Stilurile functionale

Prin stil functional se intelege modul prin care limba romana se

intrebuinteaza in diferite domenii de activitate. Conform unor cercetatori,
se pot identifica patru stiluri functionale

Juridico-administrativ
Publicistic
Beletristic
Tehnico-stiintific

Dupa alti cercetatori ar mai exista inca un stil in afara celor patru si
anume cel colocvial.

Stilul publicistic
-Include textele publicate in diferite reviste, jurnale dar si
reportajele, reclamele, interviurile, masa rotunda.
-Se caracterizeaza prin:
Utilizarea unui limbaj clar cunoscut de toti vorbitorii
Are drept scop transmiterea informatiilor si
mediatizarea evenimentelor
Mesajul cunoaste o maxima accesibilitate pentru ca
interesul e ca publicatiile sa se cumpere
Limbajul cunoaste o deschidere si catre sensul
conotativ al cuvintelor, cateodata fiind folosite
cuvinte sau expresii din opere literare
Se folosesc titluri care atrag atentia atat prin continut
cat si prin dimensiune
Emitatorul este in general un specialist in jurnalistica
sau in comunicarea-media
Se foloseste adesea prezentul datorita faptului ca
evenimentele prezentate sunt de maxima actualitate
Frazele sunt scurte si cu idei clar formulate
Scopul este de a informa dar si de a influenta opinia
publica

Stilul beletristic (artistic)

Din acest stil functional fac parte operele literare
apartinand genurilor epic, liric sau dramatic.
Stilul se caracterizeaza prin
Maxima originalitate
Utilizarea unul limbaj expresiv
Se remarca bogatia lexicala si inovarea continua a
vocabularului
Cuvintele folosite au mai multe sensuri
Autorul are libertatea de a alege respectarea normelor
literare sau nu
Sunt folosite cuvinte din toate sferele limbii: arhaisme,
regionalisme, neologisme, cuvinte argotice, jargonul
Scopul textului este de a sensibiliza receptorul
Functia limbii care predomina este functia poetica
Textele pot avea diferite forme in functie de genul literar in
care se incadreaza

Stilul juridico-administrativ
In acest stil se incadreaza articole de lege, constitutia,
codul civil, codul penal, codul muncii, codul familiei, dierite
ordonante elaborate de organul judiciar, cererea, procesul
verbal, luarea in custodie etc. Trasaturi :

Se utilizeaza o terminologie specializata

Enunturile au forma impersonala
Mesajul este clar, lipsit de ambiguitate
Termenii sunt folositi cu sensul lor propriu
Emitatorul este specializat iar receptorul poate fi
specializat (cel care trebuie sa aplice legea) sau
nespecializat (orice individ care citeste textul
respectiv)
Emitatorul nu se implica afectiv in ceea ce comunica
Scopul mesajului este de a informa si educa iar in
unele situatii scopul este prohibitiv
Se folosesc neologisme iar cuvintele utilizate sunt
explicate prin intermediul unor glosare
Se folosesc clisee verbale (ex. subsemnatul
domicilat in strada va rog sa-mi aprobati
cererea)
Din punct de vedere lingvistic se folosesc substantive
abstracte, substantive provenite din infinitivul lung,
constructii infinitivale, verbe cu forma de imperativ,
expresii verbale impersonale

Stilul tehnico-stiintific
In acest stil functional se incadreaza articole studii,
volume din diferite domenii ale stiintei. Trasaturi:

Se evidentiaza functia referentiala

Emitatorul este specializat in domeniul despre care scrie
Limbajul utilizat este specific domeniului
Nu apar figuri de stil
Scopul mesajului este de a informa, a educa, a descrie sau
de a convinge
Emitatorul nu se implica afectiv in ceea ce formuleaza
Sunt folosite substantive abstracte si pluralul autorului (o
constructie de genul noi, autorii sau noi, autorul ce nu
reflecta caracterul subiectiv)

Stilul colocvial (cognitiv)

Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de
familie, in viata de zi cu zi.
CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul
vieii cotidiene.
CARACTERISTICI:
conform specificului discursului: discurs ficional/ stil
artistic, discurs nonficional/ stil tiinific;
recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic,
mimic);
are o mare ncrctur afectiv;
regulile gramaticale pot fi nclcate;
pot fi folosite elemente de argou sau jargon;

 sunt folosite particulariti regionale sau socioprofesionale;

se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a
limbii.
un anume grad de afectivitate;
folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea
ascultatorului;
utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie
si abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin
intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot
felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii
dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice
(mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii,
restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este
materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor,
proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea
cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.
prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;
folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in
vocativ sau a verbelor la imperativ;
simplitate, degajare si naturalete.
conform relaiei E-R (beneficiar)
Emitorul poate fi specializat sau nespecializat.
Receptorul poate fi i
el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil,
relaia emitor-receptor poate fi i de rudenie.
conform efectului mesajului
Acord
Identificare
Internalizare
conform funciei mesajului (scop):
Informare

Educare
Divertisment
Publicitar
conform ncrcturii emoionale a mesajului
Emoional
Persuasiv
Manipulant
Prohibitiv
Critic
Polemic