E.N.

romana 2022

SUBIECTUL I A

Primele șase subiecte sunt dedicate înțelegerii textului literar și a celui nonliterar – cele 2 texte prezentate.

exercițiul 1 – identificarea unor elemente de vocabular – campul lexical / identificarea unor aspecte /
trasaturi / nume / calitati / obiecte / personaje, etc.

Veți da răspunsul într-o propoziție, dacă vi se cer termenii din câmpul semantic sau
trăsăturile unui personaj, veți da exemplele cu citate:

Doi termeni din câmpul semantic al iernii din textul 1. sunt: ,,zăpadă'' și ,,gheață''. Două
trăsături fizice ale personajului X sunt: ,,fața galbenă'' ,,și ochii albaștri''.

exercitiul 2, 3, 4 – grila – se va face referire la unul din textele-suport. Se va citi textul cu mare atentie si se
vor identifica pasajele corespunzatoare grilelor pe care le aveti.

exercițiul 5 - de tip-grilă, răspunsul se va da direct în chenarul respectiv, fără a fi încercuit. Trebui citit textul
cu mare atentie fiindca pot fi si capcane.
exercițiul 6 - Atenție la numarul de enunțuri!

Trasatura morala
Exemplu:
,,O trăsătură morală a personajului X este/ o constituie faptul că este:
fericit/neîmplinit/modest/nervos/generos/cumpătat/curajos/ferm/tolerant/loial/emoti
v/discrer/curios/credincios/sensibil/.... Modalitatea de caracterizare este indirectă.
O secvență sugestivă o reprezintă....

Tiparul textual – narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ (vezi TIPARUL

TEXTUAL.docx)

Exemplu:
Un prim argument care justifică încadrarea fragmentului în tiparul
narativ/liric/dramatic este: (fragmentul este selectat din actul/scena?; (dramatic),
sunt prezente personajele la acțiune (care?) (narativ), emoțiile sunt exprimate în
mod direct, prin intermediul mărcilor lexico-gramaticale (verbe/pronume la
persoana I) (liric).

Un al doilea argument este dat de: numele personajelor este plasat înaintea
replicilor/este prezent conflictul dramatic/ dialogul este modul predominant de
expunere (dramatic), sunt prezenți indicii spațio-temporali (narativ), sunt prezente
resursele expresive (figurile de stil creează imaginile artistice 2-3- exemple).

narativ – verbele
descriptiv – bogatia resurselor expresive
argumentativ - conectorii

Figuri de stil
Rima si prozodie

exercițiul 7 – legatura care se poate stabili, la nivelul continutului, intre cele 2 texte-suport: tema – ideea –
caracteristica a unui personaj – autor - etc

o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut.
1
 precizarea temei comune: 2 p
prezentarea temei în fiecare dintre cele două texte prin valorificarea unui element de conținut
din fiecare text 1 p + 1 p
respectarea normelor de punctuație și a ortografiei 1 p
încadrarea în numărul de cuvinte indicat 1p

Exemplu:
O temă comună celor două texte date este...(ce au în comun cele două texte: pălăria, școala,
relația elev-profesor, familia, părinții, pasiunea pentru lectură, pasiunea pentru un sport
etc.)

O similitudine ideatică identificabilă drept nucleu comun, la nivelul celor două fragmente
este...

Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină.../evidențiază/reliefează...

În cel de-al doilea fragment literar / nonliterar se remarcă/apare/este prezentat/ se

accentuează....

Așadar, cele două fragmente au în comun...

Se poate cere interpretarea unei figuri de stil / a unei imagini artistice:

Intregul limbaj al poeziei frapeaza prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este ...
(ce figura / imagine), ce sugereaza / accentueaza / profileaza / sensibilizeaza / creioneaza ...
(ideea), intrucat vocea poetica il determina pe cititor sa isi imagineze... (ce?).

Exercițiul 8 – Opinia asupra unei idei / unui fapt, bazandu-ne pe unul din textele-suport.
Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ, întrucât vă întreabă
dacă sunteți sau nu de acord sau ce considerați voi în ceea ce privește un aspect. Raspunsul
trebuie motivat. Vezi TIPARE TEXTUALE.docx, punctul 5.

menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 p

valorificarea adecvată și nuanțată a textului indicat 2 p (nu prin citarea sau parafrazarea unei
secvențe ???)
respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte)
încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 p

Exercițiul 9 – Asocierea fragmentului din textul literar 1 cu un text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori morale/culturale comune (de exemplu:
respectul/educația etc.). Se pot cere atat asemanari, cat si deosebiri.
identificarea unei valori în textul dat – 1 punct
precizarea unui text literar asociat textului indicat, menționând titlul și autorul – 1 punct
câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă
din fiecare text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1
punct = 2 puncte
respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Exemplu:

INTRODUCERE
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera / poezia..., de..., care pune in valoare (ce anume?).

ASEMANARI:

2
 O trasatura comuna a celor doua texte ar putea fi [tema / o trasatura de caracter / un eveniment / un
autor / un mod de expunere / un sentiment / actiunea / ideea].

