IV.

La răscruce de drumuri cu ceilalţi

IOAN GROŞAN

Ioan Groşan este născut în Maramureş (nord-vestul României) în 1954. Face parte din
aşa-numita generaţie `80, o generaţie unită nu doar prin afinităţi estetice, ci şi printr-o
atitudine etică şi morală specială faţă de comunismul deceniilor opt şi nouă. Scriitorul
debutează în 1984 cu volumul de proză scurtă Caravana cinematografică. Cel mai
cunoscut roman al său este O sută de ani de zile la Porţile Orientului din 1992, din care
am preluat fragmentul care urmează. Ioan Groşan este un autor parodic, textualist şi
intertextualist. Ca şi alţi scriitori ai generaţiei sale (Mircea Cărtărescu, de exemplu), Ioan
Groşan re-utilizează în formule noi diversele stiluri ale literaturii române clasice. Ludice,
ironice şi dramatice în acelaşi timp, textele lui Ioan Groşan au toate atributele literaturii
numite postmoderne. Subiectul romanului O sută de ani de zile la Porţile Orientului este
istoric, dar tratat în maniera parodică a lui Umberto Eco. Povestea se petrece în secolul al
XVII-lea, lumea ei e una cosmopolită în sens bizantin, pitoresc orientală.

O SUTA DE ANI DE ZILE LA PORŢILE ORIENTULUI

Episodul 23
Popas la topos

Drumeţului care la începutul sec. al XVII-lea intra în Moldova, pe la ceasurile cinci după-
amiază, îi era peste putinţă ca până la ceasurile şapte seara să nu dea peste un han. Fapt istoriceşte
atestat: orideunde veneai, oriîncotro mergeai, era mare minune dacă, pitit într-o vâlcică sau
nălţându-se trufaş la răscruce de vânturi, dosit de spaima lotrilor după spinarea unui deal ori
odihnind gălbui în mijlocul câmpiei, nu întâlneai curând acel topos pomenit de mai toţi
povestitorii de aici ori de-aiurea, că numai lista lor, a povestitorilor, ne-ar umple puţinul spaţiu ce-l
avem la dispoziţie. Cu modestă plecăciune, în chip firesc, îndrăznim a ne strecura şi noi în şirul
celor care şi-au oprit eroii în ceas de desfătare la hanuri, slăvit fie numele lor în veci!
Cum spuneam, bunii noştri călugări Metodiu şi Iovanuţ intrară în Moldova pe la ceasurile
cinci. Să fi mers ei cam cât ai merge aşa, cătinel, de
la Notre-Dame până-n Place Pigalle, când, iacătă în depărtare, sub geana întunecată a unei păduri,
o luminiţă şi-un zvon de râsete.
— E hanul Stăniloaiei — grăi Metodiu care cunoştea locurile. Domnul ni l-a scos în cale,
Domnul să ne ferească de ispite, căci, de nu mă înşel - şi nu mă înşel! — aici vom sta de
mas, frate Iovănuţ.
Iovănuţ îşi făcu două-trei, hai patru cruci şi grăbi pasul.
La han, mai ceva ca la târg: căruţe, cai deshămaţi, focuri de frigare, tarabe cu nimicuri,
oameni de tot soiul: polaci rumeni, scumpi la vorbă, privind mereu nu ştiu ce în zariştea focului,
ovrei tânguinzi, cu nişte târsoage de bărbi cît badanalele, grecotei cu nas subţire, bulgăroi cu ceafa
destul de groasă, cazaci trosnindu-şi fălcile a spleen, nemţi stăpânindu-şi cu demnitate vagi
zgomote interioare, ungureni chipeşi vorbind ceva cu nişte vrânceni şovăitori, moldoveni
lăcrimând de atâtea poveşti, ba, într-un colţ, mai la fereală, şi doi turci, afumaţi bine, cercând a
măsura şi mereu căzând peste el, nişte postav. Din când în când, peste toţi şi peste toate, dinspre
încăperile luminate ale hanului, se rostogolea ca buzduganul din altă poveste vocea groasă,
puternică a Stăniloaiei, hangiţa:
— Că parcă nu v-aş şti eu, `r-aţi ai dracu` de mitocani!

  

1. Prin ce se caracteriza un han la începutul sec. al XVII-lea în Moldova?

2. Enumeraţi diferite elemente definitorii ale hanului în textul de mai sus. Regrupaţi aceste
elemente în funcţie de următoarele cuvinte cheie care vă pot orienta caracterizarea: locul
(amplasarea unui han), vizitatorii, rolul.

3. Ce înseamnă “topos”? Discutaţi în grup şi încercaţi să daţi o definiţie a cuvântului. Verificaţi

definiţia elaborată în grup cu o definiţie de dicţionar. Daţi exemplu de un alt topos întâlnit în
lecturile voastre şi motivaţi alegerea.

