l

PLATON, BANCHETUL
Înțelegerea textului
IUBIREA — Sub semnul mitului... (1)

Q&A Pre-text
1. Lucraţi în perechi, pentru a completa, în 2-3 minute, schema de
mai jos cu cât mai multe mituri citite/auzite de voi:

John Ferguson,
Rosarium Philosophorum

Mitul
cosmogonic

2. Notaţi pe tablă doar acele mituri care fac referire la iubire.

RA Con-text
Citeşte cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde la cerințele care urmează.
Aristofan: lată, cândva, demult, noi nu eram alcătuiți cum suntem acum, eram cu totul altfel. În primul
rând, oamenii erau de trei feluri, nu de două ca acum, de fel bărbătesc și de fel femeiesc, ci și de un al treilea fel,
care era părtaş la firea fiecăruia dintre cele două. Însă din acesta a rămas doar numele, ființa lui a pierit din
lume. Făptura aceasta omenească din vremurile acelea era un bărbat-femeie, un androgin, iar alcătuirea lui, ca
și numele, ţinea și de bărbat, și de femeie. În al doilea rînd, cele trei feluri de oameni de pe atunci se înfățișau,
toate trei, ca un întreg deplin și rotund, cu spatele și cu laturile formând un cerc; aveau patru mâini și tot atâtea
picioare; singurul lor cap, așezat pe un gât rotund, avea două fețe întru totul la fel... Iar felurile acestea de oameni
erau în număr de trei și alcătuiți cum am spus pentru că cel bărbătesc își avea obârşia în Soare, cel femeiesc în
Pământ, cel bărbătesc-femeiesc în Lună, Luna ţinând și de Soare, și de Pământ. Și erau înzestrate cu o putere
uriașă, iar mândria lor era nemăsurată, astfel că s-au încumetat să-i înfrunte până și pe zei.
Văzând aceasta, Zeus și ceilalți zei au stat la sfat, să hotărască ce este de făcut cu făpturile acelea. Zeus, după
lungă și grea gândire, a spus: „Cred că am găsit un mijloc care, păstrând seminția oamenilor, dar slăbind-o, să
pună capăt deșănţării lor. Chiar acum o să-i tai în două pe fiecare dintre ei și în felul acesta vor deveni mai
slabi... Vor merge drepți, pe câte două picioare...” Și, după ce a vorbit așa, i-a tăiat pe oameni în două... Și
astfel, trupul dintru început al omului fiind despicat în două părți, fiecare jumătate a început să tânjească după

122
 Lecţia 1 PLATON, BANCHETUL * Înțelegerea textului

cealaltă și să se împreuneze cu ea: cuprinzându-se cu brațele și ținându-se strâns împletite din dorul de a se retopi
într-o singură ființă, începuseră să piară de foame și, îndeobşte, de neputinţa de a mai face orice altceva, pentru
că niciuna nu voia să facă nimic fără cealaltă...
Platon, Banchetul — fragment
1. Transcrie din text câte două cuvinte aflate în relaţie de sinonimie, respectiv două aflate în relaţie de
antonimie.

4. Notează din text două cuvinte care aparțin câmpului lexical/semantic al planului ceresc, respectiv
două aparţinând celui terestru:

7. Extrage ideile principale din text și alege câte un titlu E

potrivit pentru fiecare idee în parte, notându-le în de-
senul alăturat. —

Eros Paris

Fxtra-text
RRRICEIIE A , , Orfeu Persefona
1. Priveşte figura de alături şi uneşte, într-un timp cât mai scurt,
numele zeităților, refăcând cupluri celebre din mitologie.
2. Lucraţi în perechi. Consultaţi acasă un dicţionar de mitologie Hades Euridice
(de exemplu, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de mi-
tologie) sau accesaţi pagina de web: bttp://ro.wikipedia.org/wiki/ Elena | Psyche
Mitologia_greaca și realizaţi o planșă în care să prezentaţi povestea
unui cuplu celebru din mitologie folosind imagini sugestive.
 2
PLATON, BANCKHETUL
Analiza şi interpretarea textului
IUBIREA — Sub semnul mitului... (11)

SA Pre-text
Afişaţi, în clasă, planşele realizate acasă şi faceţi un tur al
galeriei. Organizaţi un concurs în care să interpretaţi, în
faţa colegilor, rolul cuplului despre care aţi realizat planga.
Câştigătorii vor fi desemnaţi pe baza grilei de notare, care
VIZEAZA:
* corectitudinea exprimării (2 puncte);
* creativitatea, originalitatea (2 puncte);
* expresivitatea (2 puncte);
* mimica (2 puncte);
=

gestica (2 puncte) Frank Dicksee, Romneo și Julieta

SĂ Con-text
1. Reciteşte textul lecţiei anterioare, identifică cele două simboluri cosmice din relatarea lui Aristofan
și apoi interpretează semnificaţia acestora.

2. Impresionează prin cultura ta generală! Discută, alături de colegul/colega de bancă, despre cele
două simboluri, realizând analogii cu alte mituri cosmogonice, creaţii artistice (opere literare, pic-
turi, sculpturi etc.) în care acestea pot fi regăsite.
3. Lucraţi în grupe de 4 elevi şi căutaţi în text motivele care i-au determinat pe zei să pedepsească făp-
turile androginice. Discutaţi între voi despre consecinţele gestului făcut de zei și aduceţi câte două
argumente pro sau contra. Puteţi realiza o dezbatere, mediată de profesor.
4. Redactează un text, de 80-100 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia despre modul în care tema
iubirii este reflectată în fragmentul din Bznchetul, de Platon.

124
 Lecţia 2 PLATON, BANCHETUL * Analiza și interpretarea textului

5. Se spune că zeii, văzând că rămân fără supuși, au căutat o modalitate de a le da noilor oameni un
motiv pentru a trăi. Citeşte fragmentul de mai jos pentru a afla pe cine au creat zeii ca să răspân-
dească iubirea pe pământ.
Aristofan: Eu sunt încredințat că oamenii babar n-au cât de mare e puterea lui Eros. Dacă şi-ar da seama, i-ar
înălța cele mai măreţe temple şi altare și i-ar închina jertfele cele mai bogate. Şi totuşi, oricât ar fi el vrednic de ele,
nici pomeneală de asta în zilele noastre, deși, dintre toți zeii, el e cel mai iubitor de oameni, el poartă grijă de nev-
oile omenirii, el e tămăduitorul acelor suferințe care, o dată vindecate, aduc neamului omenesc atâta fericire câtă
este cu putinţă... dacă fiecare dintre noi ar asculta până la capăt îndemnurile lui Eros şi şi-ar găsi pe adevăratul lui
iubit, întorcându-se astfel la starea lui dintâi...
Cui să-i mulţumim pentru asemenea dar, proslăvindu-l, decât lui Eros, pentru că el este acela care, în starea
noastră de acum, ne ajută cel mai mult, călăuzindu-ne către făptura noastră adevărată și dându-ne, pentru viitor,
marea nădejae că, dacă le arătăm zeilor cucernicie, el ne va reaşeza în vechea noastră stare și, vindecându-ne rănile,
ne va dărui fericire deplină.
Platon, Banchetul — fragment

6. După cumai putut observa, în textul de mai sus, este vorba despre Eros, zeul dragostei, supranumit
și Cupidon sau Amor, în mitologia romană. În reprezentările artistice din toate culturile, acesta
este dezvăluit drept un copil sau un tânăr înaripat, înconjurat de simboluri precum: drcul, tolba cu
săgeți, torţa, ochii legați, aripile, globul pământesc. Lucraţi în perechi pentru a comenta, la alegere,
unul dintre simbolurile enumerate.

7. Numiţi câte un simbol, iar perechile de elevi care l-au descris vor
forma o grupă pentru a realiza un schimb de informaţii, care vor
fi notate pe o planşă colorată.
8. Fiecare din cele 6 grupe va desemna câte un reprezentant, care
va merge la tablă pentru a înfățișa simbolul ales, punându-l în
relație cu povestea zeului Eros.

RA Fxtra-text
Acasă, citeşte din Biblie pasajele despre cuplul primordial, Adam şi Eva, şi accesează apoi pagina de web
bttp:/www.scritube.com/literatura-romana/poezii/ Facerea-lumii-De-Tudor-Arghezi35383.php pentru a
citi poezia Facerea lumii — Balet pe șapte silabe, de Tudor Arghezi. Notează în caiet câteva impresii de
lectură referitoare la cuplul adamic, aşa cum este prezentat atât în textul biblic, cât şi în cel arghezian.

125
 3
ESEUL
IUBIREA agape“* (1)

&A Pre-text
Lucraţi în echipe. Notaţi pe cinci bileţele diferite următoarele
expresii: iubire platonică, iubire necondiționată, iubire prag-
matică, iubire amicală, iubire paternă. Reprezentanții echi-
pelor extrag câre un bilet şi notează în caiet posibile definiţii
date împreună cu colegul/colega de echipă tipului de iubi-
re, opinii, referiri la opere literare studiate/lecturate pe tema
respectivă. Citiţi-le apoi în fața clasei.

