REGISTRE LINGVISTICE (STILISTICE ALE LIMBII)

REGISTRELE LINGVISTICE sunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii, determinate social i cultural; apar i sub denumirea de limbaje, difereniate lexical i sintactic, de la un vorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori. A. REGISTRUL COLOCVIAL (familiar, al conversaiei uzuale ) are o funcie comunicativ, limitndu-se la relaii neoficiale, particulare, intime (cercul colegilor de serviciu, la spectacol, ntr-un compartiment de tren, ntr-un grup de prieteni sau n cercul familiei, al rudelor). Se identific prin urmtoarele caracteristici: B. poliglosia (adaptarea exprimrii la mediul social i cultural al interlocutorilor)! se de"volt spontan! dega#area n exprimare (fr constrngeri lingvistice)! ponderea cuvintelor cumulative ($%e lucruri interesante ai mai fcut?&)! aproximri ($S-a cam speriat.&) ticuri verbale ($i deci, cum am spus...&! $ ro!, o s vin el.&)! forme neliterare ale cuvintelor! repetiii! cli ee lingvistice! locuiuni! diminutive, augmentative! superlative populare! formule de adresare ($bi&, $mi&, $bade&, $neic&, $domle&)! vocative, imperative! propo"iii exclamative i interogative! expresii peiorative! supranume (porecl el e )! elemente paraverbale (debitul verbal, pau"a, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.) REGISTRUL POPULAR (LIMBAJUL POPULAR) particulari"ea" mesa#ul

oral, remarcndu-se prin: folosirea termenilor concrei! registru funcional redus: stilul colocvial, limba#ul solemn (al creaiilor folclorice), limba#ul te'nic (al ocupaiilor i al me te ugurilor tradiionale)! redundan! accidente fonetice!

locuiuni i expresii populare! sintaxa afectiv (inter#ecii, diminutive, augmentative, paralelismul sintactic, propo"iii exclamative, dativul etic, vocativul etc.)! polisemie bogat! elemente peiorative (insulte, imprecaii, termeni obsceni).

C. REGISTRUL ORAL diferenia", pe coordonata lexical, limbajul popular ori!inar (rural) de oralitatea citadin, dar se recunoa te prin acelea i particulariti ale vorbirii: efecte sonore n reali"area enunului! diminutive sau augmentative! derivare spontan ($"-a citit i rscitit.&)! forme pronominale sau verbale scurte ($#asa-i pe deal.&, $#-l folosete&)! vocativ diversificat ($leano%. $lean%)! folosirea articolului posesiv $a& invariabil ($& !sit nite cri a copiilor.&)! articolul 'otrt proclitic pentru substantive de gen feminin (lui mama, lui $rina)! dativul etic ($ i i-' ducea cu vorba.&)! formule de adresare! superlativ perifrastic ($Stranic de bun%&)! verbe la pre"ent, trecut i viitor nedifereniate (nu acionea" concordana timpurilor gramaticale)! forme verbale ec'ivalente modului imperativ ($S vii repede%&)! $i& adverbial (cumulativ, iterativ)! inter#ecii! locuiuni! expresii ec'ivalente negaiei ($mare lucrul&, $ba bine c nu)&, $pe naiba%&)! acorduri forate ((ain )a)ie)! coordonarea sintactic! propo"iii incidente! propo"iii eliptice de predicat! tautologia! repetiia! anacolutul! de"acorduri (subiect - predicat)! paralelism sintactic! propo"iii exclamative i interogative! elemente paraverbale!

oralitatea cult se remarc prin frecvena formulelor de adresare, exclamaii, interogaii, repetiii emfatice, enumeraii retorice, elipse, suspensii (n discursul oratoric).

D. REGISTRUL CULT (SCRIS) implic: respectarea normelor limbii literare (fonetic, morfologic, sintactic)! pstrarea integritii fonetice a cuvintelor! vocabular bogat, nuanat! pre"ena termenilor abstraci, speciali"ai, neologici! evitarea repetiiilor! elemente afective puine i controlate! sintax complex: procedee retorice ale discursului etc.

