Sunteți pe pagina 1din 2

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală, ianuarie 2017


CLASA A VI-A
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Total: 120 de puncte

SUBIECTUL I – Lectura 50 de puncte


Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
A. Dar să mă întorc la prima mea carte. Cu Foarte gras fără nas lucrurile au stat cam aşa...
Într-o seară, tata a venit acasă cu o carte frumos colorată în paginile căreia se lăfăia un
bob de mazăre cu ochi, gură şi tot ce mai trebuia pentru a semăna cu oamenii. Îi lipsea însă
ceva şi de aceea se numea Foarte gras fără nas, cum aveam să aflăm de la mama, care a
început să ne citească din aventurile bobului de mazăre. Fratele meu şi cu mine ascultam cu
gurile căscate şi nu încetam să ne minunăm cum de trăieşte bobul de mazăre asemenea nouă...
Şi bineînţeles râdeam cu poftă de numele lui. Of, şi când s-a despărţit de fraţii cu care locuia
în păstaie...şi când s-a rostogolit pe scări şi s-a pierdut de ai lui... Dar să nu credeţi că a sfârşit
într-o cratiţă, nu, bobul nostru de mazăre a avut noroc, pentru că, după ce a rătăcit prin lume,
şi-a regăsit familia şi bucuria bobilor şi a boabelor în neamul său cred că mai continuă şi
astăzi.
Însă, aşa cum ştiţi şi voi, prima carte citită cu ochii mamei, ai bunicii (şi aici îi puteţi adăuga
pe toţi cei care ne-au iubit şi şi-au petrecut timpul cu noi când eram mici) nu se citeşte o singură
dată, ci se reciteşte iar şi iar până ni se scrie în minte şi putem să o îngânăm sau să o scriem
singuri. (...) Nu ştiu de ce nouă, adică mie, Rodica, şi fratelui meu, Mircea, ne plăcea foarte
mult Foarte gras fără nas şi-l ceream mereu înainte de culcare.
Ne aşezam în pat, cu mama între noi, în aşa fel încât să vedem ce e acolo în carte - deşi
ştiam desenele pe dinafară - şi cuvintele îşi începeau legănatul. O veioză cu lumină galbenă
venea de undeva, din spate, şi ne ţinea în cercul ei de vrajă şi, uite-aşa, ne trezeam a doua zi
dimineaţa la o altă lumină, cea a soarelui şi a jocului cu copii. Şi tot aşa, seară de seară, de la
o lumină la alta, am crescut şi am început să citim cu ochii noştri.
(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur)

B. Profesorii de la Universitatea Texas A&M au posibilitatea de a afla un lucru la care


profesorii din generaţiile trecute doar visau: dacă studentul citeşte suportul de curs.
Mai exact, ei ştiu dacă studenţii citesc sau nu textele pentru curs, dacă sar peste pagini, omit
să sublinieze lucruri esenţiale sau dacă nu iau notiţe.
„Este un fel de Big Brother, dar intenţia este bună”, a explicat decanul Tracy Hurley.
Profesorii în cauză nu sunt nici clarvăzători şi nici nu trag cu ochiul. Ei, împreună cu alţi
colegi de la alte opt universităţi testează tehnologia CourseSmart care le permite să afle dacă
şi cât citesc studenţii lor.
Editurile mari specializate în crearea materialelor pentru învăţământul superior colectează
deja date de la milioane de studenţi care îşi folosesc materialele digitale. CourseSmart, însă,
merge mai departe trimiţând feedback* către profesori, punându-i „la curent” cu privire la
modul în care studenţii răspund la materialele didactice.
Adrian Guardia, profesor în management, avea un elev care se descurca destul de bine:
avea note bune şi părea să interacţioneze destul de bine cu materialele de curs. Folosind
sistemul CourseSmart, Guardia a aflat că, de fapt, studentul lui deschisese suportul de curs o
singură dată.
Sistemul le oferă profesorilor aceste „engagement indexes” (indice al interacţiunii cu
textul), dar studenţii nu îşi pot afla singuri indexul decât dacă primesc permisiunea
profesorului. În cele din urmă, aceste date vor ajunge la edituri, ajutându-le ca pe viitor să
formeze ediţii mai bune pentru studenţi.
(Inovația care va transforma viaţa studenţilor: de ce nu vei
mai putea să îi păcăleşti pe profesori?, www.descoperă.ro)
*feedback, s.n. – conexiune inversă
a. Înţelegerea textului ficţional/nonficţional – 12 puncte
1. Argumentează apartenența la genul epic a textului A, folosind două exemple. 6 puncte
2. Comentează, în câte un enunț, semnificația titlului fiecărui text. 6 puncte
b. Scriere despre textul ficţional/nonficţional – 30 de puncte
Alcătuiește o compunere de minimum 200 de cuvinte în care să prezinți rolul lecturii în
modelarea personalității umane, plecând de la sugestiile/ informațiile din cele două texte-
suport.
În alcătuirea compunerii trebuie să ai în vedere următoarele repere:
- ilustrarea, cu exemple din cele două texte, a două argumente referitoare la rolul lecturii;
8 puncte
- evidenţierea, în fiecare text, a raportării mesajului la tema lecturii; 6 puncte
- prezentarea comparativă a ideilor prezentate în fiecare text; 8 puncte
- evidențierea importanței lecturii în modelarea propriei tale personalități; 4 puncte
- interpretarea originală a ideilor ilustrate în texte. 4puncte

Redactarea răspunsului la punctul b - 8 puncte - unitatea compoziţiei – 1p.; registrul de comunicare,


stilul şi vocabularul – 1p.; coerenţa exprimării – 1p.; ortografie – 2p.; punctuaţia – 1p, aşezarea în
pagină – 1p, respectarea numărului de rânduri - 1 p

SUBIECTUL al II-lea
Redactează o compunere de 10-15 replici în care să îți imaginezi un dialog între un cititor și
cartea sa preferată. 10 puncte

SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcție a comunicării 50 de puncte


1. Transcrie și precizează felul celor cinci grupuri vocalice din următoarea structură: Editurile
mari specializate în crearea materialelor (...) colectează deja date de la milioane de studenţi.
5p
2. Precizează numărul de litere și de sunete pentru următoarele cuvinte: ochii, aici, pagini,
deschisese, indexul. 5p
3. Transcrie, din textul A, un cuvânt derivat, unul compus și unul obținut prin schimbarea
valorii gramaticale, (cinci cuvinte derivate), iar din textul B, un cuvânt derivat și unul
compus. 5p
4. Alcătuiește câte un enunț cu omonimele cuvintelor subliniate: s-a pierdut de ai lui....
5p
5. Alcătuiește câte un enunț în care termenii subliniați să aibă alte sensuri: la care profesorii
din generaţiile trecute doar visau. 5p
6. Precizează modul verbelor evidențiate în pasajul aflat în chenar, din textul B. 5p
7. Precizează funcția sintactică a verbului la mod infinitiv din primul alineat al textului B și
alcătuiește un enunț în care să aibă altă funcție sintactică, pe care să o precizezi. 5p
8. Indică valoarea morfologică a verbului a fi din structura Ne aşezam în pat, cu mama între
noi, în aşa fel încât să vedem ce e acolo în carte și alcătuiește două enunțuri în care să aibă
alte două valori morfologice. 5p
9. Transcrie din alineatul în chenar cele două propoziții subordonate. 5p
10. Alcătuiește o propoziție în care predicatul să fie nominal, cu nume predicativ exprimat
prin adjectiv provenit din verb la gerunziu. 5p