Stilurile funcționale ale limbii române

Stilul - fr. Style (lat. Stylus, gr. Stylos)

inițial = condei de metal, ascuțit la vârf, cu care se imprimau literele pe tăblițele de ceară;
astăzi = mod de exprimare verbală sau scrisă;

Georges-Louis Leclerc de Buffon (scriitor francez): Stilul este omul însuși.

Tudor Vianu: Stilul este expresia unei individualități.

Stilul
= însumarea trăsăturilor caracteristice care particularizează modul de exprimare al unui individ, al unui grup social bine
definit sau chiar al unui popor;
=felul în care fiecare vorbitor utilizează și particularizează limba.

În limba română *contemporană există cinci stiluri funcționale:

1. Stilul jurnalistic (publicistic)

2. Stilul beletristic (artistic)
3. Stilul juridic-administrativ (oficial)
4. Stilul ştiinţific
5. Stilul colocvial (familiar)

*contemporan, contemporană:
1. Care există, care se petrece în zilele noastre.
2. (Despre oameni) Din aceeași vreme cu...

1. Stilul jurnalistic (publicistic) este caracteristic atât pentru mass-media scrisă (ziare, reviste, articole de presă ce
dezbat distincte probleme economice, culturale, ştiinţifice, sociale, politice etc.), cât şi în cea audiovizuală (editorial,
reportaj, interviu, slogan publicitar, ştire, declaraţie de presă etc.).

*editorial - 1. Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat, care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă
actuală importantă.
Are următoarele caracteristici:
Formă:
• structură pe paragrafe, specific mass-media;
Conținut:
• termeni economici, științifici, juridici, politici;
• utilizarea limbii literare, dar şi a unor formulări tipice *limbajului cotidian;
• influențează opinia publică (discurs *persuasiv);
• utilizarea unor titluri şocante, inedite, eliptice (adeseori formate dintr-un singur cuvânt), având menirea să atragă
atenţia;
• utilizarea unui lexic bogat şi variat, menit să convingă şi să provoace, în acelaşi timp, stări afective;
• mijloace menite să atragă publicul: exclmații, fotografii, grafice, imagini, scheme, tabele etc.
• emițător: jurnalistul
• receptor: publicul larg
Domeniul de utilizare: în mass-media și publicitate.
*limbaj cotidian – care este folosit în viața de zi cu zi (cel comun);
*persuasiv, persuasivă - 1. Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un
anumit lucru (convingător).
Exemplu:
Reporter: Scrieţi despre iubire de peste treizeci de ani, iubirea e prezentă în aproape toate cărţile dumneavoastră. De ce
preferaţi acest subiect? E unul frumos, dar care poate fi, deseori, alunecos.
Pascal Bruckner: E foarte alunecos! Iubirea – şi fericirea – sunt subiectele principale ale timpului nostru, în Europa de
Vest. Valorile care au rămas valide în ciuda laicizării Europei. Sunt insule de sacru, e tot ce ne-a rămas. Am distrus restul,
însă iubirea continuă să fie învăluită de sacralitate.
(interviu Adevărul, 17 mai 2011)
2. Stilul beletristic (artistic) este folosit în operele literare.
Are următoarele caracteristici:
Formă:
• în versuri, în proză sau texte dramatice;
! Tot la acest stil pot fi raportate eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile şi tot ceea ce se numeşte literatură artistică.
Conținut:
• obiectiv: transmite și sugerează stări afective, emoţii puternice;
• utilizează imagini artistice;
• utilizează figuri de stil;
• foloseşte un limbaj conotativ (figurat);
• utilizează cuvinte polisemantice;
• folosește un vocabular variat – cuvinte din fondul principal lexical, arhaisme, regionalisme, neologisme,
elemente de *jargon şi *argou care au ca scop reflectarea realităţii prin imagini sugestive şi crearea unor efecte de
natură emoţională;
• sunt prezente personaje;
• se adresează mai ales imaginaţiei şi sensibilităţii cititorului;
• receptor specializat: alt autor, critic literar, profesor de limba română etc.
Domeniul de utilizare: literatura.
Exemplu:
A cunoaște. A iubi.
Înc-o dată, iar și iară,
a cunoaște-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.
(Lucian Blaga)