Loramae, Agape

RĂCon-text
Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi apoi răspunde la cerinţele care urmează.

Omul e singur și sărac, ca un ecou fugar printre stâncile unui munte. Omul e trist, făptură rătăcită și slabă,
orfan al darurilor dumnezeiești... Omule bun, pune în cugetul și fapta ta întâi dragostea!
Întâi dragostea. Nu dragostea nesățioasă, dragostea de bogăţie, de putere, de stăpânire, ci dragostea de fru-
museţe, de lumină, de adevăr, dragostea-mângâiere, îndemn și creație. Nu dragostea care cere, vrea pentru
sine, ci dragostea care dăruie, care hrăneşte pe altul.
Dragostea este cheia clipei și a veșniciei. Dragostea împrăștie urâtul — urâtul singurătăţii, topește răul —
răul întunericului, alungă tiparele și hotarele...
Acolo unde nu e dragoste stăpânesc întunericul și urâtul, acolo unde nu e dragoste înfloresc trufia, pizma,
nedreptatea și toate chipurile prostiei omeneşti... Omul este om prin puterea dragostei sale. Să iubeşti un copac,
o floare, un copil, o femeie, să iubeşti pământul aspru și cerul boltit albastru, să iubeşti totul, chipuri și sensuri,
totul: joc, cântec, lumină, jocul și armonia cosmică; să iubeşti îndeosebi omul, fratele tău, bun sau ticălos, tare sau
slab... Cine nu iubește nu are simțuri; toate ferestrele, de la firicelul de iarbă la steaua ce clipește în liniştea de-
părtărilor, i se închid. Grăuntele de bine și frumos ce-l purtăm în înima noastră îl dezvăluie și-l crește dragostea.
Așa vine pacea, pacea adevărată... Pământul e ușor sub pasul tău, ușor ca zborul gândurilor pure, omule...
Când ai pornit să fii om, să știi că dragostea e cea dintâi virtute, ea este semnul dezrobirilor. Cântecul tău se
îneacă fără dragoste și mâna ta bâjbâie. Caută sâmburele vieţii. E în tine!
Ernest Bernea, /ntâi dragostea — fragmente

* Iubirea agape — cea mai înaltă formă de iubire; iubirea dezinteresată, fără a aştepta ceva în schimb de la cel iubit.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte:
SÎNGUT — vasecioiciinseiinve JĂDTUTĂ — conice iii iieiaenaneeei cugetul — cooiciiiieioiitiinti
tate ranit taaee ni
îndemn — .oiiisiiaiiaiiaaiaa PACEA — ociiiee
rece iieeia ien neee VÎTTUte — sooisiaieaiie
atenian tente atat R an nea

126
 Lecţia 3 ESEUL

2. Extrage din text două cuvinte folosite cu sens denotativ, respectiv două cu sens conotativ:

3. Subliniază pe text o enumerație, un epitet, o comparație, o metaforă, o repetiţie şi notează-le în

spaţiul de mai jos:
> enumeraţie „.iiieeeeiiieeeeii tatei te DODI O DDD ODO DDD DOO DDD DO OAO OO OO DADEA OARA TOD RO OTE ADOR R ETA DORO I A ADR AIA E ROTOARE RAO AER READ:
DEL +) 11. SEESEEUTSEEAUUUTISUUTITIEUTIUETIUUUUUIUUUTUTTUITEUUIIETUTIUUUTIUUITUETIUUEUUIIEUETREUUTREUUTAEEUUAEETITEUEIREEETTPETUTEETITESTTURETTTRESTTE
> comparaţie „.iiiiceciieeeeiieeiitte testat IO RO IOD O LOA O OO ARO A AARE LO ADERE ARATA DEEE L A AERO ODA R EI ADEN E IAB N EIB E SARII A ERE
E 911-110)<- EETISETARETISETITETISEUTUUIUETIUETISETISEUTUUETSUUTUEUIUETUEUETUETEUETEEETUUIUEUTREUITEUUTEUUVETTEETTEETTFETUTELTEEUTEETTESTTEETTETU
> repetiție ooliceiileeeiieei este re seat tere ret O IA OO AARE IA DEEE ADE I A DODI DEAR DIOR L ADERE ADERE LADA DIAS A EADS EI DRE ASIRIENI IESE AER?
4. Identifică în text două definiţii date dragostei și notează-le în formele de mai jos: A
_ 5

cl]

5. Precizează tema esecului citat și notează trei motive literare care contribuie la conturarea acesteia.

7. Extrage din text secvenţe care descriu viața în absenţa, respectiv în prezenţa iubirii adevărate și
notează-le în tabelul de mai jos:
.. ÎN ABSENȚA IUBIRII „ÎN PREZENŢA IUBIRII

af Fxtra-text
Alege unul dintre următoarele citate extrase din eseul lui Ernest Bernea: Dragostea este cheia clipei și a veșniciei;
Dragostea alungă tiparele și hotarele...; Dragostea e cea dintâi virtute, Cine nu iubeşte nu are simțuri. Alcătuieşte
un eseu de 200-250 de cuvinte în care să aduci argumente pro sau contra ideii din citatul ales de tine.

12%
 4
ESEUL
IUBIREA agapt (11)

RA Pre-text
1. Lucraţi în perechi. Ce caracteristici credeţi că tre-
buie să aibă un eseu argumentativ ca să fie cât mai
convingător? Realizaţi o listă cu minimum 5 prin-
cipii de respectat în redactarea unui escu reușit și
notați-le în forma de alături.

RĂACon-text
Reciteşte cu atenţie textul de la lecţia anterioară şi apoi răspunde la cerinţele de mai jos:
1. Precizează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii în textul dat și formulează o apreciere
referitoare la efectul utilizării acestora în text:

3. Cui crezi că îi este adresat textul și cu ce scop? Exprimă-ți opinia despre receptor, dar și despre sco-
pul comunicării, în rândurile de mai jos:

4. În general, în structura unui eseu argumentativ se deosebesc trei părţi:

> Introducerea, în care este formulată ipoteza;
> Cuprinsul, în care este susținută cu argumente ipoteza;
> Concluzia, care însumează ipoteza şi argumentele.
Identifică, în eseul lui Ernest Bernea, cele trei părţi şi formulează câte un scurt enunţ care să reflecte conţinutul
acestora. Notează-le apoi în figura de mai jos:

128
 Lecţia 4 ESEUL

Structură
Eseu

C Introducere ) C Cuprins Concluzie

5. Notează din text un argument care susţine ipoteza esecului, dar și un exemplu adecvat acestuia:
Argumentul
Exemplul
7. Prin ce mijloace/procedee încearcă autorul eseului să convingă receptorii de adevărul spuselor sale?
Precizează-le în rândurile de mai jos:

8. Analizează stilistic următorea secvenţă de text: Acolo unde nu e dragoste stăpânesc întunericul și ură-
tul, acolo unde nu e dragoste, înfloresc trufia, pizma, nedreptatea și toate chipurile prostiei omenești...
Omul este om prin puterea dragostei sale.

9. Comentează, în maximum 6 rânduri, semnificația titlului /ntâi dragostea punându-l în relaţie cu

textul dat:

fi Extra-text
Redactează un eseu de 150-300 de cuvinte în care să valorifici următorul citat din Biblie: „Dragostea este
îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de
mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură
de neleguire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu
va pieri niciodată.” (1 Corinteni 13:4-8a) În redactarea eseului, vei avea în vedere următoarele etape:
pregătirea, alcătuirea unui plan de lucru, redactarea, verificarea şi revizuirea, iar la final, editarea.

129
 >
LIVIU REBREANU, ADAM ȘI EVA
Înțelegerea textului
IUBIREA — de la mit la literatură...

RA Pre-text
1. Lucraţi în perechi. Realizați, alături de colegul/colega de bancă, un schimb de impresii despre tex-
tele citite acasă, notând în caiet, noile informaţii pe care le-aţi descoperit.
2. Pornind de la ideea sufletelor pereche ce râvnesc necontenit după starea de echilibru, căutând invo-
luntar, în decursul mai multor vieţi, jumătatea pierdută, faceţi o scurtă dezbatere pe tema reîncar-
nării. Stabiliți-vă poziţia neutră/pro/contra, aşezându-vă în două colţuri opuse ale clasei, respectiv
pe mijloc, cei neutri. Prezentaţi, pe rând, argumentele, încercând să atrageţi cât mai mulţi colegi în
tabăra voastră.