4. De ce este considerat hanul un topos? Identificaţi în text elemente care justifică definirea
hanului ca topos.

5. Câte neamuri sunt menţionate în ultimul paragraf al textului? Cum vă explicaţi această
varietate etnică pe care hanul o regrupează?

6. Trasaţi următorul tabel în caiete şi completaţi-l în funcţie de informaţiile pe care le găsiţi în

text.

Vizitatorii de la han Trăsături

a. Găsiţi numele standard, actual, al fiecărei etnii reprezentate la han. Cum vi se pare denumirea
acestor etnii în raport cu standardul cunoscut? Ce anume e diferit? Care este semnificaţia
folosirii unui sufix augmentativ?
b. Pentru care dintre vizitatori autorul menţionează numai trăsături fizice? Pentru care dintre
aceştia există numai menţiuni de ordin acţional (fac ceva considerat caracteristic) sau
caracterial (au o anume atitudine, înfăţişează o anume stare)? Refaceţi tabelul din această
perspectivă subîmpărţind rubrica Trăsături în trei categorii. Aţi mai întâlnit în alte texte
trăsături identice sau similare pentru respectivele etnii?
c. Privind tabelul constataţi că pentru fiecare etnie aveţi o imagine mai mult sau mai puţin clară
din punct de vedere acţional, caracterial sau fizic. Care dintre cuvintele următoare vi se pare
potrivită pentru a defini imaginea care se creează: tablou, fotografie, portret, etichetă, scenă,
frescă, topos, stereotip. Argumentaţi alegerea făcută.

7. Reluaţi lectura textului şi observaţi de câte ori apare termenul poveste. La ce se referă acest
termen? Este vorba mereu de aceeaşi poveste? Ne întâlnim cu un topos şi în acest caz? Sau cu
 un element definitoriu al topos-ului hanului? Imaginile stereotipe ale diferitelor etnii sunt şi ele
parte a “poveştii”?

8. Cui credeţi că se adresează hangiţa în replica de final? Dacă ar fi să caracterizaţi hangiţa numai
pe baza elementelor pe care vi le oferă textul ce aţi putea spune despre ea? (Cum aţi caracteriza
o persoană care foloseşte un asemenea limbaj? Ar fi aceasta o etichetă aplicată caracterului
acesteia? De ce?) Dacă aţi caracteriza-o pe Stăniloaia folosindu-vă şi imaginaţia, ar reieşi un alt
portret?

9. Incercaţi să găsiţi intonaţia, timbrul şi volumul adecvat pentru a interpreta replica Stăniloaiei.

10.In ce alt text literar aţi mai întâlnit o hangiţă? Cele două personaje vi se par asemănătoare?

Text sau intertext?

Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas
subţire.
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui
Traian!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi,
Să ajungă-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi.
(Mihai Eminescu, Scrisoarea III, fragment)
“...am ajuns într-un târziu noaptea, în cieriul
Socolei şi am tras cu căruţa sub un plop mare,
unde am găsit o mulţime de dăscălime
adunată de pe la catiheţi, din toate judeţele
Moldovei: unia mai tineri, iar cei mai mulţi
cu nişte târsoage de bărbi cât badanelele de
mari, şezând pe iarbă, împreună cu părinţii
lor, şi preuţi şi mireni, şi mărturisindu-şi unul
altuia păcatele.” (Ion Creangă, Amintiri din
copilărie, IV)
I. Care este relaţia dintre “noi” şi
“ceilalţi” în fragmentul de poezie
alăturat? Identificaţi elementele de
istorie mitologizantă din acest text.
Revedeţi textul complementar din
Călinescu care exprimă diferenţa de
percepţie şi implicit de atitudine, între
Slavici şi Eminescu în privinţa
deosebirii dintre români şi alţi
oameni. In măsura în care cei doi ar
trăi în zilele noastre, cu care dintre ei
aţi putea fi prieten? De ce?
II. In caracterizarea diverselor etnii,
Ioan Groşan preia în câteva cazuri
sintagme folosite de alţi scriitori
români. Care credeţi că este
semnificaţia acestor preluări (gândiţi-
vă că în literatura de acest tip există
pe de o parte semnificaţii estetice ale
intertextualităţii – parodiere, pastişă,
farmecul limbii vechi – dar şi
semnificaţii morale, etice –
demontarea unor prejudecăti
culturale).

Alte teme de reflecţie

 Imaginaţi-vă şi descrieţi substitutul unui han în zilele noastre.
 Pregătiţi o şezătoare-concurs pe tema “Imaginea celuilalt”. Fiecare grup va selecta un text/
colaj de texte (ficţionale sau non-ficţionale) care să reflecte tema. Concursul va fi câştigat de
grupul care prezintă texte din perspectiva unui mesaj al destructurării stereotipurilor. Ce criterii
pentru stabilirea câştigătorului propuneţi? Fiecare grup va prezenta o listă de criterii care va fi
ulterior negociată la nivelul clasei.