Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a

Lucrare scrisă la Limba şi literatura română

pentru examenul de corigenţă
-iulie 2018-

Alege unul dintre cele două subiecte:

A. 1. Desparte în silabe cuvintele: extenuat, tractor, geografie, punctuație. (10p)

2. Scrie câte un sinonim neologic pentru cuvintele: cinstit, greșeală, iad, clădire. (10p)
3. Precizează valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: Fiecare copil are un ghiozdan
mare. (10p)
4. Menţionează felul verbului „a fi”(predicativ, copulativ sau auxiliar morfologic) în contextul :
Copilul era in clasă.. (10p)
5.Desparte următoarele fraze în propoziţii şi menţionează felul acestora: (20p)
Trebuie să citesc cartea pe care mi-ai cumpărat-o.
Bunica a rămas cum o ştiai.
Fratele meu va ajunge ce doreşte el.
Nu s-a știut că ați plecat in ziua in care a avut loc concursul.

6. Alcătuieşte rezumatul unei nuvele studiate de tine în clasa a VIII-a. (30p)

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
 Respectarea fidelităţii faţă de textul ales;
 Desprinderea elementelor esenţiale/ a ideilor principale ale textului;
 Prezentarea concisă, pe baza ideilor principale ale textului, a succesiunii întâmplărilor la care participă
personajele;
 Respectarea altor convenţii specifice rezumatului(relatarea la persoana a III-a, utilizarea modurilor şi a
timpurilor verbale potrivite...)

B. 1. Desparte în silabe cuvintele: examen, geologie, arctic, construcție. (10p)

2. Scrie câte un antonim neologic pentru cuvintele: greșit, a dărâma, rai, uriaș . (10p)
3. Precizează modul şi timpul verbelor din enunţul: Am aflat că tu nu ştiai nimic. . (10p)
4. Menţionează felul verbului „a fi” (predicativ, copulativ sau auxiliar morfologic) în contextul :
Casa era curată. (10p)
5.Desparte următoarele fraze în propoziţii şi menţionează felul acestora: (20p)
Fireşte că nu am citit cartea pe care mi-ai împrumutat-o.
Ion a rămas cum îl ştiai.
Satul în care ai fost este extrem de frumos.
Cine învață obţine nota pe care o merită.

6. Alcătuieşte o compunere în care să prezinţi trăsăturile unui personaj dintr-o nuvelă

studiată în clasa a VIII-a. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
 Precizarea, însoţită de exemple, a trei mijloace/ procedee de caracterizare a personajului pentru care ai optat;
 Numirea a patru trăsături (fizice sau morale) ale personajului ales;
 Ilustrarea trăsăturilor, prin referire la secvenţele/ la situaţii semnificative;
 Prezentarea relaţiilor dintre personajul principal şi celelalte personaje ale fragmentului. (30p)

Notă: Se vor acorda 10 puncte din oficiu.

Timp de lucru: 2 ore.
 Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a

Biletul nr. 1

Citeşte textul următor:

„ Leul, vulpea şi măgarul se întovărăşiră câteşitrei şi umblau împreună vânând. După ce strânseră
ei vânat de ajuns, leul zise măgarului să împartă vânatul; iar măgarul stătu de împărţi tocmai trei părţi
şi apoi zise leului să-şi ia partea care-i va plăcea. Leul, văzând aceasta, se mânie pe măgar şi-l lovi cu
laba de-l omorî; apoi zise vulpii cu mânie:”

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: leul, şi, vânând.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „şi apoi zise leului să-şi ia partea care-i va
plăcea”
4. Realizează expansiunea complementului direct din sintagma „să împartă vânatul” în
subordonată corespunzătoare, precizând modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof.,

Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a

Biletul nr. 2

Citeşte textul următor:

„Atunci leul zise către vulpe:

- Oh, jupâneasă vulpe, cine te-a învăţat de-ai împărţit aşa drept?
Iar vulpea răspunse:
-Văzui ce păţi bietul măgar, şi păţania lui m-a învăţat a împărţi astfel.
Învăţătură: Oamenii se înţelepţesc când văd pe alţii păţind nevoi şi pedepse.”