*jargon – https://www.dictie.ro/jargonul-in-limba-romana/
*argou – https://destepti.ro/ce-este-argoul-cateva-exemple/
Diferența dintre jargon și argou: https://destepti.ro/care-este-diferenta-intre-jargon-si-argou/
3. Stilul juridic-administrativ (oficial) include limbajul folosit în actele oficiale (adeverinţe, certificate, expertize,
procese-verbale etc.) emise de diverse organisme de stat sau private: instituţii, asociaţii, firme şi întreprinderi sau în actele
adresate unor oficialităţi de către persoane fizice ori juridice (cereri, memorii, reclamaţii, acţiuni în justiţie etc.).
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI, ORDONANȚE, REGULAMENTE, PROCESE-VERBALE, ADEVERINȚE,
CHITANȚE, CONTRACTE, PROCURI, CURRICULUM-VITAE, CERERI, FORMULARE DE ÎNSCRIERE,
ADEVERINȚE, DIPLOME, FACTURI, BONURI etc.
Are următoarele caracteristici:
Formă:
• enunţul este organizat judicios (de exemplu, în lege conţinutul este organizat în articole, puncte, alineate,
paragrafe).
Conținut:
• caracter obiectiv, impersonal (niciun fel de nuanţă subiectivă);
• utilizarea frecventă a unor clişee (şabloane) care indică modalitatea necesară de completare (se completează cu
majuscule, se scrie numai în chenarul albastru, se scrie cu litere de tipar etc.) sau a unor formule lexicale cu
termeni clar definiţi: „Vă aducem la cunoştinţă că”, „Subsemnatul” etc.;
• limbaj denotativ (sens propriu al cuvintelor);
• prezenţa terminologiei de specialitate;
• utilizarea frecventă a neologismelor;
• claritatea enunţului, lipsa de ambiguitate;
• separarea obligatorie a textului în alineate, paragrafe, articole numerotate („art. 3”);
• emițător: Guvernul României, Parlamentul etc.;
• receptorul specializat: judecător, avocat etc.;
Domeniul de utilizare: în relaţiile administrative, oficiale. (legi, cereri, procese verbale, etc.)
Exemplu:
Art. 16
Căsătoria se încheie prin consimțămîntul viitorilor soți. Aceștia sunt obligați să fie prezenți, împreună, în fața delegatului de
stare civilă, la sediul serviciului de stare civilă, pentru a-și da consimțământul personal și în mod public.
Cu toate acestea, în cazurile arătate de legea specială, delegatul de stare civilă va putea încheia căsătoria și în afara sediului
serviciului de stare civilă, cu respectarea condițiilor prevăzute în alineatul precedent.
(Codul familiei. Căsătoria)
4. Stilul ştiinţific se utilizează în lucrările cu caracter ştiinţific, tehnic (articole ştiinţifice, lucrări de specialitate
scrise de cercetători, savanţi etc.);
Are următoarele caracteristici:
Formă:
• structurat pe categorii și subcategorii;
• structurat pe paragrafe și alineate;
Conținut:
• caracter obiectiv, impersonal (niciun fel de nuanţă subiectivă);
• utilizarea unui vocabular ştiinţific, a unor termeni neologici şi de specialitate cu circulaţie internaţională;
• limbaj denotativ (sens propriu al cuvintelor);
• folosirea cuvintelor monosemantice (cu un singur sens);
• utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne convenţionale etc.;
• emiţătorul poate fi specializat (chimist, psiholog, medic, fizician, etc.),
Domeniul de utilizare: ştiinţele exacte: fizica, chimia, biologia, etc.
Exemplu:
IUBIRE, iubiri, s.f. Faptul de a (se iubi); sentiment de dragoste față de o persoană; relație de dragoste. Sentiment de
afecțiune (și admirație) față de cineva sau ceva. (DEX)
5. Stilul colocvial (familiar) se utilizează în sfera relaţiilor de familie, în viaţa cotidiană;
Are următoarele caracteristici:
Formă:
• texte în proză/ texte epistolare (scrisori);
Conținut:
• potenţial afectiv deosebit;
• utilizarea spontană, neintenţionată a limbii;
• folosirea elementelor de *argou sau *jargon;
• întrebuinţarea *clişeelor verbale, a abrevierilor de tot felul, a *elipsei, ca urmare a vorbirii dialogate;
• recurge la elemente nonverbale și paraverbale (ton, gestică, mimică);
• încălcarea frecventă a regulilor gramaticale;
• abundența repetițiilor, locuțiunilor, expresiilor, a verbelor la imperativ, a diminutivelor, a augmentativelor, a
substantivelor în vocativ;
• utilizarea zicalelor, proverbelor;
Exemplu:
- Salut, mă! Ce mai faci? Care mai este viața ta? Ce îți mai face gagica?
- Aaaa, sal! Cam nașpa mă simt. Mi-a dat papucii. Acum pierd vremea de pomană! Tu cum o mai duci?
- Destul de bine!
*clișeu verbal (șablon) – Formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive.
https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/pastila-de-limba-clisee-si-ticuri-verbale-444578

*elipsa („lipsă a unui cuvânt”) - denumește absența unui cuvânt sau a unei sintagme dintr-o propoziție, ori a unei
propoziții dintr-o frază.
Exemple: Ți-ai dat seama? – Mi-am dat [seama], Atunci iepurele sare și dracul [sare] după el (Ion Creangă);
– Cine a venit? – Mama [a venit].
El s-a ascuns în casă, iar ea [s-a ascuns] în grădină;
– Ai mâncat? – Am [mâncat];
https://ro.wikipedia.org/wiki/Elips%C4%83_(lingvistic%C4%83)