SA Con-text
Citeşte cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde la cerințele care urmează.
Toma se sculase în picioare. Plăti. Îi tremurau mâinile. Apoi se repezi afară, parcă ar fi întârziat de la o
întâlnire. Făcu câțiva pași pe trotuar, șovăi. În sfârșit trecu grăbit strada, întră pe poarta de fier, urcă scara și
bătu la ușă. În aceeași clipă ușa se deschise, parcă ar fi fost așteptat și nici n-ar mai fi fost nevoie să bată. Se
trezi într-un vestibul puţin întunecos. Auzi în urma lui învârtindu-se cheia de două ori, dar nu se uită înapoi.
Simțea că trebuie să fie ea și parcă nu îndrăznea să o privească. Fâșâit de stofă mătăsoasă alunecă pe lângă
dânsul și un parfum discret de verbină".
După singurul transperant*" ridicat, Toma recunoscu odaia dinspre stradă. Apoi toate gândurile îi pieiră
și sufletul lui rămase gol în fața ei. Numai pe ea o mai vedea, parcă ar fi dispărut lumea întreagă. Și ea stă-
tea, sprijinită de speteaza unui fotoliu, dreaptă, uimită, înfăşurându-se cu amândouă braţele goale în haina
ușoară, de frică să nu-i alunece. Un val de soare o încadra într-o aureolă viorie. Pieptul alb se zbuciuma.
Se priveau. Privirile lor vorbeau. Așteptări, doruri, deznădejai și bucurii străvechi înviau în suftetele
lor, înseninându-le fericirea. Se cunoșteau dintru începutul începuturilor și cunoştinţa era pentru eternitate.
— Tu! murmurau buzele ei cu un glas dulce ca un strop de miere proaspăt.
— Tu! șopti Toma înăbușit, ca dintr-o altă lume.
Apoi braţele ei se deschiseră într-o așteptare mare. Haina alunecă în jos de pe umerii ei... Toma Novac
îi cuprinse mijlocul. Ea, cu braţele calde, îi înfășură gâtul.

Liviu Rebreanu, Adam și Eva — fragment

* verbină — plantă decorativă, cultivată pentru mirosul ei plăcut. ** transperant — perdea de protecție, jaluzea.
1. Numeşte câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text:
LEUL ISS IESTI TIETISETIEUITETIEUISETIUUTUEUISETITIUUTIUISEUISUUTEUIUUTUETIUETAEUIUETIUITEUIUETIUIIETIUIUETIUTUTITETIEUTSTEISTITETISUTTE
LN)» 1OETEEOUETEEEUEUUTEEEEEEEETEEREEEUREEEREEEUEREEUERTEUURIEUUUETEUEETEUUTUUUUTUTEREUUTUTEUEUTEUTEUEUERETEUUUTEURETEUAEEERAUERATRARTERUNTI

130
 Lecţia S LIVIU REBREANU, ADAM ȘI EVA * Înțelegerea textului

2, Identifică în text câte trei cuvinte obţinute prin derivare, compunere, respectiv schimbarea valorii
gramaticale și notează-le în formele de mai jos.
Cuvinte derivate Cuvinte compuse Cuvinte obţinute prin SVG

3.
E JI
Transcrie din text trei termeni din câmpul lexical/semantic al stărilor sufleteşti.

4. Completează tabelul de mai jos cu informaţiile morfologice corespunzătoare pentru patru verbe, la
alegere, care apar în primul paragraf din text:
Verbul modul numărul

5. Având în vedere persoana și numărul la care apar majoritatea verbelor din text, formulează, într-un
singur enunţ, o concluzie referitoare la tipul de narator existent in operă.

7. Notează în forma de mai jos patru dintre cele mai importante întâmplări care se succed în ordine
cronologică în text:

Extra-text
Prezintă, într-un eseu de 150-300 de cuvinte, semnificația secvenţei: Se cunoşteau dintru începutul în-
ceputurilor şi cunoştinţa era pentru eternitate, punând-o în relaţie cu ideea sufletelor pereche, despre care
ai aflat în lecţiile anterioare.
NY.
m
 6
LIVIU REBREANU, ADAM ȘI EVA
Analiza şi interpretarea textului
Muzica unui sentiment

QA Pre-text
1. Literatura nu este singura artă care tratează îndră-
gita temă a iubirii. Menţionaţi alte titluri de creaţii
artistice cunoscute de voi (cântece, filme, sculpturi
etc.) care au în centru aceeaşi temă.
2. Lucraţi în perechi. Citiţi următoarele versuri din
cântecul Zhank you for loving me, al lui John Bon
Jovi. Încercați să le interpretați, găsind elemente co-
mune cu fragmentul din romanul lui L. Rebreanu.

Leslie Allen, Sărutul îndrăgostiţilor

Its hard for me to say the things
I want to say sometimes.
Theres no one here but you and me
And that broken old street light
Lock the doors!
Well leave the world outside.
All I've got to give to you
Are these five words, when 1
Este greu să spun unele lucruri
Pe care aș vrea să le spun câteodată.
Nu este nimeni aici, doar tu şi eu
Și acele lumini vechi de pe stradă.
Încuie uşile!
Noi vom părăsi lumea de afară.
Tot ceea ce vreau să îţi dăruiesc
Sunt aceste cînci cuvinte, când eu

Thank lovi / ,
For ME iii Îţi mulţumesc că mă iubeşti!
Wen 1 couldn't see. Pentru că ești ochii mei
- Când nu pot vedea.
Thank you for loving me!
Îţi mulţumesc că mă iubeşti!

RA Con-text
Reciteşte fragmentul din Adam și Eva din lecţia anterioară și răspunde la următoarele cerințe:
1. Precizează tema discuţiei dintre cele două personaje din textul citat.

2. Numeşte starea de spirit a personajului Toma surprinsă în următorul citat: Numai pe ea o mai vedea,
parcă ar fi dispărut lumea întreagă. Alege una sau mai multe dintre următoarele variante posibile și
apoi motivează-ţi alegerea:
e Nepăsare e Iristeţe
e Entuziasm e Extaz
e Fericire * Nesiguranţă

132
 Lecţia 6 LIVIU REBREANU, ADAM ȘI EVA * Analiza și interpretarea textului

3. Identifică două imagini vizuale, două auditive și una dinamică/motorie, apoi înfățișează, în rându-
rile alăturate, atmosfera conturată cu ajutorul acestora.

Dezvoltă două argumente, prin care să susţii faptul că fragmentul de text citat aparţine unei opere
epice/genului epic.

Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvenţă: Se priveau. Privirile lor vorbeau. Așteptări,
doruri, deznădejdi și bucurii străvechi înviau în sufletele lor, înseninându-le fericirea, făcând referire la
două dintre motivele literare prezente aici.

Înterpretează, în 50-70 de cuvinte, semnificația titlului, punându-l în relaţie cu ideile/conţinutul

fragmentului citat.

A Extra-text
I. Îți propun să rămânem încă în atmosfera plină de farmec a întâlnirii celor doi îndrăgostiți din text.
Rememorează o întâlnire planificată sau întâmplătoare cu o persoană pe care o simpatizezi mult și
descrie, în câteva rânduri, atmosfera și încărcătura emoțională pe care avut-o acest eveniment.
Redactează un eseu, de 150-200 de cuvinte, în care să prezinți comparativ modul în care este tratată ten
iubirii într-un text de literatură şi o creaţie muzicală preferată. În compunerea ta, vei avea în vedere:
* mesajul transmis de textul literar și creaţia muzicală;
e limbajul utilizat în ambele creații;
e exprimarea opiniei proprii despre modul în care aceeași temă se reflectă, diferit sau nu, în
ambele opere.
 MIHAI EMINESCU, SONET
WILLIAM SHAKESPEARE, SONETUL ALI
Înțelegerea textului
IUBIREA — o exprimare lirică (D

QA Pre-text
1. Lucraţi în grupe. lmaginaţi-vă cum ar trebui să arate un
Dicţionar Explicativ al Dragostei (D.E.D.).
2. Notaţi, pe o foaie A4, un glosar cu minimum zece cuvinte
care ar trebui să apară în dicţionar. Fiţi cât mai originali în
definirea acestora şi însoţiţi cuvintele de simboluri, desene.
Aţi putea începe așa: lubire — Iubire e liftul care ne urcă de
la parter/în al nouălea cer. (lv cel Naiv)

Sir Joseph Noel Patron,

Hesperus the evening star sacred to
lovers

RA Con-text
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

Sunt ani la mijloc şi-ncă mulţi vor trece
Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm,
Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm,
Minune cu ochi mari şi mâna rece.
O, vină iar! Cuvinte dulci înspiră-mi,
Privirea ta asupra mea se plece,
Sub raza ei mă lasă a petrece
Şi cânturi nouă smulge tu din liră-mi.
Iu nici nu ştii a ta apropiere
Cum inima-mi de-adânc o linişteşte,
Ca răsărirea stelei în tăcere;
lar când te văd zâmbind copilăreşte,
Se stinge-atunci o viaţă de durere,
Privirea-mi arde, sufletul îmi creşte.
Mihai Eminescu, Sonet
De-i ţin închişi, văd ochii mei mai bine
Căci ziua tot înspre nimicuri cat.
Dar când adorm, în vis se-ntorc spre tine
Şi — foc în noapte — nopţi de foc străbat.
Iu, umbră ce ştii umbrele s-aprinzi
Dând nălucirii străluciri, restrânge
lar ochii orbi lumina-ți, și-n oglinzi
De clară zi, zi clară, te răsfrânge!
Cum mi-ai mai ferici, ziceam, vederea
De te-ai ivi-n senin de dimineţi,
Când chiar şi-n bezna moartă, prin părerea
Făpturii tale-n somn, tot mă aesfeţi!
Mi-e ziua noapte, când n-o să te vadă.
Şi noaptea zi, când visul mi te-arată.
William Shakespeare, Sonetul XLIII

134
 Lecţia 7 M. EMINESCU, SONET,W. SHAKESPEARE, SONETUL XLIII * Înțelegerea textului

1. Numeşte o operă lirică studiată în gimnaziu, pe care o consideri a fi apropiată în privinţa temei
abordate de cele două sonete, de Eminescu și de Shakespeare.

