P. 1
figuri de stil si procedee de expresivitate

figuri de stil si procedee de expresivitate

|Views: 3,233|Likes:
Published by Raii Si Benii

More info:

Published by: Raii Si Benii on Jan 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2015

pdf

text

original

Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau construcţia gramaticală uzuală

pentru a da mai multă forţă unei imagini sau expuneri. În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ţine seamă de gradul lor de complexitate şi de relaţiile care se stabilesc între ele. Figurile de stil pot fi definite drept cuvinte sau grupuri de cuvinte (expresii) ce modifică raporturile fireşti dintre semnificant şi semnificat. Modificarea este înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondenţa dintre obiectul desemnat şi cuvântul ce-l denumeşte. * Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata) Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati * Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire) Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod. Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni. * Enumeratia (lat. enumeratio) Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare. Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului”. * Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat) Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care

“crunte”. Dupa numarul de termeni pot fi: -simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular). succesiunii) Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor. numarul ori importanta unor obiecte. capitan de plai de Vasile Alecsandri). “gigantica”).”(glasuirea) padurii de argint” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu). * Inversiunea (fr. fenomene. Dupa ceea ce exprima. Ex: “Priveam fara de tinta-n sus Intr-o salbatica splendoare”. fara urme. epitetele pot fi: -cromatice: “codri de arama”. Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc. “somnoros si lin se bate” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu). fara drum” (Iarna de Vasile Alecsandri).l-au impresionat pe scriitor. -cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat” (Dan. * Hiperbola (gr. * . pentru a mari expresivitatea. intamplari etc. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete (“salbatecul”. -duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular). -triple: “intinderea pustie. inversion = rasturnarea ordinii. prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. hyper si ballein = a arunca) Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile.

Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu. Prezentul gnomic sau etern . insusiri. Prezentul iterative indica actiuni care au loc periodic (Merge zilnic la munca ) . Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes – simbol al spiritului justitiar.Invocatia (lat. * * Interogatia retorica (lat. ruga) Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar. elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti. de la care nu se asteapta raspuns. repetition = a repeta) Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte. impresii. repetitia “vas de vas” releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine. * Repetitia (fr. Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte. invocatio = chemare. interrogatio) Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe intrebari. Procedee de expresivitate Moduri predicative: Prezentul indicativului exprima actiuni simultane cu Indicadivul momentul vorbirii . pentru a sublinia sentimente. idei. lucrurilor. * Personificarea (fr. Prezentul istoric sau narativ exprima sendul de perfect ( Mihai Viteazul intra in Alba-Iulia ) . Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu. dar poate avea si alte valori. personnification ) Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor. natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui Calin.

