Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consider că poezia ….., de ….. aparţine genului liric deoarece prezintă toate trăsăturile definitorii
ale genului.
În primul rând autorul îşi exprimă în mod direct şi nemijlocit gândurile, ideile şi sentimentele de
…… ex. prin intermediul unei voci, aceea a eului liric. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt
formele de persoana I ale pronumelui personal: …….., ale adjectivului pronominal posesiv………. şi
formele verbale de persoana I: ……..
În al doilea rând remarcăm că discursul liric este alcătuit din imagini artistice realizate cu ajutorul
figurilor de stil. Predomină imaginile vizuale …………….., îmbinate cu imagini auditive …….., imagini
motorii…...., imagini olfactive………… Figurile de stil …………..
De asemenea, caracterul liric al textului este evidenţiat şi prin structurarea acestuia pe strofe,
……… de tip…... Elementele de versificaţie contribuie la realizarea muzicalităţii interioare a versurilor
prin ritmul …….., măsura de ……silabe, cu rimă …………de tip………….
În plus, modul de expunere este descrierea…….
În concluzie, toate aceste caracteristici demonstrează că textul propus aparţine genului liric.
……………………………………………………………………………………………………………
Consider că, fragmentul din textul………, de ……… aparţine genului dramatic deoarece textul este destinat
reprezentării scenice.
În primul rând, poate fi încadrat în genul dramatic prin structură şi prin aşezarea în pagină. Astfel, înainte
de textul propriu-zis, se precizează: actul……..., scena…….. şi personajele; numele fiecăruia apare în faţa replicii.
În al doilea rând, modul de expunere predominant este dialogul (îmbinat cu monologul şi aparteul). Prin
dialog se definesc personajele şi relaţiile dintre ele, de dezvoltă conflictul, se realizează caracterizarea directă şi cea
indirectă prin limbaj.
În al treilea rând, autorul se retrage sub masca personajelor lăsându-le să evolueze aparent independent prin
schimbul de replici. Didascaliile sunt singurele intervenţii directe ale autorului în piesă. Prin indicaţiile scenice,
plasate între paranteze, se dau informaţii despre decoruri, lumini, vestimentaţie, mijloace nonverbale: gesturi,
mimică, şi mijloace paraverbale: intonaţie, accent.
Trăsăturile personajelor se conturează, în fragmentul citat, prin procedeul caracterizării indirecte, fiind deduse
din dialog, din fapte, atitudini, din precizările aflate în indicaţiile scenice şi prin nume. Nu există referiri la portretul
fizic, replicile dezvăluind doar elemente de portret moral.
Limbajul este o altă modalitate de caracterizare a personajului, tonul …….
În concluzie, prin toate aceste trăsături fragmentul citat din piesa ……….… de ……………, aparţine unei opere
dramatice,
…………………………………………………………………………………………………………………..