3. Oferă sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte:

CEASUL — coieisieisseiaieiaeianernanne CUVINTE — coieioseiisenarontetntetaeae COpilăreşte -..iiiisiiiiiiiiiieisinis
titani anina
SITăbAt = ooeiieeisiniiseeia
cetei nae nălucirii = ooeeioseeiaieionneianeta
neta nea DEZNA — „osiciiisecisniiasri
isa rit atita neant

9. Notează din sonetul lui M. Eminescu câte două verbe pentru următoarele categorii temporale:
trecut, prezent.

sf Extra-text
Alege unul din cele două texte citate şi argumentează, într-un eseu de 150-250 de cuvinte, apartenența
acestuia la genul liric.

135
 8
MIHAI EMINESCU, SONET
WILLIAM SHAKESPEARE, SONETUL XLIII
Configurarea temei
IUBIREA — o exprimare lirică (11

Q&A Pre-text
Să începem cu un moment de joacă: deschideţi auxiliarul
la lecţia anterioară! Pe rând, un elev va citi cu voce tare câte
o strofă a sonetului de Eminescu, apoi se va opri şi le va
cere colegilor să găsească un titlu potrivit, care să reflecte
conţinutul acesteia.
Jocul va continua, apoi, cu restul strofelor din ambele son-
ete. Dacă vor fi propuse mai multe titluri pentru o strofă,
se va alege cel mai original şi se va nota în dreptul acesteia.

Carracci,
Portret de muzician

SR Con-text
1. Numeşte, în figurile de mai jos, cele două teme abordate în sonetele de M. Eminescu și de W.
Shakespeare. Apoi, extrage câteva motive literare care ajută la conturarea temelor, notându-le în
dreptul săgeţilor:

2. Prezintă, în 60-100 de cuvinte, viziunea fiecărui poet asupra temei abordare:

136
 Lecţia 8 M. EMINESCU, SONET, W. SHAKESPEARE, SONETUL ALIII * Configurarea temei

3. Completează tabelul de mai jos cu structuri lexicale ce cuprind imagini artistice, astfel:
Sonet, de M. Eminescu Sonetul, XLIII de W. Shakespeare

Două imagini vizuale

O imagine tactilă

Două imagini dinamice/motorii

4. Observă, în textul eminescian, sensul verbelor la prezent. Reflectă acestea acţiuni posibile, realiza-
bile sau, mai degrabă, transmit o dorință a eului poetic? Exprimă-ţi opinia în rândurile de mai jos.

5. Această idee a alternanţei planurilor temporale este oglindită și în sonetul shakespearian, prin inge-
nioasa trecere de la întuneric/umbră la lumină. Extrage din text cuvintele/secvenţele care definesc
cele două planuri şi notează-le mai jos:
PR E

6. Extrage, câte două figuri de stil diferite din cele două texte de la lecţia anterioară şi interpre-
tează-le semnificaţia în rândurile de mai jos:

Extra-text
Realizează un eseu, de 150-300 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre alternanţa planurilor
temporale în evoluţia poveştii de iubire, aşa cum se conturează în cele două poezii citate. În eseul tău,
poţi avea în vedere şi perspectiva inedită a poetului contemporan, lv cel Naiv, din creaţia gramatica
iubirii:
timpurile lui a iubi nu sunt
trecut, prezent și viitor;
am iubit este timpul plăcut
iubesc — timpul fervent
şi voi iubi — timpul arzător

137
 9
MIHAI EMINESCU, SONET
WILLIAM SHAKESPEARE, SONEZUL ALI
Configurarea temei
IUBIREA — o exprimare lirică (111)

RA Pre-text
1. Împărţiți între voi câteva jumătăți de coli A4, apoi
notaţi pe ele, timp de 2-3 minute câteva perspective
asupra iubirii, după cum vă vin în minte, de exem-
plu: iubirea ca înălţare spirituală, iubirea ca muză etc.
Amestecaţi biletele între ele şi citiţi câteva la întâmplare,
purtând discuţii pe marginea lor.

RA Con-text
Reciteşte cu atenţie cele două poezii de la lecţiile
anterioare şi apoi răspunde la cerințele care urmează.
1. Să reflectăm asupra iubirii ca sursă de inspiraţie pen- |
tru artişti, perspectivă regăsită în una din cele două The kiss of the muse - Mitra Cine
poezii. Identifică secvențele de text/ versurile care surpind această idee și notează-le în rândurile de
mai Jos:

3. Lucraţi în perechi! Extrageţi din ambele texte toate secvenţele/ versurile ce dezvăluie efectele pozi-
tive sau negative pe care le are iubirea asupra ființei poctice şi notaţi-le în tabelul de mai jos:
Efecte pozitive Efecte negative

138
 Lecţia 9 M. EMINESCU, SONET W. SHAKESPEARE, SONETUL XLIII e Configurarea temei

4, Ce descoperiri aţi făcut? Dicutaţi între voi şi, bazându-vă pe propria voastră experiență, aduceţi
completări tabelului de mai sus cu influenţele pozitive, respectiv cele negative pe care sentimentul
de dragoste le-a avut asupra voastră.
Iubirea e pozitivă, deoarece: Iubirea poate fi nocivă, deoarece:

5. Acum, imaginează-te tu însuţi în ipostaza unui artist îndrăgostit,

care creează versuri în absenţa iubitei sale. Oare ce titlu ar purta
poezia ta, astfel încât să anticipeze subiectul textului? Notează-l
în forma alăturată şi apoi motivează-ţi alegerea în 2-3 rânduri.

6. Prezintă, în 5-6 rânduri semnificaţia titlului uneia dintre poezii: Sonet, de Eminescu respectiv Sonetul
XLIII, de Shakespeare, punându-l în relaţie cu textul.

Extra-text
Priveşte cu atenţie reproducerea după tabloul Zhe kiss of the muse al artistei Mitra Cline și redactează
o compunere de 10-15 rânduri în care să îţi exprimi opinia despre capacitatea acestei picturi de a
exprima mesajul transmis de cele două sonete, referitor la ideea iubirii ca muză.

139
 10
MARIN SORESCU, POVESTE
Înțelegerea textului
IUBIREA — o viziune neomodernistă (1)

SAPre-text
Lucraţi individual. Luaţi o foaie A4, pe care veţi nota titlul
Chimia iubirii. Fiecare dintre voi va crea un vers potrivit pentru
titlul dat. Îndoiți apoi pagina, astfel încât colegul/colega de bancă
să nu vadă ce aţi scris şi daţi-i foaia, spunându-i în acel moment
ultimul cuvânt din vers. Colegul/colega va prelua foaia şi va
proceda la fel, va scrie un vers, predând foaia colegului din spate
mai departe, spunându-i şi acestuia rima. Jocul continuă până la
ultimul elev din clasă. La final, înmânaţi creaţia voastră colectivă
profesorului, care o va citi în faţa clasei.

RA Con-text
Citeşte cu atenție textul de mai jos şi apoi răspunde cerinţelor
care îl urmează:

Sufletul tău funcționează cu lemne, Edvard Munch, Ocki în ochi

Iar al meu cu electricitate,
Dragostea ta umple cerul de fum, Ne vom lua după umbra mea
A mea e din flăcări curate. Care merge înainte,
Ne vom lua după primul gând,
Iotuşi vom mai merge împreună Ne vom lua după două-trei cuvinte.
O bună bucată de pământ,
O bună bucată de cer, Până când ne va ieși în cale
O bună bucată de lună. Sfânta Vineri
SĂ ne spună printre altele
Vom fi fericiți pentru iarbă Că nu mai suntem tineri.
Și pentru lac, Şi că ea n-o să ne mai dea de acum
Vom râde pentru copac, Nici electricitatea pentru flacără,
Vom slăvi drumul drept cu câte-o gură Nici lemne pentru fum.
și vom ţine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitură. Marin Sorescu, Poveste
1. Foloseşte o culoare potrivită stării tale de spirit pentru a colora strofa/strofele care ţi-a/au plăcut mai
mult.
2. Motivează-ţi alegerea în 30-50 de cuvinte.

