TESTUL 28

1. Indică şi exemplifică prin enunţuri adecvate trei forme verbale (de mod şi de timp) în structura
cărora intră verbul auxiliar a avea. Subliniază cuvântul vizat în exemplu.

2. Termenul sublinit din următorul enunţ poate fi interpretat în două feluri: Ce m-ai întrebat? Care
sunt cele douî interpretări? Explică-le.

3. Compară din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele marcate grafic în enunţurile:

• Opinia lui despre mine m-a hotărât.

• Am hotărât opinia comună ce va fi exprimată.

• El s-a hotărât a mai aştepta.

• El a hotărât a mai aştepta.

• Din cauza inundaţiilor, s-a hotărât de către Consiliul Superior al Apărării a aştepta o perioadă
favorabilălucrărilor de reconstrucţie.

4. Clasifică după un criteriu (pe care îl vei preciza) următoarele cuvinte: frig, lapţi, matase, şale, zori,
grâu, lapte, cinste, onoare, enis, baschet, aplauze, ochelari, tăiţei.

5. Exemplifică prin câte un enunţ:

a. numeral distributiv cu valoare substantivală în G şi apoi ăn D,(precizând funcţia sintactică).

b. subiect, nume predicativ, complement circumstanţial de scop-exprimate prin verb la infinitiv.

II

Citeşte textul următor si apoi rezolvă cerinţele:

„ Butoianu se gândi că, dacă, deşi nu fusese invitat oficial, se ducea la întâlnirea deosebit de
importantă de la club, ar fi însemnat probabil pentru unii că vrea să-i sfideze, dar, dacă nu se ducea,
ar fi însemnat sigur pentru toţi că îi e frică de reacţia lor, încât, cum această a doua variantă îi păru în
cele din urmă cea mai dezavantajoasă, se decise să fie prezent, ba chiar să participe la dezbateri.”

1. Desparte fraza în propoziţii, arată felul propoziţiilor şi stabileşte relaţiile dintre ele.

2. Analizează morfosintactic toate cuvintele subliniate în textul dat.

3. Rescrie textul contrăgând propoziţiile subordonate (cel puţin cinci), în aşa fel, încât sensul frazei să
rămână acelaşi.

III

1. Rescrie textul de mai jos, corectând toate greşelile:

 „ În aceeaş situaţie în care toţi colegii cât şi profesorii au aceleaşi standarde de viaţă scăzute şi
aceleaş aşteptări, o compatriotă de-a noastră a hotărât să-şi vadă perspectivele viitoare ţi
nemulţumită, a dat o nouî accepţie acestui penibil context, decizând să continue mai departe
acţiunea ei de a trăi din arta comuniunii pe care o stăpâneşte perfect de bine devenind PR la vro
intreprindere, căci învăţământul nu ste profitabil.”

2. Srie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: situaţie, standard,
accepţiune, penibil, profitabil.

3. Realizează un enunţ în care cuvântul standard să aibă alt sens decât cel din text.

4. Alcătiueşte familia lexicală a verbului a profita, precizând şi modul de formare a termenilor nou
formaţi.

.5.Compune propoziţii sau fraze în care să evidenţiezi deosebirea dintre următoarele cuvinte:
încontinuu/în continuu, încât/în cât, întruna/într-una, devreme/de vreme.

IV

Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos:

„ Se revărsa de ziuă, când, de pe cheiul Dâmboviţei, marele gârbovit, cu faţa acum ţepoasă şi cenuşie,
de bătrân uitat de Dumnezeu, zări în sfârşit locul spre car grăbise întreaga noapte, cel ce i se arătase
ăn vise şi viyiuni, cal către care pruncul dolofan, gata să se ivească pe lume, îl călăuzise în mod
misterios, aşa cum homunculul de sub bolta craniului ţine hăţurile celor trei cai de la troica fiinţei
noastre: raţiunea, pasiunea şi impulsurile obscure.

Înălţată pe biuta sa de pământ se ridica spre văzduhul negru silueta cenuşie a Casei poporului, cu
labele ei de leu, cu cefalotoracele ei ornamentat absurd... cu trufia ei capaneică, enormitatea ei
marţiană, melancolia ei ucigaşă. Imposibilă himeră, devoratoare de spaţii şi de istorie, mâncătoare de
creier uman, violatoare de nori, Casa Poporului se prăbuţise-n mijlocul Bucureştiului ca o bucată
enormă de grindină şi rămăsese-nfiptă în trupul-martir al acestui oraş al ruinelor, corp străin,
blestemat, respins de sistemul imunitar al străvechii urbe.

Spre grotele ei de marmură torturată, spre măruntaiele ei de stejar şi de alabastru se îndrepta

acum ca un mare preot, către templul său, omul durerii, născut penru durere. Căci chinurile facerii
începuseră şi pruncu-şi croia deja calea spre lumea albă.”

(Mircea Cărtărescu, Orbitor aripa dreaptă)

1. Comentează fragmentul precizând caracteristicile sale stilistice, precum şi relaţia dintre conţinut şi
expresia lingvistică.

Atenţie! Comentariul tău nu trebuie să depăşească o pagină.

