OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 22 februarie 2019, clasa a VII-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru: 3 ore.
Nu se acordă puncte din oficiu.
Total: 100 de puncte.

SUBIECTUL I – Lectură și redactare 50 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textele de mai jos:

A. Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu
profesorul care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine şi cu cel rău, de frică. În
niciuna din ciocnirile sau prieteniile de care îmi amintesc nu descopăr un conflict sau o afinitate
între aspiraţiile încă în faşă ale viitorului romancier, cu obtuzitatea sau, dimpotrivă înţelegerea
protectoare a cutărui profesor, afară de una singură, dar asta avea să se întâmple mai târziu.
Mie îmi plăceau de pildă istoria şi matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste
materii erau personalităţi lipsite de har, cel dintâi era urât, cu capul mare, buzele groase,
răsfrânte [...] deşi se străduia să zâmbească şi să ne atragă. Avea pe deasupra două cusururi,
unul că îi plăcea prea mult materia pe care o preda şi nu mai rămânea în mintea lui niciun pic
de loc ca să-i mai placă şi de noi, şi al doilea, avea mania să ne arate pe hartă locurile pe unde
se petreceau evenimentele istorice, amestecând deci istoria cu geografia, lucru care ne plictisea
pentru că geografia o învăţam cu alt profesor. Cel de matematică era un îngâmfat şi pe
deasupra de o solemnitate deplasată, de parcă ai fi zis când intra în clasă că a intrat într-o
biserică. Şi lui îi plăcea prea mult materia.
(Marin Preda, Viaţa ca o pradă)

B. Apucarăm spre “Liceul Şaguna”. […]

Cu ajutorul mai ales al anecdotelor, ce pluteau în jurul lor, apoi după gesturi şi ticuri,
după mişcări şi înfăţişare, mă căzneam să-mi alcătuiesc în închipuire figura interioară a
profesorilor. Din primul moment trebuia să mă fascineze într-un fel dascălul de latină N.S., o
apariţie ciudată, un om incalculabil, de comportări echivoce, despre a cărui inteligenţă
excepţională printre atâtea de rând, auzisem mai de mult. Am băgat foarte curând de seamă că
programa nu-l prea interesa şi că nu avea decât prea puţine aderenţe la slujba sa. Numai
rareori ţinea cîte-o lecţie, cu care ne cucerea şi cu care îşi răscumpăra absenţele sufletului. De
obicei, el intra în clasă, muşcându-şi buza de jos, cu gândul aiurea. Se aşeza la catedră, îşi
purta o clipă privirile peste noi. Dar uitătura lui ne lua prin tangentă şi luneca peste noi parcă
am fi fost unşi cu ulei. Pe urmă dascălul începea să scrie. Ştiam că scrie articole pentru o gazetă
şi că era un foarte temut polemist. Ne lăsa să ne facem de cap. La începutul orei avea grijă de a
ne ocupa cu ceva, dar la sfârşit nu cerea niciodată lucrările. […]

1
 (N.S. avea să ne fie profesor de latină opt ani în şir. Prea multă latină n-am prins de la
el, nici gramatică, nici vocabule, dar cele câteva lecţii de pomină, ce ni le-a oferit, cu
capricioasă intermitenţă, despre Iuliu Caesar, Virgil, August, Horaţiu, Cicero etc. au fost pentru
mine tot atâtea evenimente. Cu atâtea lecţii de înalt nivel, profesorul se împăca întrucâtva cu
propria-i conştiinţă, dar şi cu noi, care îl ascultam cu răsuflarea tăiată !)
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)

a. Înţelegerea textului ficțional/ nonficțional (12 puncte)

1. Transcrie, din primul text suport, două elemente de portret fizic. 6 puncte
2. Explică, în 3 - 4 enunțuri, rolul utilizării persoanei I în al doilea text suport. 6 puncte

b. Scriere despre textul literar (30 de puncte)

Prezintă, într-o compunere de 250-300 de cuvinte, două particularități ale descrierii literare tip
portret, exemplificând cu secvențe din ambele texte suport.

Redactarea (8 puncte)
- unitatea compoziţiei – 1p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 2p; coerenţa
textului – 1p; ortografie – 2p (0-1 greşeli – 2p; 2-3 greşeli – 1p; peste 3 greşeli – 0p); punctuaţia
şi aşezarea în pagină – 1p; creativitate şi originalitate – 1p.

SUBIECTUL al II-lea – Practica rațională și funcțională a limbii 10 puncte

Redactează un text, de 100-150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre afirmaţia: Din
ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu profesorul
care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine şi cu cel rău, de frică.

SUBIECTUL al III- lea – Elemente de construcţie a comunicării 40 de puncte

1. Precizează numărul de litere și de sunete pentru cuvintele: geografia, era (textul A) și
echivoce, începea (textul B). 4 puncte
2. Propune sinonime potrivite pentru sensul din text al cuvintelor: frică, ciocnirile (din textul A),
închipuire, interioară (din textul B). 4 puncte
3. Explică formarea cuvintelor prieteniile (textul A), tăiată (textul B). 4 puncte
4. Alcătuiește două enunțuri în care să ilustrezi polisemia verbului a rămâne. 4 puncte
5. Transcrie două locuțiuni verbale din textul B. 4 puncte
6. Transcrie, din textul A un verb la modul indicativ, timpul viitor popular și din textul B un verb
la modul indicativ, timpul perfect simplu. 4 puncte
7. Transcrie din textul A câte o structură în care verbul a fi să aibă valoare copulativă, respectiv,
auxiliară. 4 puncte
8. Menționează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate, din propoziția:
Și lui îi plăcea prea mult materia. 4 puncte
9. Transcrie din primul text un verb la diateza reflexivă, iar din al doilea text un verb la un mod
nepredicativ. 4 puncte
10. Construiește câte un enunț în care să ilustrezi două funcții sintactice diferite ale verbului a
ține la modul supin și precizează-le. 4 puncte