140
 Lecţia 10 MARIN SORESCU, POVESTE * Înțelegerea textului

3. Precizează rolul cratimei în secvenţa: n-o să ne mai dea.

5. Notează, în figurile de mai jos, elementele caracteristice pentru cele două identități prezente în
poezie:

6. Transcrie câte trei indici spaţiali din planul cosmic, respectiv câte trei din planul terestru.

7. Reciteşte cu atenţie poezia şi descoperă elementele/identitățile intermediare între cele două planuri
identificate în poezie.

8. Ce fel de relaţie se stabileşte între cele două identități? Incercuiește răspunsul/răspunsurile pe care
le consideri corecte:
Comuniune lubire
Antipatie Interdependenţă
Dispreţ
9. Extrage diferite tipuri de imagini artistice care sporesc expresivitatea poeziei. Notează-le în rându-
rile de mai jos:

10. Identifică în text câte un epitet, o metaforă, o personificare și notează-le în spaţiul de mai jos:
ăi =) 5) SEETTEEETTTEEETITESESTAAETTAEETEAAEETETAUEUETIUUESUREEEESTSEEETIEEUTIIUUEUAIUEUEITUEETAIEEUUTIUEUUUTIEEEAIEEEUTETEEAREUEITIETEUAIETATAEETIREE
e Metaforă: „iiiiiciieiieeieeiieiei ieste ierte ate ate IAD LA E OEI I ADE A READ I ROADE ADERE RIAA EERO EEE e ine
e PersonifiCare: .......iiiii iii iti ti e RIA DODI RSI O DOE O AOAR E OEI ARI AREA EA OSII REEL READ ESI ANA SERIE EA ES

Extra-text
Lucraţi în perechi, pentru a descoperi care este tonalitatea dominantă a poeziei, alegând între cea
sobră/nostalgică/jucăuşă/umoristică/tristă. Aduceţi două argumente prin care să vă susțineţi opinia şi
notați-le în caiet.
141
 11
MARIN SORESCU, POVESTE
Analiza şi interpretarea textului
IUBIREA — o viziune neomodernistă (11)

RA LPre-text
Lucraţi în perechi. Împărțiţi pe jumătate o foaie A4 şi creaţi o poezie de şase versuri, cu titlul: Matem-
atica dragostei, în care să prezentaţi o „formulă” pentru acest sentiment etern-uman. Puteţi folosiţi
următoarele cuvinte/expresii: doi ochi... introducem... patru ochi... extragem... probabilitate... 50 la sută...
iubire veșnică... ceea ce trebuia demonstrat... Amestecaţi foile, apoi extrageți câte una şi citiţi-le cu voce
tare în clasă. Votaţi pentru cea mai originală!

RA Con-text
Reciteşte opera Poveste, de Marin Sorescu, de la lecţia anterioară şi apoi răspunde la cerințele de mai jos.
1. Extrage din text două verbe folosite la prezent și explică, în 50-70 de cuvinte, rolul stilistic al aces-
tora în poezie.

2. Extrage din text cinci verbe folosite la viitor și explică, în 50-70 de cuvinte, rolul expresiv al acestora
în poezie.

142
 Lecţia 11 MARIN SORESCU, POVESTE * Analiza și interpretarea textului

4. Alege una dintre imaginile artistice identificate la lecţia anterioară și acordă-i o interpretare perso-
nală, în 30-50 de cuvinte, evidențiind rolul acesteia în poezie.

5. Formaţi patru grupe. Alegeţi-vă fiecare un simbol dominant din strofa I: lemnul, electricitatea,
fumul, flacăra, şi discutaţi mai întâi despre înţelesul lor general, dezvăluindu-l apoi pe cel contex-
tual, din poezie. Dacă întâmpinați dificultăţi, împrumuraţi de la biblioteca şcolii Dicţionarul de
simboluri al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant. Notaţi câteva informaţii în caiete.
6. Găseşte cât mai multe puncte comune între lemn și electricitate, pornind de la sensurile descoperite
de tine, și notează-le în rândurile de mai jos:

7. În text este invocată prezența unui personaj feminin provenit din lumea basmului. Precizează-i
numele și acordă o interpretare personală prezenţei acesteia în poezie:

8. Pune în relaţie simbolistica personajului feminin cu titlul poeziei, dar și cu ideea de călătorie prin
viaţă. Notează observaţiile în rândurile de mai jos.

9. Pe baza informaţiilor de la exerciţiul anterior, desenează, în caiet/pe foi A4 călătoria eului poetic
prin viaţă, sub semnul iubirii, așa cum se conturează în textul citat. Foloseşte simboluri cunoscute,
care oglindesc această temă. Afișaţi toate desenele în clasă, faceţi un tur al galeriei și votaţi pentru
cel mai sugestiv.

RA Fxtra-text
Scrie o compunere liberă, de una-două pagini, intitulată Povestea mea de iubire..., în care să-ţi imaginezi
un love story modern.
 12
IV CEL NAIV, ORTOGRAFIA IUBIRII
Înțelegerea şi interpretarea textului
IUBIREA ludică (1

RA Pre-text
Lucraţi în echipe. În poezia de mai jos, poetul con-
temporan lv cel Naiv a despărţit în mod voit cuvin-
tele. Aranjaţi-le împreună şi notaţi, apoi, textul în
calete:
Du pace tedes partildeun omdeo ide edeo par tedinti nelovre
melu crurilesin tameste catelcu vintelenu maiparsa/ai ba sens;
apoi totul revine la normal/cuvintele redevin cuvinte;/tu re-
devii tu.
Rent Magritte, Îndrăgostiții

Rh Con-text
Citeşte cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde la cerințele care urmează.
ai putea să-mi spui te iubesc
cu virgule
ştii tu
virgule după care poate urma un dar
sau te iubesc punct
te iubesc două puncte
sau mai rău — te iubesc semn de exclamare
pe groaznicul te iubesc
semn de întrebare nici nu vreau să-l iau în calcul
ai putea să-mi spui te iubesc cu diacritice
dar ar fi atât de ciudat
sau modernul te iubesc două puncte paranteză
care m-ar scoate din sărite
dar ce bine că mă iubeşti simplu
asa cum sunt
fără semne de punctuație
Iv cel Naiv, ortografia iubirii

1. Descrie, într-un text de maximum trei rânduri, impresia produsă de lectura textului.

144
 Lecţia 12 IV CEL NAIV, ORTOGRAFIA IUBIRII * Înțelegerea și interpretarea textului

2. Precizează rolul folosirii liniei de pauză în secvenţa: sau mai rău — te iubesc semn de exclamare

3. Extrage din text cuvintele care fac parte din câmpul lexical/semantic al semnelor de punctuație și
notează-le în figura de mai jos:

<A semne
de punctuație

—
4 Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte:
> SĂ SPUL Loneeeeei iii irina DID AR DODI OPERA AAA DAAD RDA RA DDDOI LORIN ADD III DER A AAA III P ORA ADD IOD ODO A DIDI DER SSDD IDR RARA At DONA,
> BTOAZNICUL....... o iii iei iata tite A O DAAD ODO DOI AEO A ARIA E AARE A ADA ADR O ADELA ADERAREA A ERA ERA DEEA A ERA DEEA A ERA ERA DEEA AD RARE AAA
>
5 Subliniază pe text două expresii/locuţiuni şi explică, în maximum două rânduri, efectele folosirii
acestora:

8. Notează în tabelul de mai jos câteva observaţii referitoare la aspectele ce ţin de elementele de
versificație:

sf Extra-text
Realizează o compunere, de 100-150 de cuvinte, cu titlul Joaca de-a cuvintele. Păstrează stilul jucăuş al
poetului, aşadar, nu folosi niciun semn de punctuație!

145
 13
IV CEL NAIV, ORTOGRAFIA IUBIRII
Analiza şi interpretarea textului
IUBIREA ludică (11)

SA Pre-text
1. Lucraţi individual. În ce forme se poate exprima iubirea față de cineva?
Pe lângă eternul 72 iubesc, urmat de semnul exclamării, virgulă, punct
sau, mai grav, în opinia lui lv cel naiv, semnul întrebării, ce atitudini,
gesturi, fapte etc. ar putea comporta aceeași semnificaţie? Notează-ţi
răspunsul pe un bileţel.
2. Înmânaţi bileţelele profesorului, care le va citi, apreciindu-l pe cel mai
original.
Gustav Klimt —
Îmbrățişarea

Rh Con-text
Reciteşte opera ortografia iubirii, de lv cel Naiv, de la lecţia anterioară şi apoi răspunde cerințelor de
mai jos:
1. Identifică tera textului de la lecţia anterioară și extrage două cuvinte/expresii care susţin această
tematică.