E. REGISTRUL ARHAIC vi"ea" opiunea vorbitorului n a folosi particulariti ale limbii romne vec'i: cuvinte de origine slav! ar'aisme fonetice ($pre&) i lexicale ($lo!oft&)! folosirea vocalei $u& ($serviciu&, $ ateiu&) n po"iie final (sub influena transcrierii +irilice a unor cuvinte)! formele verbale de perfect simplu i mai-mult-ca-perfect, plural, fr sufixul $ r& ($*oi luptasem...&)! sintax greoaie (latin)! pluralul ma#estii! forme de plural pentru pronume invariabile, articularea acestora ($ carii&, $carele& pentru pronumele relativ -care-) etc. F. REGISTRUL REGIONAL apare n vorbirea dintr-o anumit "on a rii, caracteri"at fiind, printre altele, de: forme fonetice neliterare ($itia& - -ace tia-! $dete& - -degete-)! lexic ($curec(i& - -var"-! $lubeni& - -pepene verde-)! forme ale verbelor auxiliare ($o venit&, $oi vedea&)! perfectul simplu (predilect n .ltenia)! forma pronominal $d+nsul&$d+nsa&, cu valoare afectiv n /oldova.

G. ARGOUL este un limba# codificat, neles numai de cei care l folosesc (grupuri sociale: elevi, studeni, delincveni etc.). Se remarc prin: permanenta sc'imbare a fondului lexical! fonetica i morfosintaxa repet caracteristicile limba#ului popular! folosirea cu sensuri sc'imbate a unor cuvinte din lexicul comun ($ cob,ar& - -informator-! $mititica& -

-nc'isoare-! $curcan& - -poliist-! $mate& - -matematic- ! $diri!a& - -diriginta- etc.). H. JARGONUL se pre"int ca variant a limbii naionale, delimitat dup criterii sociale i culturale sau profesionale. %onst n folosirea folosirea excesiv a unor cuvinte strine (neogrece ti, franu"e ti, engle"e ti), cu intenia emitorului de a epata, ceea ce implic preio"itate lingvistic. 1orbitorii tineri utili"ea" frecvent elemente de #argon ($b-e-b-e&, ,,merci&, ,,full&, ,,cool&).

Tipuri de recep !r(i) Recep !ru" #peci$"i%$ &

-este repre"entat de un individ cu studii in domeniul de referinta al textului sau care activea"a in acel domeniu si care e capabil sa decodifice mesa#ul transmis prin text. 3xemple: poate fi un profesor de filosofie,sociologie,care poate folosi textul ca suport,material didactic oferit elevilor. poate fi un #urnalist,care foloseste informatiile textului cu scopul de a reali"a o comparatie,paralela intre propria-i opinie si cea exprimata de autor.

Recep !ru" i' cur# de #peci$"i%$re&

-este repre"entat de o persoana aflata in proces de formare,instruire,educare si care inca acululea"a informatii necesare perfectionarii sale. 3xemple: poate fi repre"entat de un elev,care foloseste informatiile din text ca modalitate,sursa de informare in reali"area unor portofolii,proiecte,eseuri sau c'iar ca suport intr-o evaluare. studentii,masteran"ii si doctoran"ii folosesc informatiile in aceleasi scopuri, dar mai cu seama pentru a-si pregati o lucrare de licenta,absolvire,o disertatie in cadrul unei lucrari de seminar.

Recep !ru" 'e#peci$"i%$ p!$ e (i repre%e' $ de&

(. marele public,interesat in a se documenta. *. o categorie restransa de cititori,care manifesta un interes particular pentru domeniul de referinta al textului.
%aracteristici ale stilului: a.%orectitudine:textul este alcatuit din enunturi construite in conformitate cu regulile gramaticale si semantice. b.%laritate:descriere clara, logica, coerenta, obtinuta prin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea speciali"ati. c..biectivitate:continutul textului se refera la o problema reala, demonstrata stiintific. d. 4ccesibilitate:limba#ul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi,studenti familiari"ati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o monima speciali"are. e. 5roprietatea termenilor:termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (raport, limba, cercetari, termeni, origine etc.) f.Sens unic (opera inc'isa):receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.