Registre stilistice

Registrele stilistice sunt varietăţi ale limbii, manifestate în procesul vorbirii,

determinate social şi cultural; apar şi sub denumirea de limbaje, diferenţiate lexical şi
sintactic, de la un vorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori.
1.Registrul popular
 specifică maselor din zona rurală, în special
 simplitatea frazei, limbaj curent
 multitudinea de locuțiuni și expresii (la soare te puteai uita dar la dânsa ba,
de-ale gurii, a da ghes, a da de veste, a avea de furcă,) 
 limbajul vieții cotidiene, a meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale:( ștergură, a
da apă la moară, la botul calului,)
 sintaxă afectivă: interjecții (Văleu!), diminutive (anișori), propoziții exclamative
sau interogative (Ce să vezi?), dativul etic (să mi te-omoare)
 elemente peiorative: insulte, blesteme etc.(Ardă-te-ar para focului să te ardă!
Bată-te să te bată!)
 alte exemple: acu, să le deie, sară, s-o făcut, parale
2. Registrul regional
 apare în vorbirea din diferite zone ale țării
 diferențe fonetice sau semantice în funcție de regiune,
 Graiurile sunt variante regionale ale limbii romane și se deosebesc între ele fonetic sau
lexical: moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, dobrogean, crișean,
maramureșean, bănățean, bucovinean
 în textele literare creează culoarea locală
 exemple: dește, curechi, lubeniță, fotag, păsulă, croampe
3.Registrul cult
 se caracterizeaza printr-o frază elaborată,
 vocabular variat: utilizeaza numeroase neologisme, cuvinte livrești,
împrumuturi
 el cuprinde limbajele specializate ( stilurile funcționale)
 poate fi politic, filozofic, intelectual ori un discurs oratoric pe teme grave.
 respectă normele limbii literare
 elemente puține de afectivitate
 cea mai îngrijită formă a limbii române
 utilizat în situații oficiale, în texte științifice etc.
4. Registrul colocvial (familiar)
 variantă lingvistică dintr-o sfera socială restrânsă: în familie, între prieteni/rude
sau colegi;
 Principalele caracteristici: oralitate (Păi,), variație stilistică, elemente din
registrul popular, expresivitate, cuvinte peiorative, interjecții, formule de
adresare (băi, măi etc.), porecle, ironie, umor etc.
 nu este foarte îngrijit și nu respectă cu strictețe normele gramaticale
 alte exemple: M-o pus ăștia să fac o prezentare…., a sparge banii, pa,
servus, Vreau și eu o cafea!, neața, 
5.Argoul – limbaj folosit de anumite grupuri sociale (elevi, studenți, delicvenți), cu
scopul de a nu fi înțeleși cu ușurință de cei din jur.
 Exemplu: curcan, gabor, sticlele – pentru polițist; nașpa, ghenă, nasol pentru
neplăcut, urât; dira, mate, mititica, cașcaval,
6.Jargonul este un limbaj specializat în care se abuzează de cuvinte
străine: bonjour, madam’, O.K., weekend, look, bye-bye, merci, cool, full
 exprimă dorința vorbitorului de a epata (a ieși în evidență)
7. Arhaismele sunt cuvintele vechi care au dispărut din vorbirea curentă sau care şi-au
modificat complet înţelesurile.
În funcţie de specificul manifestat, arhaismele pot fi: arhaismele lexicale, ţin de vocabular şi
denumesc cuvinte ieşite din limbă din cauza dispariţiei obiectului, meseriei, obiceiului etc:
gramatic, pârcălab, copist, stolnic; arhaismele fonetice se referă la pronunţia veche a
cuvintelor, deşi ele nu au dispărut din limbă: a îmbla (a umbla), a împle (a umple), a rumpe (a
rupe), samă (seamă); arhaismele morfologice se referă la forma veche a părţilor de vorbire, la
flexiunea acestora: inime (inimi), greşeale (greşeli), aripe (aripi), ruinuri (ruine); arhaismele
semantice cuprind acele sensuri care au dispărut din limbajul curent, deşi cuvintele ca atare
continuă să existe. Cu alte întelesuri: prost = om simplu; nemernic = străin, pribeag;
În operele literare, arhaismele, regionalismele şi cuvintele populare sunt elemente stilistice,
artistice, deoarece au rolul de a evoca atmosfera, culoarea epocii conturate în creaţia
respectivăsau sunt mijloace de caracterizare pentru personajele literare, care ilustrează, prin
limbaj, o anumită tipologie.
8. Registrul standard: utilizat în momente obișnuite de comunicare: școală, mass-
media. Caracteristici:
 absența implicării afective
 eliminarea regionalismelor, a jargonului
 cuvinte cu sens denotativ (propriu)
 păstrează corectitudinea limbii
 nu e de o mare complexitate
9. Neologismele: sunt unități lexicale noi, apărute recent, un mijloc de îmbogățire a
vocabularului limbii române.
 pot fi împrumutate din alte limbi (weekend, puzzle) sau create prin mijloace
proprii (anormal, anticalcar)
 folosite pentru a denumi concepte noi: invenții, fenomene etc.
 cele mai multe sunt in stilul științific, în terminologia de specialitate (marketing,
job, management, lobby)
 sunt necesare dar trebuie folosite cu măsură
10. Registrul oral: folosirea unor aspecte specifice limbii vorbite în textele scrise.
Oralitatea se realizează prin:
 diminutive și augmentative: ziulică
 vocative (substantive): Ileano!
 imperative (verbe): Vino!
 propoziții exclamative și interogative: Așa-i el. Ce să-i faci?
 interjecții: Off!
 forme verbale și pronominale scrute: Dacă-i așa, lasă-l în pace!
 dativ posesiv: Mi ți-l ia și pleacă cu el.
 locuțiuni
 repetiții: Era frumoasă, frumoasă.
 

