VERBUL

DEFINIŢIE: Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acţiunea, starea sau
existenţa.

1. FELUL
- PREDICATIV
exemplu: a merge, a vorbi,
- COPULATIV
exemplu: a deveni, a fi, a ramâne(fără sensul de a sta), a ieşi (fără sensul de a
părăsi o încăpere etc.), a se face
Devine mânios.
Este harnic.
Rămâne silitor.
A ieşit profesor.
S-a făcut exigent.
- AUXILIAR: a fi, a avea, a vrea (ajută la formarea timpurilor
compuse)
Ex. Voi fi fost (modul indicativ, timp viitor anterior, un timp compus format din doua
verbe auxiliare – a vrea prin forma voi şi a fi prin forma fi de infinitiv – şi participiul
verbului de conjugat fost)

2. FELUL
- PERSONAL
- IMPERSONAL (prin conţinut) / UNIPERSONAL (prin formă)
a) acţiune- fenomene ale naturii
exemplu: a trebui, a ninge, a fulgera
b) acţiune făcută de animale
exemplu: a mieuna, a lătra

3. FELUL
- TRANZITIV
Poate avea complement direct
exemplu: Ştiu citi.

- INTRANZITIV
Nu pot avea complement direct
Întotdeauna sunt verbe intranzitive următoarele grupe de verbe: verbele copulative, verbele care
arată existenţa, verbele de mişcare, verbele la diateza pasivă, verbele reflexive(parţiale), verbele
impersonale.
A FI – întotdeauna intranzitiv

4. CONJUGAREA
- a I-a : a
- a II-a : ea
- a III-a : e
- a IV -a : i, î
Conjugarea se ia de la forma de infinitiv a verbului.
exemplu: a mânca, a bea, a merge, a iubi, a urî
 5. DIATEZA

Definiţie: forma pe care o ia verbul pentru a arăta raportul dintre acţiunea pe care o exprimă şi
subiectul gramatical.

- DIATEZA ACTIVĂ

direct
S P Obiect
indirect
exemplu: Elevul citeşte cartea.

- DIATEZA PASIVA

S gramatical P.V. S logic (complementul de agent )

exemplu: Băiatul este certat de mamă.

- DIATEZA REFLEXIVĂ

S P
Diateza reflexivă se recunoaşte după formele pronominale care însoţesc verbul.
Acestea sunt pronumele reflexive şi pronumele personale care primesc valoare reflexivă
împrumutate de la persoana I şi II singular, plural: mă, m-, te, vă, v-.
exemplu: Eu mă pregătesc pentru şcoala în timp ce ei se pregătesc pentru serviciu.

6. MOD

- MODURI PERSONALE (predicative )

- prezent: merg, mergi…
- imperfect: mergeam, mergeai…
- perfect simplu: mersei, merseşi, merse, merserăm, merserăţi, merseră.
Terminatii:
-ai -ui -ii -sei
-aşi -uşi -işi -seşi
-a -u -i -se
-arăm -urăm -irăm -serăm
-arăţi -urăţi -irăţi -serăţi
-ară -ură -iră -seră
a) Indicativ - perfect compus: am mers, ai mers…
- mai mult ca perfectul: mersesem, merseseşi…
Terminaţii:
-sem -sesem
-seşi -seseşi
-se -sese
-serăm -seserăm
-serăţi -seserăţi
-seră -seseră
 - viitorul: I: voi merge, vei merge…
II (anterior): voi fi mers, vei fi mers…

b) Imperativ - afirmativ: mergi! , mergeţi! …

- negativ: nu merge! , nu mergeţi! …

c) Conjunctiv - prezent: să merg, să mergi…

- perfect: să fi mers…

d) Condiţional-optativ - prezent: aş merge, ai merge…

- perfect: aş fi mers, ai fi mers…

- MODURI NEPERSONALE (nepredicative )

a) INFINITIV
Funcţii sintactice:
- subiect simplu
exemplu: A învăţa este uşor.
- nume predicativ
exemplu: Datoria elevului este de a învăţa.
- atribut verbal
exemplu: Datoria de a învăţa este a noastră.
- complement direct
exemplu: Ştiu a învăţa.
- complement indirect
exemplu: Mă gândesc la a învăţa mai mult.
- complement circumstanţial de mod
exemplu: A scris urât fără a gândi la consecinţe.
- complement circumstanţial de timp
exemplu: Înainte de a învăţa mă joc.