2. Găseşte o explicaţie pentru frecvenţa utilizării cuvintelor ce desemnează semne de ortografie și de

punctuație în text, punând-o în relaţie cu semnificația titlului.

3. Lucraţi în echipe. Oferiţi cât mai multe răspunsuri la întrebarea următoare: Cum se poate
explica absenţa din text a oricărui semn grafic de punctuație, în ciuda enumerării denumi-
rilor acestora?

146
 Lecția13 IV CEL NAIV, ORTOGRAFIA IUBIRII * Analiza şi interpretarea textului

6. Descrie, în 30-50 de cuvinte, viziunea autorului asupra iubirii, așa cum reiese din textul de la lecţia
anterioară.

7. Lucraţi în perechi. Recitiţi cele două poezii de la lecţiile anterioare pentru a stabili diferenţe și ase-
mănări în privința mijloacelor expresiei artistice, dar şi a conținutului de idei și notaţi-le în spaţiile
de mai jos:

Fxtra-text
1. Notează, pe săgeți, cuvintele care îţi vin în minte când te gândeşti la caracteristicile poeziei. Poţi lua
în considerare forma textului, structurarea, tematica, limbajul etc.

POEZIE

2. Redactează un eseu, de 250-300 de cuvinte, în care să demonstrezi că textele citate la lecţiile ante-
rioare: Poveste,de Marin Sorescu respectiv ortografia iubirii, de Iv cel Naiv sunt opere lirice, folosind
exemple din cele două creaţii.

147
 WILLIAM SHAKESPEARE —- VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ
Înțelegerea textului
De la IUBIRE... la refuz (D

RA Pre-text
1. Când aţi fost ultima oară la teatru? Rememoraţi
cea mai impresionantă scenă dintr-o piesă de tea-
tru văzută de voi şi prezentaţi-o pe scurt în caiet.
Lucraţi în echipe. lmaginaţi un dialog dramatic
între două persoane care se ceartă din cauza unei
neînţelegeri. Pe baza jocului de rol, prezentați dia-
logul în fața clasei. Răpirea lzabellei
— secvență

SR Con-text
Citiţi pe roluri următorul text şi apoi răspundeți la întrebările de mai jos:

Actul II, Scena 1 Mă simt alături de ființa-ți dragă,

(Intră Demetrius şi Helena din dreapta)
DEMETRIUS:
S-a dus iubirea noastră. O poveste?
Cu Hermia, Lysander unde este?
Pe el îl voi ucide. M-a pătruns
Iubirea ei. În codru s-au Ascuns,
Aşa mi-ai spus. Dar mintea-mi se aestramă
De nu pot s-o găsesc, de bună seamă,
Pe Hermia... TU, nu mă mai urma!
HELENA:
Dar nu pot să înfrâng iubirea ta!
Să nu-mi mai farmeci sufletul de dor
Și n-am să-ți mai păstrez atât amor.
DEMETRIUS:
le-am cucerit? Nu ţi-am vorbit deschis?
Ie-ncrezi degeaba într-al iubirii vis.
Nu te iubesc! Nu pot să te iubesc! [...]
HELENA:
Mi-e cinstea ta de pază-în orice fapte.
De tine-alături când mă văd în noapte
Văd ochii tăi scânteietori mereu:
Nu-i noapte, nici pustiu în jurul meu.
Şi pentru mine este-o lume-întreagă.
Nu-s singură, și nici nu-s părăsită,
Când sunt de lumea-întreagă ocrotită.
DEMETRIUS:
M-ascund printre tufișuri, ca în gheare
Să te cuprindă aprigele fiare.
Nu stau să-ţi mai răspund la nerozii.
Hai, pleacă, ori altminteri vei păți
În codru o năprasnică ocară.
HELENA:
Ți-e inima cumplită şi amară:
În templu, în cetate-în toată ţara,
Batjocoreşti ce-am mai de preţ, comoara
Iubirii nesfârşite pentru tine.
Bărbatul se cuvine, prin suspine,
Să-și urmărească tot mereu iubita.
Aicea eu mă simt nedreptățită,
Căci îţi cerşesc, din inimă, iubirea,
lar tu nu mi-ai păstrat nici amintirea.
(Demetrius iese)
Ie-oi urmări și-oi face rai din iad,
Ucisă de cel drag de-o fi să cad.
William Shakespeare — Visul unei nopți de vară

148
 Lecţia 14 WILLIAM SHAKESPEARE — VISUL UNEI NOPŢIDE VARĂ * Înțelegerea textului

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia din cuvintele următoare:

se destramă — ..oceoisiciiiaiiciiinineiae , Să ÎNfrâng — cooiciieiiiiiiaiiainii » d&SChis —..iieiiiiiiiaii

inainte nani
CÎNSTeA — „ooiiiiietti tina n tente aan n nenea » dTAgĂ — oieiiiciiiciiie , nedreptăţită — „.iiiiiiiiiiiiiiiiiieiiii ,
2. Extrage din text două expresii/locuţiuni şi notează-le în rândurile de mai jos:
) EISUTISUTETUEUISETUUUUSUIEUTUETUUETUUUUEUIUETUETIUETUSUTUETITETUEUISETUEUITETISEIUETIUIUEUIUETUEIUETUEUITETITETIUUERETTETUTETUEETTEETTETTEETUETTTES
>
3. Identifică în text două cuvinte folosite cu sens denotativ, respectiv două cu sens conotativ şi notea-
ză-le în spaţiile de mai jos:
Cuvinte cu sens denotativ Cuvinte cu sens conotativ

6. Subliniază pe text două cuvinte care nu mai corespund normelor limbii literare.
7. Notează din text trei indici spaţiali şi unul temporal:

8. Răspunde la următoarele întrebări, încercuind varianta corectă:

a) Modul de expunere predominant în text b) Textul aparține genului:

este: e Epic
e Narațiunea e Liric
e Descrierea e Dramatic
+ Dialogul c) În text este prezentată o discuţie între personajele:
o Monologul e Demetrius, Helena, Hermia, Lysander
e Demetrius, Helena
e Hermia, Lysander
9. Ilustează cu exemple din text trei dintre modalităţile de realizare a oralității:
i EETEEVEVEUUEEUUEUUEEUUEUUEUIEE EX. eee t ne pO CODE DOOR RL E DR OD DOR PE ODO DO DR O DOO PD OD OD OD CD ODO O CDR DL DLR CDC DC DL CDC DO DO DE GEO PRR ORE E

i CEUEEEUEEREEUEEEUUUEUUEEREUIUUUU > SEEEEUSEUUUUUEEEEREUUEEEEEENEUUUEUEEUEEUEEEEEUUUEUTEUEEUEEUEUUUTEUUETUEUUEUUEUUEUUTEEEUUUUEUEUUUUURIA

*
i EVEUEEUETEUUEEEUETEUEUUETUUEUEUEU ex

10. Precizează trei idei principale din text, respectiv trei idei secundare și notează-le în tabelul de mai
Jos:
Idei principale Idei secundare

Extra-text
Lucraţi în echipe. Alegeţi unul dintre citatele următoare şi aduceţi cât mai multe argumente şi exemple
din experienţa voastră de viaţă pentru a-l susţine:
Y Vorbește ca și cum va trebui să dai socoteală. Platon
Y E foarte important să știi când să vorbeşti și când să taci. Seneca

149
 15
WILLIAM SHAKESPEARE - VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ
Analiza şi interpretarea textului
De la IUBIRE... la refuz (ID

SA Pre-text
Recitiţi, pe roluri, în faţa clasei, textul de la lecţia anterioară.
Astfel, cei mai buni oratori ai clasei vor interpreta rolurile
următoare: Demetrius şi Helena, Vocea autorului (indicațiile
scenice). Restul elevilor se vor constitui într-o grupă a obser-
vatorilor, care vor evalua reprezentația după următoarea grilă:
Întonaţia 2 puncte
Mimica 2 p
Gestica 2 p
Mişcarea „actorilor” 2 p
Originalitatea interpretării 2 p Măşti
Purtaţi apoi discuţii între voi despre regulile
punerii în scenă a unui text dramatic.

R/ Con-text
Reciteşte cu atenție textul de la lecţia anterioară şi apoi răspunde la cerințele de mai jos:
1. Identifică în text indicaţiile scenice (didascaliile) și prezintă rolul acestora în rândurile de mai jos: .

2. Extrage din text secvențele care dezvăluie felul în care se raportează Demetrius la vorbele pline de
iubire ale Helenei.