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: atunci, zise, lui.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „Oamenii se înţelepţesc când văd pe alţii păţind
nevoi şi pedepse”
4. Realizează expansiunea atributului din sintagma „bietul măgar” în subordonată
corespunzătoare, precizând modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof.,
 Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a

Biletul nr. 3

Citeşte textul următor:

„Astfel împodobită, se urcă în trăsură, iar naşa ei o sfătui să nu stea la bal nicio clipită după miezul
nopţii, căci, astfel, caleaşca, armăsarii, lacheii şi vizitiul îşi vor relua înfăţişarea, iar propria ei rochie
va redeveni cea de dinainte .”

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: sfătui, nicio, clipită.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „iar naşa ei o sfătui să nu stea la bal nicio clipită
după miezul nopţii,”
4. Realizează expansiunea complementului circumstanţial de loc din sintagma „se urcă în
trăsură” în subordonată corespunzătoare, precizând modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof.,

Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a

Biletul nr. 4

Citeşte textul următor:

„În ziua în care Pielea de Măgar îmbrăcase rochia de culoarea soarelui, fiul regelui, căruia îi
aparţinea această moşie, se opri la casa în care stătea fată, ca să se odihnească după vânătoarea de la
care tocmai se întorcea”.

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: îmbrăcase, rochia, căruia.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „fiul regelui, căruia îi aparţinea această moşie, se
opri la casa în care stătea fată”
4. Realizează contragerea circumstanţialei de scop „ca să se odihnească după vânătoarea” în
complement circumstanţial de scop, precizând modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof.,
 Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a

Biletul nr. 5

Citeşte textul următor:

„Una dintre tinerele zâne care stătea în apropierea ei o auzi şi, gândindu-se că aceasta ar putea să-
i facă un dar neplăcut micuţei prinţese, plănui să se ascundă, îndată ce-or să se ridice de la masă, în
spatele unui paravan, ca să repare, pe cât era posibil, răul ce l-ar fi putut aduce bătrâna.

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: tinerele, care în.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „Una dintre tinerele zâne care stătea în
apropierea ei o auzi”
4. Realizează contragerea atributivei „ce l-ar fi putut aduce bătrâna” în atribut, precizând
modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof.,

Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a

Biletul nr. 6

Citeşte textul următor:

„Între timp, zânele începură să facă darurile pentru prinţesă. Cea mai tânără îi ură să fie cea mai
frumoasă fată din lume; cea de a doua îi ură să fie isteaţă ca un înger; a treia să aibă graţie în tot ce
face; a patra, să danseze mai bine decât oricine, a cincea, să cânte ca o privighetoare; a şasea, să cânte
cu măiestrie la toate instrumentele.”

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: îi, să, lume.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „Între timp, zânele începură să facă darurile
pentru prinţesă”
4. Realizează expansiunea complementului circumstanţial de mod din sintagma „să cânte ca o
privighetoare” în subordonată corespunzătoare, precizând modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof. ,
 Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a

Biletul nr. 7

Citeşte textul următor:

„Cenuşăreasa alergă şi alese cel mai frumos dovleac dintre cei care se găseau în grădină, după care
se întoarse să-l dea naşei sale, neputând ghici ce legătură ar putea să aibă dovleacul cu balul prinţului.
Zâna îl despică, scoase miezul şi lăsă doar coaja. Apoi îl lovi cu bagheta, iar dovleacul se prefăcu
îndată într-o caleaşcă frumoasă, cu totul şi cu totul de aur..”

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
3. Menţionează tipul propoziţiilor din structura: „Cenuşăreasa alergă şi alese cel mai frumos
dovleac dintre cei care se găseau în grădină”
4. Realizează expansiunea subiectului „Cenuşăreasa”, în subordonată corespunzătoare, precizând
modificările survenite.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof.,

Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a

Biletul nr. 8

Citeşte textul următor:

„.Între timp, zânele începură să facă darurile pentru prinţesă. Cea mai tânără îi ură să fie cea mai
frumoasă fată din lume; cea de a doua îi ură să fie isteaţă ca un înger; a treia să aibă graţie în tot ce
face; a patra, să danseze mai bine decât oricine, a cincea, să cânte ca o privighetoare; a şasea, să cânte
cu măiestrie la toate instrumentele.”

1. Numeşte un mod de expunere folosit în fragmentul dat.

2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: zânele, să (să facă), isteaţă.
3. Transcrie, din textul dat, o propoziţie subordonată completivă directă.
4. Alcătuieşte o frază în care să se afle o atributivă al cărei termen regent să fie substantivul casa.

Director, Profesor examinator 1, Profesor examinator 2,

Prof. ,