Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEFINIŢIE: Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acţiunea, starea sau
existenţa.
1. FELUL
- PREDICATIV
exemplu: a merge, a vorbi,
- COPULATIV
exemplu: a deveni, a fi, a ramâne(fără sensul de a sta), a ieşi (fără sensul de a
părăsi o încăpere etc.), a se face
Devine mânios.
Este harnic.
Rămâne silitor.
A ieşit profesor.
S-a făcut exigent.
- AUXILIAR: a fi, a avea, a vrea (ajută la formarea timpurilor
compuse)
Ex. Voi fi fost (modul indicativ, timp viitor anterior, un timp compus format din doua
verbe auxiliare – a vrea prin forma voi şi a fi prin forma fi de infinitiv – şi participiul
verbului de conjugat fost)
2. FELUL
- PERSONAL
- IMPERSONAL (prin conţinut) / UNIPERSONAL (prin formă)
a) acţiune- fenomene ale naturii
exemplu: a trebui, a ninge, a fulgera
b) acţiune făcută de animale
exemplu: a mieuna, a lătra
3. FELUL
- TRANZITIV
Poate avea complement direct
exemplu: Ştiu citi.
- INTRANZITIV
Nu pot avea complement direct
Întotdeauna sunt verbe intranzitive următoarele grupe de verbe: verbele copulative, verbele care
arată existenţa, verbele de mişcare, verbele la diateza pasivă, verbele reflexive(parţiale), verbele
impersonale.
A FI – întotdeauna intranzitiv
4. CONJUGAREA
- a I-a : a
- a II-a : ea
- a III-a : e
- a IV -a : i, î
Conjugarea se ia de la forma de infinitiv a verbului.
exemplu: a mânca, a bea, a merge, a iubi, a urî
5. DIATEZA
Definiţie: forma pe care o ia verbul pentru a arăta raportul dintre acţiunea pe care o exprimă şi
subiectul gramatical.
- DIATEZA ACTIVĂ
direct
S P Obiect
indirect
exemplu: Elevul citeşte cartea.
- DIATEZA PASIVA
- DIATEZA REFLEXIVĂ
S P
Diateza reflexivă se recunoaşte după formele pronominale care însoţesc verbul.
Acestea sunt pronumele reflexive şi pronumele personale care primesc valoare reflexivă
împrumutate de la persoana I şi II singular, plural: mă, m-, te, vă, v-.
exemplu: Eu mă pregătesc pentru şcoala în timp ce ei se pregătesc pentru serviciu.
6. MOD
a) INFINITIV
Funcţii sintactice:
- subiect simplu
exemplu: A învăţa este uşor.
- nume predicativ
exemplu: Datoria elevului este de a învăţa.
- atribut verbal
exemplu: Datoria de a învăţa este a noastră.
- complement direct
exemplu: Ştiu a învăţa.
- complement indirect
exemplu: Mă gândesc la a învăţa mai mult.
- complement circumstanţial de mod
exemplu: A scris urât fără a gândi la consecinţe.
- complement circumstanţial de timp
exemplu: Înainte de a învăţa mă joc.
b) GERUNZIU
Funcţii sintactice:
- atribut verbal
exemplu: La ţărm ajung multe valuri spumegând.
- atribut adjectival (gerunziu acordat)
exemplu: Rana sângerândă s-a infectat.
- nume predicativ
exemplu: Rana este sângerândă.
- complement circumstanţial de mod
exemplu: Turmele se aud mugind.
c) PARTICIPIU
Funcţii sintactice
- atribut adjectival
exemplu: Cartea citită mi-a plăcut.
- nume predicativ
exemplu: Cartea este citită.
7. TIMP
- PREZENTUL
Prezentul este timpul verbal unde acţiunea se realizează în timpul vorbirii.
exemplu: merg, fug, cânt
- TRECUTUL
Trecutul este timpul verbal unde acţiunea este săvârşită înainte de momentul vorbirii.
El poate fi de patru feluri:
a) IMPERFECTUL
Arată o acţiune trecută şi neterminată: citeam, iubeam, mergeai…
b) PERFECTUL COMPUS
Arată o acţiune trecută şi terminată: am citit, ai iubit…
c) PERFECTUL SIMPLU
Arată o acţiune apropiată de momentul vorbirii (timpul oltenilor): hotărî, zisei, cerui…
- VIITORUL
Viitorul este timpul verbal unde acţiunea se va realiza după momentul vorbirii.
exemplu: voi învăţa, voi citi
Există forme de viitor popular care se construieşte din limba vorbită.
exemplu: o să învăţ, am să mănânc, oi învăţa
8. PERSOANA VERBULUI
SINGULAR PLURAL
- Persoana I: eu citesc - Persoana I: noi citim
- Persoana a II- a: tu citeşti - Persoana a II- a: voi citiţi
- Persoana a III- a: el/ea citeşte - Persoana a II- a: ei/ele citesc
9. NUMĂR
10. FORMA
a) AFIRMATIVĂ
exemplu: Băiatul merge la şcoală.
b) NEGATIVĂ
exemplu: Băiatul nu merge la şcoală.
FUNCŢIA SINTACTICĂ
a) Predicat verbal
exemplu: Băiatul merge la şcoală.
b) Predicat nominal (verb copulativ şi nume predicativ])
exemplu: El este doctor.
LOCUŢIUNEA VERBALĂ
Definiţie: grupul de cuvinte care conţine un verb şi este sinonim (se poate înlocui ca sens) cu un
verb se numeşte locuţiune verbală.
exemple: a observa - a băga de seamă
a anunţa – a da de veste
a incendia – a da foc
a conversa – a sta de vorbă
a năvăli – a da buzna
a deceda – a da colţul
a fugi – a o lua la fugă
a plănui – a pune la cale
a veghea – a sta de pază
a batjocori– a face de râs