3. Alege din enumeraţia de mai jos cuvâtul/cuvintele care definesc cel mai bine atitudinea lui Deme-
trius și apoi motivează-ţi alegerea în 30-50 de cuvinte:
Respect
Ironie
Admiraţie
Sarcasm
Cinism
Grosolănie

150
 Lecţia 15 WILLIAM SHAKESPEARE — VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ * Analiza și interpretarea
textului

3. Comentează, în 50-70 de cuvinte, următoarea secvenţă de text care face parte dintr-o repli-
că a Helenei:
De tine-alături când mă văd în noapte
Văd ochii tăi scânteietori mereu:
Nu-i noapte, nici pustiu în jurul meu.
Mă simt alături de ființa-ți dragă,
Și pentru mine este-o lume-întreagă.

4. Raportează-te la cele două tipuri de conflict dramatic prezente în text și interpretează-le, explicând
și cauza care le-a provocat.

Extra-text
1. Lucraţi în echipe. Imaginaţi-vă că sunteţi într-una din ipostazele:
o Helena — şi continuaţi dialogul, 6-10 replici, încercând să-l convingeţi pe Demetrius de
sentimentele pe care i le nutriţi.
o Costumierul — și realizaţi o descriere, de 60-100 de cuvinte, a vestimentaţiei personajelor din
text, așa cum ar fi trebuit să arate pe la mijlocul secolului al XVII-lea.
Prezentaţi-le apoi colegilor voştri.

1351
 WILLIAM SHAKESPEARE — VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ
Înțelegerea textului
De la IUBIRE... la acceptare (111)

QR Pre-text
1. Lucraţi în echipe. Transpuneţi-vă în pielea unui
personaj feminin al fragmentului citat din Visul
unei nopţi de vară de William Shakespeare și re-
dactați o listă de întrebări adresate lui Demetrius.
Citiţi, apoi, câteva întrebări în clasă și provocaţi-i
pe colegi să ofere posibile răspunsuri.

Jean Antoine Watteau —

Comedianți francezi
SR” Con-text
Citiţi pe roluri următorul text şi apoi răspundeţi la întrebările de mai jos:

DEMETRIUS (deşteptându-se): Și n-aţi glumi cu-asemeni jurăminte

Helenă! Zână! Nimţă! Vis! Minune!
Cu ce s-asemui ochii-ți limpezi, spune!
Pe lângă ei e tulbure cristalul
Şi buzele ce-ar rușina coralul
Par două gemene cireşe coapte!
Omătul de pe Taurus în zare
Mai negru decât corbul mi se pare,
Când brațul tău cel alb se-nalță-n noapte!
Îngăduie-mi să pun pe alba-ţi mână
Acest sigil al fericirii, zână.
HELENA:
Vai! Ce ispravă! Ce frumos vă şade
Să râdeți, să vă bateți joc de mine!
O, de-ați avea cât de puţin simțire
M-aţi fi cruțat de-această umilire!
Nu vi-i de-ajuns că mă urâţi și vreți
Să-adăugați la ură şi dispreţ?
O, dac-ați fi voi oameni, v-ar fi milă
De-o inimă sărmană de copilă
Şi vorbe seci, când ştiu de mai-nainte
Cât mă urâţi,
De dragul Hermiei vă înfruntați
Și haz de mine-a face v-aţi prins frați.
Halal ispravă! Prea frumos vă şade
Că mă urâţi! Frumos de tot vă şade.
E faptă demnă de-oameni cumsecade
Să-şi bată joc de-o fată și s-o facă
Să plângă-amar, doar ei ca să petreacă?
HELENA:
O, ticăloșii! Cum îi rabdă firea?
DEMETRIUS:
Voi fi iubito, dar s-a dus iubirea
Ca un pribeag ce-şi vede rătăcirea
Și se întoarce iar la scumpa-i ţară,
Așa mă-ntorc eu la Helena iară,
Spre-a rămânea la ea de-aci-nainte.
William Shakespeare — Visul unei nopți de vară

152
 Lecţia 16 WILLIAM SHAKESPEARE — VISUL UNEI NOPȚI
DE VARĂ * Înțelegerea textului

1. Precizează rolul semnului exclamării din secvenţa: Cu ce s-asemui ochii-ţi limpezi, spune!

2. Notează câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text:

tulbure — ..... coapte — „...ooieioieioniciieeine dispreţ — coomeeiieioieciaeeie CUMSECAE — ..ociioiciciionsncianneneeee
3. Alcătuieşte câte un enunţ cu o expresie/locuţiune cu substantivul ochi, respectiv cu verbul 2 se duce
AETEESTETEREUETETUREUTEETTUETTUETIEEUTSTIUUUTEEETEUETEUEESEEREUESEUETEUITEUETEUIREUISETERELESEUIEEEVIUUTIEUTUEUTEETIEETTEEETEEUTFETTFETEEUTTETERETTRETTRE
o

6. Subliniază pe text câte două imagini vizuale, două imagini auditive și două motorii și apoi notea-
ză-le în spaţiile de mai jos:
Imagini vizuale Imagini auditive Imagini motorii

7. Menţionează care sunt instanţele comunicării în textul dat:

8. Raportează-te la elementele de versificaţie ale textului, prezentând tipul de rimă, ritm și măsura
versurilor:

Extra-text
1. Interpretează, în 80-100 de cuvinte, semnificația titlului, punându-l în relaţie cu textul dar.
2. Imaginează o continuare a discuţiei dintre Helena și Demetrius sub forma unui dialog de 8-10
replici. Alege unul din cele două posibile finaluri: unul trist, în care Helena nu acceptă declaraţia
de iubire a lui Demetrius, refuzându-l sau unul fericit, în care cele două personaje se bucură de o
iubire reciprocă.

133
 17
WILLIAM SHAKESPEARE — VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ
Analiza şi interpretarea textului
De la IUBIRE... la acceptare (IV)

QA Pre-text
Lucrează individual. Priveşte cu atenţie imaginea alăturată
şi încearcă să resimţi încărcătura emoţională a momentului
surpins de aceasta. Alcătuieşte un monolog de 6-8 rânduri
în care să surpinzi o posibilă mărturisire a sentimentelor
celui îndrăgostit faţă de mireasa lui.

Thomas Stothard —
Oberon and Titania

TI O —_

RA Con-text
Reciteşte cu atenție textul de la lecţia anterioară şi apoi răspunde la cerințele de mai jos:

1. Impărţiți-vă pe trei grupe pentru a realiza, pe baza textului de la lecţia precedentă, dar şi a celui din
lecţiile anterioare, un profil al Helenei din piesa Visul unei nopţi de vară, de William Shakespeare.
Astfel, cele trei grupe vor nota, în tabel, răspunsurile la următoarele întrebări: Cine este personajul?;
Ce face personajul?; Cum evoluează personajul?

154
 Lecţia 17 WILLIAM SHAKESPEARE VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ
* Analiza și interpretarea
textului

Grupa 1: Cine este personajul?

Informaţii prezente Citate

Nume

Portret moral (caracterizare

directă, făcută de autor, celelalte
personaje, autocaracterizare)

Portret moral (caracterizare indi-

rectă, monolog interior)

Grupa II: Ce face personajul?

Informaţii prezente Citate

Fapte (caracterizare indirectă)

Relații cu alte personaje (carac-

terizare indirectă)

Grupa III: Cum evoluează personajul?

Informaţii prezente Citate

Portret fizic (caracterizare di-

rectă, de către alte personaje)

Fapte (caracterizare indirectă)

Relații cu alte personaje (carac-

terizare indirectă)

Extra-text
1. Alegeţi doi dintre colegii voştri, care dau dovadă de har actoricesc. Realizaţi, în faţa clasei, un ta-
blou/un freeze-frame (înghețarea unui moment în timp), astfel încât să creaţi și să păstraţi nemișcată
imaginea ce captează momentul dramatic desprins din ultimele replici ale personajelor din textul
de la lecţia anterioară.
2. Scrie un eseu, de 150-200 de cuvinte, în care, valorificând informaţiile notate în tabele, să realizezi
caracterizarea Helenei din opera dramatică Visul unei nopți de vară, de William Shakespeare.

155
 18
FICŢIUNE ŞI REALITATE
Stilul epistolar
IUBIREA în scrisori (1)

QA Pre-text
Lucraţi individual. Gândeşte-te la ultima scrisoare pe care ai
redactat-o. Notează în caiet câteva date referitoare la contextul şi
motivaţia redactării, numele destinatarului, limbajul folosit.

