FIȘĂ DE LUCRU

MONOLOGUL

1. Balul Bobocilor se apropie și ai fost invitat să ții discursul de la începutul evenimentului. Scrie un text
de maximum zece rânduri despre începutul vieții tale de licean. Prezintă-ți textul în fața clasei!
2. Citește cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde la cerințele care urmează.

(Tom Sawyer și Huckleberry Finn se pregătesc să-l ajute pe negrul Jim să scape din captivitate, săpând
un lung tunel subteran până la coliba unde era ținut).
Tom nu prea era în apele lui. […]

Numai tu ești în stare să judeci așa, Huck Finn. Vorbești ca un copil de grădiniță. Ce naiba, n-ai citit
niciodată o carte despre baronul Trenck, despre Casanova, despre Benvenuto Cellini, despre Henric al
patrulea1 sau despre ăilalți eroi? Unde s-a mai pomenit să slobozești un prizonier cu trucurile astea de
fată bătrână? Nu, băiatule. Autorii ăi mai celebri ne învață că piciorul patului trebuie despicat în două
și lăsat așa, după ce-ai înghiți, firește, talașul, ca să nu poată fi găsit, și după ce-ai pus nițel pământ și
unsoare în jurul locului ferestruit, pentru ca nici cel mai ager majordom să nu poată vedea măcar o
urmă, și astfel să creadă că piciorul patului e neatins. În noaptea evadării te duci și dai un bobârnac
patului, și-ai terminat cu el; desprinzi lanțul și gata povestea. Nu-ți mai rămâne decât s-agăți de
metereze scara de frânghie și să cobori pe ea până jos, rupându-ți, firește, piciorul în șanț, fiindcă
scara e cu vreo nouăsprezece picioare mai scurtă decât trebuie. Dar nu face nimic, fiin`că te-așteaptă
caii și vasalii credincioși, care te adună de pe jos și te-aruncă-n șa. Și iată că pornești spre
Languedocul2 tău de baștină, spre Navarra3 sau încotro poftești. E strașnic, Huck. Tare-aș vrea să fie un
șanț și-n jurul colibei noastre. Să știi că, dacă ne mai rămâne timp, o să săpăm unul chiar în noaptea
evadării.
(Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn)
1
personaje celebre care au fost întemnițate vreme îndelungată sau au evadat spectaculos;
2
regiune din Franța medievală
3
regat medieval situat în zona Pirineilor

3. Precizează tema monologului din textul de mai sus.

4. Explică, în 10-15 cuvinte, rolul unei figuri de stil identificate în fragmentul citat.
5. Indică două mărci ale oralității prezente în textul citat.
6. Încercuiește răspunsul corect:
Destinatarul monologului este:
a) Huck Finn b) cititorii

Monologul personajului Tom este:

a) descriptiv b) narativ c) argumentativ d) narativ-argumentativ

În text apar următoarele procedee specifice monologului:

a) interogații retorice b) exclamații retorice

Registrul stilistic folosit este:

a) familiar b) cult
7. Notează un titlu potrivit pentru fragmentul citat.
8. Exemplifică, pe baza textului, două mărci de realizare a subiectivitatii.
9. Alege un citat dintre cele de mai jos și realizează un monolog argumentativ pe care il vei prezenta
colegilor.
Tot ceea ce îți poți imagina este real. (Pablo Picasso)
Imaginația este darul cel mai științific dintre toate forțele spiritului. (Charles Baudelaire)
Faptele tac, imaginația vorbește. (Rabindranath Tagore)
Registrele stilistice sunt varietăţi ale limbii, manifestate în procesul vorbirii, determinate social şi cultural; apar
şi sub denumirea de limbaje, diferenţiate lexical şi sintactic, de la un vorbitor la altul sau pe grupe de
interlocutori.

1.Registrul popular

 specifică maselor din zona rurală, în special

 simplitatea frazei, limbaj curent
 multitudinea de locuțiuni și expresii (la soare te puteai uita dar la dânsa ba, de-ale gurii, a da ghes, a da
de veste, a avea de furcă,) 
 limbajul vieții cotidiene, a meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale:( ștergură, a da apă la moară, la
botul calului,)
 sintaxă afectivă: interjecții (Văleu!), diminutive (anișori), propoziții exclamative sau interogative (Ce să
vezi?), dativul etic (să mi te-omoare)
 elemente peiorative: insulte, blesteme etc.(Ardă-te-ar para focului să te ardă! Bată-te să te bată!)
 alte exemple: acu, să le deie, sară, s-o făcut, parale
2. Registrul regional