O valoare culturală comună celor două texte este: credința, respectarea tradițiilor, onestitatea,
meritul individual, integritatea morală, dezvoltarea intelectuală, responsabilitatea individuală,
interesul pentru lectură/carte/dezvoltare/, patriotismul, educația prin carte, iubirea, performanța,
respectul față de școală și față de profesori.

DEOSEBIRI:
O deosebire dintre cele doua texte consta in ... [ipostazierea textuala a eului creator / perspectiva
narativa / tipul de narator / inceputul / finalul / sentimentele]
In timp ce ... lui ... este zugravit / prezentat / creionat relatat ... [de ce? de cine? ce?], in ... de ..., se
remarca...

Atenție la secvența relevantă: nu citați cu secvențe, nu sunt obligatorii, însă dacă sunteți siguri de ele, le
puteți reda. Prezentați o faptă, un moment, un eveniment, o stare din care să reiasă valoarea prezentată. Sunt
necesare detaliile pentru a convinge corectorul că este cunoscut subiectul operei identificate.

SUBIECTUL I B

Exercitiul 1: Fonetică
• tipuri de sunete – V, C, S, i soptit
• diftong, triftong, hiat
• accentul
• despartirea in silabe

Sfat: Cele patru subiecte cu grilă vă pot încurca, de aceea, lucrați și cu ciorna, dacă
este cazul de a se despărți în silabe pentru a identifica corect diftongul, triftongul,
hiatul.
Puneți accentul pe regulile de despărțire in silabe.
Atenție la grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe, ghi, care nu formează diftong,
triftong, hiat și la excepțiile acestora. Țineți cont de numărul de litere și de sunete.

Exercitiul 2: Mijloacele de imbogatire a vocabularului

• derivare, compunere, conversiune, familie lexicala

Exercitiul 3: Sintaxa
• raportul sintactic – coordonare / subordonare
• tipul constructiei verbale (activa / pasiva / reflexiva) si transformarea acesteia
• timpuri si moduri verbale
• identificarea propozitiilor la nivelul frazei: PP, AT

Recitiți teoria de la construcțiile verbale - veți avea de transformat o construcție

activa într-o construcție pasivă si invers:
Trecerea de la construcția activă la construcția pasivă se realizează astfel:
› complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția
pasivă;
› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția
pasivă, legându-se de verb prin prepozițiile ,,de către’’ sau ,,de’’;
› forma verbului din construcția activă se modifică, în construcția pasivă,
într-una compusă, alcătuită din auxiliarul pasiv ,,a fi’’ + participiul verbului
acordat cu subiectul; auxiliarul păstrează modul și timpul.
C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.

3
 De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construcție
activă.
Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.
Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu își modifică modul și
timpul.

Construcție activă > construcție pasivă:

Ana redactează compunerea. (construcție activă)

Compunerea este redactată de către Ana. (construcție pasivă)

Adrian cumpără biletele la spectacol.

Biletele la spectacol sunt cumpărate de către Adrian.

Vântul a împrăștiat frunzele din grădină.

Frunzele din grădină au fost împrăștiate de vânt.

Colegii tăi învățaseră definiția.

Definiția fusese învățată de colegii tăi.

Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun.

Abonamentul cel mai bun va fi ales de către fratele meu.

Construcție pasivă > construcție activă

Actorii sunt aplaudați de spectatori.
Spectatorii aplaudă actorii.

Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.

Fiecare dintre noi a apreciat copiii.

Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie.

Ploaia va șterge desenele de pe asfalt.

Reținem:
• numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive. Dar
odată trecute la forma pasivă, ele nu mai sunt tranzitive (devin intranzitive
prin PASIVIZARE).
• a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate
în construcțiile pasive încă exprimă acțiuni, chiar dacă acestea reprezintă
procese pasive-prin urmare, la un mod personal, ele vor îndeplini funcția de
predicat verbal.
• verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este
COPULATIV, ci auxiliar, EL ajutând la exprimarea acestor forme verbale.

Exercitiul 4: Semantica
sinonime, antonime, paronime, cuvinte polisemantice, omonime, pleonasm.

Exercitiul 5: Morfologie
• parti de vorbire flexibile – verbul, substantivul, pronumele, adjectivul, numeralul –
cazuri, moduri, timpuri, grade de comparatie
• parti de vorbire neflexibile – adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia

Exercitiul 6: Sintaxa propozitiei:

• functiile sintactice / posibilitatile combinatorii
• construirea unor enunturi cu anumite cuvinte, modificandu-le categoriile gramaticale

4
exercitiul 7: De scris o frază: tipuri de fraze, conjunctii de coordonare adversativa, etc
exercitiul 8: Corectarea greselilor din text
Vi se poate solicita să corectați greșelile de orice natură, mare grijă și la lipsa
virgulelor si pleonasm.
Vi se poate cere sa precizati tipul adjectivelor.