b) GERUNZIU
Funcţii sintactice:
- atribut verbal
exemplu: La ţărm ajung multe valuri spumegând.
- atribut adjectival (gerunziu acordat)
exemplu: Rana sângerândă s-a infectat.
- nume predicativ
exemplu: Rana este sângerândă.
- complement circumstanţial de mod
exemplu: Turmele se aud mugind.

c) PARTICIPIU
Funcţii sintactice
- atribut adjectival
exemplu: Cartea citită mi-a plăcut.
- nume predicativ
exemplu: Cartea este citită.

d) SUPIN (prepoziţie + participiu)

Funcţii sintactice
- subiect simplu
 exemplu: De învăţat este frumos.
- nume predicativ

exemplu: Lecţia este de învăţat.

- atribut verbal
exemplu: Lecţia de învăţat este uşoară.
- complement direct
exemplu: Am terminat de învăţat
- complement indirect
exemplu: M-am săturat de învăţat.
- complement circumstanţial de loc
exemplu: Ana a fugit la scăldat.
- complement circumstanţial de timp
exemplu: Înainte de scăldat, băiatul a învăţat.

7. TIMP

- PREZENTUL
Prezentul este timpul verbal unde acţiunea se realizează în timpul vorbirii.
exemplu: merg, fug, cânt

- TRECUTUL
Trecutul este timpul verbal unde acţiunea este săvârşită înainte de momentul vorbirii.
El poate fi de patru feluri:

a) IMPERFECTUL
Arată o acţiune trecută şi neterminată: citeam, iubeam, mergeai…

b) PERFECTUL COMPUS
Arată o acţiune trecută şi terminată: am citit, ai iubit…

c) PERFECTUL SIMPLU
Arată o acţiune apropiată de momentul vorbirii (timpul oltenilor): hotărî, zisei, cerui…

d) MAI MULT CA PERFECTUL

Arată o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute: ceruse, mersese…

- VIITORUL
Viitorul este timpul verbal unde acţiunea se va realiza după momentul vorbirii.
exemplu: voi învăţa, voi citi
Există forme de viitor popular care se construieşte din limba vorbită.
exemplu: o să învăţ, am să mănânc, oi învăţa

8. PERSOANA VERBULUI

SINGULAR PLURAL
 - Persoana I: eu citesc - Persoana I: noi citim
- Persoana a II- a: tu citeşti - Persoana a II- a: voi citiţi
- Persoana a III- a: el/ea citeşte - Persoana a II- a: ei/ele citesc

9. NUMĂR

Verbele pot fi la numărul: - singular: citesc, vorbesc…

- plural: citim, vorbim…

10. FORMA

a) AFIRMATIVĂ
exemplu: Băiatul merge la şcoală.
b) NEGATIVĂ
exemplu: Băiatul nu merge la şcoală.

FUNCŢIA SINTACTICĂ

a) Predicat verbal
exemplu: Băiatul merge la şcoală.
b) Predicat nominal (verb copulativ şi nume predicativ])
exemplu: El este doctor.

LOCUŢIUNEA VERBALĂ

Definiţie: grupul de cuvinte care conţine un verb şi este sinonim (se poate înlocui ca sens) cu un
verb se numeşte locuţiune verbală.
exemple: a observa - a băga de seamă
a anunţa – a da de veste
a incendia – a da foc
a conversa – a sta de vorbă
a năvăli – a da buzna
a deceda – a da colţul
a fugi – a o lua la fugă
a plănui – a pune la cale
a veghea – a sta de pază
a batjocori– a face de râs