Aplicații:
 1. Identificați tipul de registre folosite în următoarele texte literare și exemplificați:
a. „O fi găinar, d-ăia de ciordește… Mucles…” (Groapa, Eugen Barbu)

b. „Bonsoar-bonsoar; zic: Pardon, domnule… Merg așa de un capriț (capriciu), de un

pamplezir (plăcere)… Ce poftești, mă musiu?” (O noapte furtunoasă de I. L.
Caragiale)

c. „Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa, care
acum cîrmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanu, după înfrîngerea sa în două rînduri,
de oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna
acum să izgonească pe răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pe care nu l-ar fi perdut,
de n-ar fi fost vîndut de boieri. Intrase în Moldova, întovărășit de șepte mii spahii și
de vreo trei mii oaste de strînsură. Însă pe lîngă aceste, avea porunci împărătești
cătră hanul tătărilor Nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. Lăpușneanul
mergea alăturea cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turcești și înarmați
din cap până în picioare.” (Alexandru Lăpușneanul, C. Negruzzi)

d. „– Ia poftim de încalecă pe Bălan, jupâneasă – zise părintele de tot posomorât –

să facem pocinog Sfântului Nicolai cel din cui. Şi cu toată stăruinţa lui moş Fotea şi a
lui bădiţa Vasile, Smărăndiţa a mâncat papara, şi pe urmă şedea cu mâinile la ochi şi
plângea ca o mireasă, de sărea cămeşa de pe dânsa. Noi, când am văzut asta, am
rămas înlemniţi. Iar părintele, ba azi, ba mâine, aducând pitaci şi colaci din biserică,
a împărţit la fiecare, de ne-a îmblânzit, şi treaba mergea strună: băieţii schimbau
tabla în toate zilele, şi sâmbăta procitanie. ” (Creangă, Amintiri din copilărie)

e. „Mă bate soared cold de aprilie

Ghici ce fac. Da, mă cunoști deja bine tu,

tu, cititor al poeziei lui M. C. : evident,

mă duc la oglindă

Arăt mișto în halatul meu de pâslă verde (…)

Kitty învață dincolo

și brusc încep să-mi spun că-n definitiv-

și mă simt ok.” (Mircea Cărtărescu)

f. „Instrumentul pentru măsurarea rezistențelor electrice este ohmetrul.”

(Legea_lui_Ohm)
2. Selectați termenii populari în funcție de domeniul pe care îl denumesc: zestre,
doage, cuibar, păretar, copită, strachină, velniță,  putini, cergă, fus, potcoavă, brâu,
oală, ițari, sită de cernut făina, fluier, blid,
3. Explicați sensul termenilor regionali: vailing, hulpe, răzălău, ronghi, mascur,
coșarcă, laboș, lipideu, călbaș, cracă

4. Identifică în discursul dlui Klaus Iohannis elemente ale limbajului cult:

declarație Klaus Iohannis

https://www.youtube.com/watch?v=DttzyQ63T1A&feature=share

5. Identifică termeni colocviali în interviul următor.

https://www.youtube.com/watch?v=DttzyQ63T1A&feature=share

6. Identifică 5 termeni argotici în următorul video.

https://www.youtube.com/watch?v=I62uO_5hNas&feature=share

7. Există un tip de jargon scris, legat de internet,  utilizat de iubitorii chatului, a

forumurilor, a discuțiilor online. Identifică câțiva termeni.
8. Construiți un context, o întâmplare din școală în care să utilizați limbajul standard.

9. Indicaţi sensul arhaismelor şi regionalismelor:

a ciopârţi, a îmblăti, băgău, buiac,  boactăr, cătrănit, chilav, cipcă, galiţe, gârlici,
hamnis, handralău, jilău, laibăr, lepedeu, mahăr, ocoş, păsat, pontoş, puiuc,
rumenele, sâmbrie, sfârnar, stelaj, târnaţ, truţ, țucăr. 
10. Din ce limbă crezi că provin neologismele: absent, spaghete, pian, rucsac, elev,
haltă, acetonă, pizza, bleumarin.

11. Explicați prin ce metode se realizează oralitatea în următorul interviu.

https://www.youtube.com/watch?v=VTttHb9noow&feature=share