RA Con-text
1. Lucraţi în perechi. Amintiţi-vă toate convențiile scrisorii: data-
rea și localizarea, formula de adresare, formula de început, mo-
tivaţia, conţinutul propriu-zis al scrisorii, formula de încheiere,
semnătura și, eventual, un post-scriptum (P.S.). Notaţi aceste
convenţii în interiorul fiecărei figuri de mai jos, lăsând spaţiu Timbru englezesc
liber pentru conţinut.

o T o T

156
 Lecţia 18 FICŢIUNE ŞI REALITATE * Stilul epistolar

2. Redactează, în interiorul primei figuri, o scurtă scrisoare, de cinci-șase rânduri, care să aibă un caracter
oficial.
3. Lucraţi individual. Citeşte cu atenţie textul primei scrisori și apoi răspunde la următoarele întrebări:
e Cine este destinatarul Scrisorii? .....eooeeiseeoeeieecet cotit tt tt ata ta tt O AD IASA DEAD SEI DE SORA IDEEA TI ARES RIDER DEA REED RER S
e În ce calitate ai SCLÎS? .....piriieiieieseeraet tatea tA TRIO TE OA TASTE FEODORA ERE POE EEE EA REA EEE nenea
e Ce caracteristici prezintă limbajul folosit?
* Care este formula de adresare?
e Care este formula finală?
4. Redactează, în interiorul celei de-a doua figuri, o scurtă scrisoare, de cinci-șase rânduri, care să aibă un
caracter privat/intim.
5. Lucraţi individual. Citeşte cu atenţie textul celei de-a doua scrisori și apoi răspunde la următoarele
întrebări:
e Cine este destinatarul scrisorii? .......omoloeooelocei iti st teii atata t tt tat a tt O A OA RIANA DAIA AA DADEA DEEA E IDEEA EEE ERA
* În ce calitate ai SCIIS? .....ioloiriieiei cent rasei ra OIL A TR OA TES A TEOSA TEAPA TEOSA TEORA EA EA Enna
e Ce caracteristici prezintă limbajul folosit? ......... oo oeceic ete otet et otite toat t aer at ant a SEAS AD RIDE IE EEE E IDEAS RSS EEA ES S
* Care este formula de adresare? ........oidoiieooc i eee it test cotate ot tt at tat A DIO REEL ARIA D LO RER IDEO RS DOES EEE EEE E 0,
e Care este formula finală? ........ooiii e ii e ee e eee tt a tata e Rt AEO I RPR I ARIEI DIOR IDEE OEI D DOD DL OSI ASA OASE ERE Si
6. Lucraţi în perechi. Discutaţi împreună despre trăsăturile celor două tipuri de scrisori. Notaţi-le în figu-
rile de mai jos, specificând, la mijloc, asemănările dintre ele:
LE O E OOalaa_ aa
n

e.

Extra-text
Redactează o scrisoare de iubire sau un e-mail, de 10-12 rânduri, adresat unei persoane reale sau fictive.
Foloseşte apoi săgeți pentru a evidenția, pe marginea textului, convențiile de redactare a unei astfel de
scrieri.

157
 19
FICŢIUNE ŞI REALITATE
Corespondența privată
IUBIREA în scrisori (11)

SA Pre-text
Lucraţi în echipe. Organizaţi un concurs, de 3-4 minute, în care
să prezentaţi cât mai multe cupluri celebre (personalităţi cultura-
le/istorice, artişti, muzicieni etc.) care au păstrat o corespondenţă
intimă îndelungată.

Francois Gerard,
Portretul Împărătesei Josphine

RA Con-text
Citeşte cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde la cerințele care urmează.

arama RE „EEE EEE ta

_ 1795 Paris
Draga mea Josephine,
M-am trezit stăpânit de gândul la tine. Portretul tău și seara ameţitoare petrecută ieri
alături de tine mi-au răvășit toate simţurile.
Dulce incomparabilă Josephine, ce efect straniu poți avea asupra inimii mele! Eşti cumva
furioasă? Ni se pare oare că eşti tristă? Eşti îngrijorată?
Sufletul meu doare de întristare şi nu poate exista nicio odihnă pentru iubitul tău; mai am
de trecut prin multe, oare, atunci când, predându-mă simțirilor profunde care mă copleșesc,
| sorb de pe buzele tale, din înima ta o dragoste care mă mistuieşte în flăcări? Ah! Abia noaptea
trecută mi-am dat seama ce falsă imagine a ființei tale își reflectă portretul!
Voi pleca la prânz; te voi vedea peste trei ore.
Până atunci, mio dolce amor, o mie de sărutări; nu-mi dărui niciuna în schimb, căci ar
face să-mi clocotească sângele.
Napoleon
l —

158
 Lecţia 19 FICŢIUNE ȘI RFALITATE * Corespondența privată

1. Observă în textul anterior caracteristicile unei scrisori, luând în considerare atât planul formal, cât și pe
cel al conținutului, și notează-le în tabelul de mai jos:
PLANUL FORMAL PLANUL CONŢINUTULUI
YVVVVYVYVY

VVYVVVVY
2. Identifică tema textului şi notează cel puţin două argumente prin care să-ţi susţii afirmaţia:

4. Numeşte, având în vedere răspunsul dat la exerciţiului anterior, relaţia care se stabileşte între Napo-
leon și Josephine.

6. Extrage din text enunţul/expresia care te-a impresionat cel mai mult și interpretează-i semnificația în
rândurile de mai jos:

Extra-text
Lucraţi în echipe. Realizaţi un proiect cu titlul Poveşti de iubire dezvăluite prin corespondenţă, în care
să prezentaţi o corespondenţă inedită, care a dăinuit în timp, extrăgând fragmente de scrisori, declarații,
mărturisiri şi imagini sugestive.

159
 20
EXPRIMAREA ORALĂ
Monologul
IUBIREA mărturisită

SA Pre-text
Împărțiți o foaie A4 pe jumătate şi notaţi, în trei-patru minute, un
monolog care să conţină o declaraţie de iubire sub formă de SMS/
bilet/E-mail. Textul poate fi însoţit de simboluri, desene etc. Apoi
amestecați foile, alegeţi câteva la întâmplare şi citiţi-le cu voce tare
în clasă. Votaţi pentru cea mai originală!

=. Con-text Brian Kesinger, Valentine

Citeşte cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde la cerințele care urmează.
Lentru Fanny...

Dacă aș şti cânta din syrix, te-aș duce într-o poiană scăldată în lumină de lună, într-o poiană unde încă
nu s-a încuibat mândria omenească și ți-aș șopti la ureche cântecul celor iubiți. Atunci poate ai pricepe și tu
că iubirea nu cunoaşte ceea ce lumea numește „a fi iubit”.
Te iubesc pentru că mă iubești: acesta e un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, și nimic
mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc; aici începe iubirea. Îți mulțumesc din suflet că te iubesc: acesta
e cântecul iubirei. Omul îndrăgostit nu zice: te iubesc pentru că ești oacheșă; nici: te iubesc cu toate că ești
oacheșă, cu toate că ești bună și te-aș iubi chiar dacă ai fi blondă sau dacă ai fi rea...
Poezia, zic unii, a falsificat iubirea. Poezia a făcut cântece, statui, versuri din sentimentul simplu și firesc
ce a fost odinioară iubirea... Eu însă zic că nu există poet, muzicant, pictor sau sculptor mai mare că un
îndrăgostit. Pentru ca artistul să înţeleagă poezia cea mare a suferinței trebuie mai întâi să fi fost îndrăgostit.
Nu poeții au făcut iubirea, ci iubirea a făcut pe poeți!
lar eu, care citesc bucuros în stele şi-mi fac o plăcere dintru a aşterne pe hârtie slovă lângă slovă, pot să
jur că în slovele noastre umile sunt scrise toate tainele de amor ale cerului înstelat...
Liviu Rebreanu, Mărturisire — fragment
1. Extrage din text câte trei pronume, respectiv câte trei verbe prin care se evidenţiază subiectivitatea
mo ui și notează-le în de mai
PRONUME VERBE

160
 Lecţia 20 EXPRIMAREA ORALĂ * Monologul

2. Identifică tematica monologului citat și notează două argumente, cu exemple din text, prin care să-ţi
susții ideea.

3. Exprimă-ţi punctul de vedere, în 50-70 de cuvinte, cu privire la viziunea autorului asupra temei
tratate în text:

4. În general, în structura unui monolog se obișnuieşte să se deosebească trei părţi:

* introducerea,
* cuprinsul,
* încheierea.
Descoperă dacă această structură se regăseşte şi în Mărturisirea lui Liviu Rebreanu şi marchează pe text
părţile respective.
5. După ce ai identificat părţile componente ale monologului, alcătuieşte câte un enunț care să con-
centrezi conţinutul fiecărei părţi și notează-le în rândurile de mai jos:

6. Construieşte, în 3-4 minute, un scurt monolog, în care să-ţi exprimi opinia referitoare la afirmaţia:
nu există poet, muzicant, pictor sau sculptor mai mare ca un îndrăgostit.
7. Lucraţi în perechi. Prezentaţi trei argumente, însoţite de exemple, prin care să demonstraţi că tex-
tul citat este un monolog adresat.

sf Extra-text
Scrie o compunere sub formă de text descriptiv, de 100-120 de cuvinte, în care să-ţi imaginezi decorul în
care ar fi putut fi rostită mărturisirea lui Liviu Rebreanu. Prezintă momentul din zi, fundalul muzical, reacţia
iubitei etc. Poţi însoţi textul de o imagine sugestivă sau de un desen realizat de tine.

161