Viitorul indica o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii . iar aceasta in jurul soarelui. Viitorul mai poate avea valoarea modului imperativ (Decizia va fi dusa la indeplinire . . In limba literara .). valoare de conditional perfect (Daca taceai . domnitorul va incerca sa obtina recunoasterea ei pe cale diplomatica. filozof ramaneai. viitor anterior (Pana se decide . prezumtiv (Asa o fi .arata adevaruri permanente (Buturuga mica rastoarna carul mare. ati fi . Uneori viitorul poate fi folosit ca perfect (Dupa infaptuirea uunirii. Se facuse foc la auzul vestilor. l-am lamurit. timpul trecuse repede . ca marca a oralitatii. imperfectul este si indicele trecerii de la realitate la imaginar (In vis se facea ca erai imparat.) sau de imperative (Spui ce mai ai de spus si pleci!). in scris . simultana cu alta actiune trecuta .).). avand de obicei valoare absoluta (Am citit cartea) . Imperfectul arata o actiune desfasurata de-a lungul unei perioade de timp trecute .) . vom discuta mesajul sau . una ca asta [ …] !?Ion Creanga) sau cu intercalarea unor forme nearticulate ale pronumelui (Alege-ti una din doua . Poarte fi utilizat uneori cu forma inverse (-Mai auzit-ai dumneata .) . Poate avea valoare de imperfect narativ sau descriptive(Pe atunci priveam norii ore in sir. Ion Creanga) .). ) . cumnata.) sau poate avea valoare de viitor anterior (Dupa ce aveti citi textul .) . Perfectul simplu se mai intrebuinteaza in vorbirea curenta regionala. Utilizarea viitorului popular in textul literar este o marca a oralitatii. De aceea perfectul simplu este utilizat in naratiuni in care miscarile/ actiunile personajelor se produc rapid sau de la sine sau cand este introdusa o replica a unui personaj . dar formele populare (oi fi spus .) sau fenomene vesnice (Luna se roteste in jurul pamantului . in dialog (-As pofti o salata din Gradina Ursului – zise imparatul.).) Ca timp al povestirii .Poate fi utilizat si cu valoare relative : mai mult ca perfect (Inainte de a pleca a salutata pe toata lumea. Cealalta actiune trecuta poate fi neexprimata sau sugerata de un gerunziu sau de un supin ( De exemplu : Vorbind de una de alta . optativ (Am sa va rog sa fiti mai atent. Prezentul poate avea valoare de viitor ( Maine merg la munte. Mai mult ca perfectul arata ca actiunea s-a desfasurat in trecut si s-a incheiat inaintea altei actiuni din trecut . Perfectul compus exprima o actiune realizata in trecut si inchjeiata in momentul relatarii ei . perfectul simplu exprima rapiditate cu care s-a petrecut o aptiune si faptul ca ea s-a incheiat inaintea prezentului.) .). valoare interativa (Se intalneau zilnic. de aceea .)sau de optativ (Voiam sa stiu ce mai faceti. imperfectul este timpul naratiunii . n-o fi asa …) . este un timp folosit rar si livresc .Poate exprima ironia(Ca bina mai zisesi!) sau reprosul (Venisi sit u . caci altfel dau cinstea pe rusine …!auzitu-m-ai? Ion Creanga). viitor (Acu chiar ca am plecat. Viitorul anterior exprima o actiune care urmeaza sa aiba loc dupa momentul vorbirii si inaintea altei actiuni viitoare . in sfarsit!).

multumit .) sau situate in timp (Eu sa muncesc . ca process. infinitivul mai poate avea valoare de conjunctiv . sa-l fi picat cu ceara ! ) sau conditia in trecut (O ora sa fi fost amici … Mihai Eminescu). Mihai Eminescu. George Bacovia). prin conversiune . in blesteme. simultan cu o alta actiune. o dorinta o rugaminte (Vino-n codru la izvorul / Care tremura pe prund.spus). sunt marci ale oralitatii. dar poate avea si valoare de imperative (Sa asculti sfatul meu!). actiunea exprimata de supin reprezinta scopul ( Ce mai este de facut ? ) . .). iar tu sa stai? ) . linistit etc. un ordin . de imperativ sau de gerunziu. dorinta (Sa Sarim in luntrea mica … Mihai Eminescu ). Folclor. Participiul Participiul denumeste actiunea suportata sau savarsita de un obiect . Conjunctivul Prezentul conjunctiv exprima nesiguranta .) Formele inversate apar in vorbirea populara sau in constructii affective (mira-m-as!) Imperativul Imperativul exprima o actiune realizabila .) . devine adjective (fericit . Ion Creanga ) unei actiuni expuse anterior. greu de facut ) . iar unele devin substantive prin articulare (Tot patitu-I priceput.) Moduri nepredicative Infinitivul Infinitivul denumeste o actiune continua . omonime cu prezumtivul . Perfectul conjunctiv esprima concesia . dinainte s-ar pazi. Conditional Optativ Conditional-optativul exprima o actiune realizabila . mai rar cauza (De urat ma duc de-acasa/ Si uratul nu ma lasa . Manca-i-ai coada!) si conditia indeplinirii dorintei (De-ar sti omul ce-ar pati . indoiala (N-ar fi scos o vorba . fiind uneori echivalent in prezentul (Usor de spus . Gerunziul Gerunziul exprima o actiune in desfasurare . in enunturi exprima insusiri ale verbelor (De-atatea nopti aud plouand / Aud materia plangand . Supinul Supinul denumeste actiunea . o dorinta (Jelui-m-as si n-am cui. o actiune viitoare (Sa raspund sau san u raspund.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->