MODERNISMUL denumește curentele apărute la sfârșitul sec. al XIX-lea, începutul sec.

al
XX-lea în câteva literaturi naționale, precum și în domeniul artelor. Moderniștii sunt de fapt
doritorii de schimbare în opoziție cu adepții stărilor existente (tradiționaliști).

Eugen Lovinescu (13 octombrie 1881-16 iulie 1943) este initiatorul modernizării literaturii
române, idee progresistă ce s-a manifestat în jurul grupării de la "Sburătorul", formată din revista
și cenaclul literar cu același nume. Revista a apărut la Bucuresti între 1919-1922 si 1926-1927.

Modernismul este un curent literar inițiat la noi în 1919 de Eugen Lovinescu, a cărui
doctrină pornește de la

 ideea că există "un spirit al veacului" = SAECULUM = procesul de sincronizare a

literaturii române cu literatura europeană,

= PRINCIPIUL SINCRONISMULUI

=) ideea de la care pornește Eugen Lovinescu este aceea că civilizațiile mai putin dezvoltate
suferă influența binefăcătoare a celor avansate, mai întâi prin imitația civilizației superioare =
TEORIA IMITATIEI, (emisă de francezul Gabriel Tarde)

 creării UNUI FOND LITERAR PROPRIU

TEORIA FORMELOR FĂRĂ FOND,susținută de Titu Maiorescu este acceptată și de

Lovinescu, dar acesta considera că formele pot să -si creeze uneori fondul.

OBIECTIVELE MODERNISMULUI LOVINESCIAN

 promovarea tinerilor scriitori și imprimarea unei tendințe moderniste în evoluția literaturii

române, deziderat împlinit prin lansarea unor nume ce vor deveni de prestigiu pentru
literatura româna: Ion Barbu, Blaga, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Călinescu,
Vladimir Streinu s.a.
 MUTAȚII ALE VALORILOR ESTETICE (= schimbare de viziune în literatură):
1. evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric;
2. tematica operelor literare să fie inspirată din viața citadină ( de la oraș) si nu cea
rurală;
3. crearea romanului OBIECTIV și a romanului de analiza psihologică
4. intelectualizarea prozei și a poeziei – ilustrarea în operele literare a unor idei filozofice
profunde;
5. crearea intelectualului, ca personaj al operei literare

PARTICULARITĂȚI ALE ROMANULUI MODERN

Ex. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste…, Hortensia Papadat – Bengescu, Concert
din muzică de Bach, Eliade, A. Holban, M. Sebastian (modernismul = subiectiv), G.
Călinescu, Enigma Otiliei..
 În romanul modern, autorul îşi propune să „absoarbă” lumea în interiorul conştiinţei,
anulându-i omogenitatea şi epicul, dar conferindu-i dimensiuni metafizice;
 NARATORUL nu mai este demiurg (nu mai este omniscient) în lumea imaginarului, ci
descoperă limitele condiţiei umane;
 Naratorul are o perspectivă limitată şi subiectivă/ eul-narator/ narator-personaj

=) focalizare internă,

=) perspectivă interioară, subiectivă,

=) viziune „împreună cu”

 personajul – narator înlocuieşte naratorul omniscient, ceea ce potenţează drama de

conştiinţă, conferindu-i autenticitate;
 personajul = tipul intelectualului, inadaptatul superior, care trăiește drame ale
conștiinței (C.Petrescu)
 se optează pentru convenţiile epice care favorizează analiza ( jurnalul intim,
corespondenţa privată, memoriile, autobiografia );
 principiile cauzalităţii şi coerenţei nu mai sunt respectate - cronologia este înlocuită cu
acronia ) =) discontinuitatea temporală;
 sunt alese evenimente din planul conştiinţei, iar din exterior sunt preferate faptele
banale, lipsite de semnificaţii majore, fără să fie refuzate inserţiile în planul social;
 cititorul se identifică cu personajul – narator, alături de care investighează interioritatea
aflată în centrul interesului; are acces la intimitatea personajului – narator ( mai ales
atunci când îi poate „citi” jurnalul de creaţie ).
 TEHNICI DE INVESTIGAȚIE PSIHOLOGICĂ (C.Petrescu):

 memoria afectivă,
 conflictul interior,
 fluxul trăirilor/ fluxul conștiinței
 monologul interior
 introspecția
 autoanaliza cu luciditate a trăirilor
 principiile moderniste: autenticitatea, psihologismul
 modelul narativ al analizei psihologice este impus pe plan european de opera lui Marcel
Proust
 Tehnica flash-back-ului (C.Petrescu)
 Tehnici de caracterizare a personajului (G. Călinescu):

 comportamentismul
 pluriperspectivismul/ relativizarea perspective =) AMBIGUITATEA

 Tematica citadină
 APLICAȚIE – Subiect 2: 2 trăsături ale modernismului (min 50 decuvinte)

Cu frenezie m-am apropiat de Dania. în definitiv, a trecut foarte puţin timp de când o cunosc,
abia câteva luni, şi sunt între noi intimităţi foarte înaintate. Sunt întreprinzător. Mai ales, ţinând
seama că întâlnirile noastre sunt rare. Totodată, ea este timidă, n-are nici o îndrăzneală : lasă
timpul să treacă. Temperament oriental. Orele şi zilele lunecă peste ea fără să facă vreo reflecţie
despre trecerea lor. Când îi atrag atenţia, o cuprinde o grabă, binefăcătoare pentru mine, dar
nenaturală. Totuşi, pare ciudat, la început ea a avut curajul să se apropie de mine. Mă aştepta
de prea multă vreme ca să mai fie timidă, aproape a pus mâna pe mine şi mi-a spus pe nume
chiar la începutul cunoaşterii, atât de repede că am rămas pe gânduri, oricât ar fi părut ea de
curată. M-a aşteptat înainte de a-mi cunoaşte chipul. Este fantastic ce lipsită de orice realitate e
mintea ei. Existam pentru ea ca o fantomă. O impresionase cele ce scrisesem, cu toate că
porneam de la o experienţă pe care n-o avea. De câte ori era liberă, rar, mă imagina. Odată a
ieşit pe stradă... ca să mă întâlnească ! La un concert, la fel. Bineînţeles, numai locul unde m-ar
fi putut găsi îi era suficient sau locul unde presupunea că m-ar putea găsi. Cred că aceste
avalanşe sentimentale către mine aveau epoci. O obseda altceva un timp sau pleca în
străinătate: atunci uita complect. Cine ştie ce eveniment neînsemnat mă readucea în mintea ei.
[…]
Anton Holban, Jocurile Daniei

SCHEMA DE ABORDARE

1.Definiția modernismului – cât mai multe trăsături

2.Tx. X de Y aparține modernismului prin …. (alegem 2 trăsături, care sunt cele mai ușor
de identificat)

Ex.1. – subiectivitatea naratorului

Ex.2. – personajul narator, care trăiește drame ale conștiinței

3.Tipul naratorului

-identificăm mărci ale prezenței naratorului în text

-perspectiva narativă: subiectivă, focalizare internă, viziune „împreună cu”

-O FRAZĂ DESPRE CE RELATEAZĂ NARATORUL

4.Personajul

-tehnici de investigație psihologică/ DE CARACTERIZARE

-elemente de caracterizare- TRĂSĂTURI