2. Precizează care este modul de expunere dominant. Realizează un eseu care să nu depăşească o
pagină în care să argumentezi existenţa modului de expunere ales.
TESTUL 29

I Se dă textul:

„ Ţugurlan mai avea o soră care semăna cu el mai rău decât dacă ar fi fost gemeni. Era o femeie
deosebită şi multă lume ştia că, dacă lui Ţugurlan, înrăit şi duşmănos cum era, nu i se întâmplase
nicio nenorocire, era din pricina soră-sii care, fără să fie mai puţin îngîduitoare cu lumea - uneori era
chiar mai cumplită decât fratele ei – se înţelegea totuşi mai bine cu oamenii şi avea grijă ca din când
în când să-l ţină de rău.”

(Marin Preda, Moromeţii)

1. Desparte fraza în propoziţii, arată felul propoziţiilor şi stabileşte relaţiile dintre ele.

2. Analizează morfologic (precizând şi funcţia sintactică acolo unde este cazul) elementele de relaţie
din text.

3. Construieşte contexte potrivite în care cum cu valoare de conjuncţie să introducă diferite tipuri de
propoziţii subordonate.

4. Contrage propoziţiilşe subordonate arătând modificîrile apărute.

5. Analizează câte un cuvânt aflat în fiecare caz posibil existent în text; numeşte funcţia sintactică.

6. Extrage locuţiunile (de orice fel) ţi precizează felul lor.

7.Identifică şi analizează numele predicative din textul de mai sus.

Taie cu o linie soluţiile incorecte; ilustrează printr-un exemplu fiecare soluţie găsită.

8. Pronumele reflexiv poate sta în cazurile: N, Ac, G, D.

9. Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot îndeplini funcţiile sintactice de: subiect,
nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut pronominal, atribut adjectival,
complement circumstantial de loc, complement circumstantial de timp, complement circumstantial
de cauză.

10. Regentul unui complement direct poate fi: un substantiv, un adverb, un pronume, un verb
tranzitiv, un numeral, o interjecţie predicativă.

11. Adjectivul poate îndeplini următoarele funcţii sintactice: atribut pronominal, nume
predicativ, subiect, complement direct, complement indirect, complement circumstantial de loc,
complement circumstantial de timp, complement circumstantial de cauză., predicat verbal.

12. Construieşte enunţuri în care pronumele relativ care să introducă diferite subordonate în
care funcţiile sintactice ale conectorului să fie: subiect, nume predicativ, complement direct,
complement indirect, atribut adjectival, complement circumstantial de loc, complement
circumstantial de timp, complement circumstantial de cauză., complement de agent.

13. Alege din textul dat la I un derivat cu sufix, un compus şi un cuvânt format prin schimbarea
clasei gramaticale; precizează felul ăn care s-a format fiecare cuvânt.

14. Stabileşte familia lexicală a substantivului grija explicând modul de formare al fiecărui cuvânt.

II

Se dau următoarele trei slogane publicitare:

• Într-o lume nesigură, ASIROM te asigură! ( reclamă pentru o societate de asigurări)

• Mulţumit deplin! ( Reclamă pentru o benzinărie)

• Eşti liber! Liber să-ţi trăieşti viaţa pe cont propriu şi pe propriul tău cont! (Reclamă pentru o
bancă)

Indică procedeele lingvistice folosite cu efect persuasiv. ( Exerciţiu preluat din testul de admitere –
Facultatea de Litere , 2002)

III Se dă textul:

„ Stă ea, da` mult n-o să mai stea, s-o prinză noaptea pe drumuri pe la uşile altora..Mai are şi omu ei
dreptate, ăilalţi, odată nu vezi pe unu că le alcă pragu. Ce e ei, ciumaţi de nu vine unu? Să-i vezi că
vine, ba cumnată-sa, ba Gelu, ba Niculaie cu matracucile lui, bietu Ilie, Dumnezeu să-l ierte, numai el
ce mai venea cât a trăit. Da` şi el tot pe fugă.... Să vie, să şază cu toţii la televizor, să-mbuce ceva, că
totdeauna are ceva în casă. Când pleacă să-i vâre şi ei dooşcinci în buzunar.

- Na şi ţie, Vico, dooşcinci de lei, că ţi-or prinde bine.

Cât avea prăvălie, nu mai scăpa de ei, şi care venea, pleca încărcat; le-ntindea masa sa mănânce,
scotea ce-avea mai bun... Care venea, tot cu liota după el. Şi-acu nu vezi unu să-şi mai aducă aminte.
Aşa-i pe lumea asta, cât ai să dai, eşti bun, cât nu, nu faci o ceapă degerată...”

(Gabriela Adameşteanu, Dimineaţa pierdută)

a. Care este trăsătura dominantă stilistică a textului? Identifică mijloacele de realizare a acestei
trăsături.

b. Ce tipuri de vorbire sunt reprezentate în text? ( Comentariul să nu depăşească o pagină)

c. Realizează un eseu de aproximativ o pagină în care să argumentezi folosirea monologului interior

şi a stilului indirect liber.