 apare în vorbirea din diferite zone ale țării

 diferențe fonetice sau semantice în funcție de regiune,
 Graiurile sunt variante regionale ale limbii romane și se deosebesc între ele fonetic sau lexical:
moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, dobrogean, crișean, maramureșean, bănățean,
bucovinean
 în textele literare creează culoarea locală
 exemple: dește, curechi, lubeniță, fotag, păsulă, croampe
3.Registrul cult

 se caracterizeaza printr-o frază elaborată,

 vocabular variat: utilizeaza numeroase neologisme, cuvinte livrești, împrumuturi
 el cuprinde limbajele specializate ( stilurile funcționale)
 poate fi politic, filozofic, intelectual ori un discurs oratoric pe teme grave.
 respectă normele limbii literare
 elemente puține de afectivitate
 cea mai îngrijită formă a limbii române
 utilizat în situații oficiale, în texte științifice etc.
4. Registrul colocvial (familiar)

 variantă lingvistică dintr-o sfera socială restrânsă: în familie, între prieteni/rude sau colegi;
 Principalele caracteristici: oralitate (Păi,), variație stilistică, elemente din registrul popular,
expresivitate, cuvinte peiorative, interjecții, formule de adresare (băi, măi etc.), porecle, ironie, umor
etc.
 nu este foarte îngrijit și nu respectă cu strictețe normele gramaticale
 alte exemple: M-o pus ăștia să fac o prezentare…., a sparge banii, pa, servus, Vreau și eu o cafea!,
neața, 
5.Argoul – limbaj folosit de anumite grupuri sociale (elevi, studenți, delicvenți), cu scopul de a nu fi înțeleși cu
ușurință de cei din jur.

 Exemplu: curcan, gabor, sticlele – pentru polițist; nașpa, ghenă, nasol pentru neplăcut, urât; dira,

mate, mititica, cașcaval,
6.Jargonul este un limbaj specializat în care se abuzează de cuvinte străine: bonjour, madam’, O.K., weekend,
look, bye-bye, merci, cool, full
  exprimă dorința vorbitorului de a epata (a ieși în evidență)
7. Arhaismele sunt cuvintele vechi care au dispărut din vorbirea curentă sau care şi-au modificat complet
înţelesurile.

În funcţie de specificul manifestat, arhaismele pot fi: arhaismele lexicale, ţin de vocabular şi denumesc cuvinte
ieşite din limbă din cauza dispariţiei obiectului, meseriei, obiceiului etc: gramatic, pârcălab, copist,
stolnic; arhaismele fonetice se referă la pronunţia veche a cuvintelor, deşi ele nu au dispărut din limbă: a îmbla
(a umbla), a împle (a umple), a rumpe (a rupe), samă (seamă); arhaismele morfologice se referă la forma veche
a părţilor de vorbire, la flexiunea acestora: inime (inimi), greşeale (greşeli), aripe (aripi), ruinuri
(ruine); arhaismele semantice cuprind acele sensuri care au dispărut din limbajul curent, deşi cuvintele ca atare
continuă să existe. Cu alte întelesuri: prost = om simplu; nemernic = străin, pribeag;

În operele literare, arhaismele, regionalismele şi cuvintele populare sunt elemente stilistice, artistice, deoarece
au rolul de a evoca atmosfera, culoarea epocii conturate în creaţia respectivăsau sunt mijloace de caracterizare
pentru personajele literare, care ilustrează, prin limbaj, o anumită tipologie.

8. Registrul standard: utilizat în momente obișnuite de comunicare: școală, mass- media. Caracteristici:

 absența implicării afective

 eliminarea regionalismelor, a jargonului
 cuvinte cu sens denotativ (propriu)
 păstrează corectitudinea limbii
 nu e de o mare complexitate
9. Neologismele: sunt unități lexicale noi, apărute recent, un mijloc de îmbogățire a vocabularului limbii
române.

 pot fi împrumutate din alte limbi (weekend, puzzle) sau create prin mijloace proprii (anormal,
anticalcar)
 folosite pentru a denumi concepte noi: invenții, fenomene etc.
 cele mai multe sunt in stilul științific, în terminologia de specialitate (marketing, job, management,
lobby)
 sunt necesare dar trebuie folosite cu măsură
10. Registrul oral: folosirea unor aspecte specifice limbii vorbite în textele scrise. Oralitatea se realizează prin:

 diminutive și augmentative: ziulică
 vocative (substantive): Ileano!
 imperative (verbe): Vino!
 propoziții exclamative și interogative: Așa-i el. Ce să-i faci?
 interjecții: Off!
 forme verbale și pronominale scrute: Dacă-i așa, lasă-l în pace!
 dativ posesiv: Mi ți-l ia și pleacă cu el.
 locuțiuni
 repetiții: Era frumoasă, frumoasă.