De recapitulat: sa fii, sa fi fost, a fi, as fi, as fi fost, fii, nu fi, agreezi, nu se merita,
aceeasi, aceiasi, etc

Subiectul al II-lea

Redactarea unor compuneri libere sau care sa faca referire la textele-suport.

• text epic/ narativ / liric / dramatic

• rezumat
• narațiune
• caracterizare de personaj
• jurnal
• eseu / text argumentativ
• descrierea de tip tablou / portret
• email
• scrisoare

Ex. 9 – Compararea textelor

Tema copilăriei, dorul de casă, dragostea și căldura familiei, relația cu familia, cu lumea satului și cu
natura:
Dumbrava minunată (M.Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), În casa bunicilor (Ionel
Teodoreanu), Copilăria (Maxim Gorki), Heidi, fetița munților (Johanna Spyri), 45 de kile de speranță (Anna
Gavalda)
Tema descrierii unui peisaj dominat de frig, de gheață, de alb, comuniunea intimă, caldă între om și
natura înconjurătoare:
La Polul Nord ( Iuliu Cezar Săvescu), Iarna, Gerul (Vasile Alecsandri), Fram, ursul polar (Cezar Petrescu),
Cărțile cu Apolodor (Gellu Naum), Crăiasa Zăpezii (Hans Christian Andersen)
Tema legăturii dintre bunici și nepoți, precum și rolul modelator, inițiatic, al celor dintâi:
Val și Cetatea sufletelor (Ana Alfianu), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Dumbrava minunată (M.
Sadoveanu), Bunicul, Bunica (Barbu St. Delavrancea), Vestitorul primăverii, în vol. Mai mult ca Perfectul
(Aivi Dal)
Tema iubirii, prin imaginea personajului principal feminin, prin suspansul creat în jurul poveștii de
dragoste:
Sânziana și Pepelea (Vasile Alecsandri), Steaua fără nume (Mihail Sebastian), Jocul de-a vacanța (Mihail
Sebastian), Romeo și Julieta (W. Shakespeare), Pygmalion (George Bernard Shaw), Luceafărul (Mihai
Eminescu)
Tema valorilor profund umane
Pasărea (St.O. Iosif), O vară cu Isidor (Veronica Niculescu), Numai poetul (Mihai Eminescu), Privighetoarea
(Ioan Al. Brătescu Voinești)
Tema aventurii prin refugierea în lectura cărților găsite într-un loc:
La Medeleni (Ionel Teodoreanu), Romanul adolescentului miop (Mircea Eliade), Inocenții (Ioana
Pârvulescu) Nucul lui Odobac (Emil Gârleanu), Viața secretă a copacilor (Peter Wohlleben), Hronicul și
cântecul vârstelor (Lucian Blaga), Corigent la limba română (Ion Minulescu)
Tema timpului-omul raportat la timp: Numai poetul (M. Eminescu), Revedere (M. Eminescu), Hronicul și
cântecul vârstelor (L. Blaga), Cartea cu jucării (T. Argezi), Timpul fulgilor de nea (Matei Vișniec)
Tema lecturii și importanța acesteia în viața copiilor:
Matilda (Roald Dahl), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Solenoid
(Mircea Cărtărescu), Baronul din copaci (Italo Calvino)
5
Tema cunoașterii lumii prin joc:
La Medeleni (I. Teodoreanu), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Departe
în adâncul pădurii (Amos Oz), Copii eram amândoi (Mihai Eminescu)
Tema artei-sculptura: Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Moni Stănilă), Cum să faci portretul
unei păsări (Jacques Prevert), Mitul lui Pygmalion (Alexandru Mitru), Sculptorul sihastru, Artistul sculptează
o fecioară din fildeș, Statuia prinde viață, în Legendele Olimpului, vol. I., Zeii, Luchian. Ochii, sufletul,
mâna (Veronica Niculescu)
Tema naturii, ca sursă de inspirație:
Curcubeul (Dimitrie Anghel), Vara (George Coșbuc), Scoica (Ion Pillat)
Tema călătoriei în timp și în spațiu:
Căsuța din copac (Ion Pillat), Amintiri din copilărie (I. Creangă), Portalul magic (Osborne Mary Pope Jack),
Aventurile lui Tom Sawyer (Mark Twain)
Tema cunoașterii lumii/ a naturii:
Cartea verii (Tove Jansson), Bunica (Barbu Ștefănescu Delavrancea), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu),
Vârstele jocului. Strada Cetății (Claudiu M. Florian) și Cartea verii (Tove Jansson)
Tema prieteniei om-animal, indiferent de vârstă: Dumbrava minunată (M. Sadoveanu), Prietenul meu (Ioana
Pârvulescu), Iarna lui Isidor (Veronica Niculescu), Scatiul și stăpânul său (Anton Holban)
Tema tradițiilor și a obiceiurilor din mediul rural:
Nunta Zamfirei (George Coșbuc), Baltagul (M. Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Ion (Liviu
Rebreanu)
Tema timpului petrecut cu familia:
Vizită, D-l Goe (I.L.Caragiale), Olguța și un bunic de milioane (Alex Moldovan), Dosarul unei vacanțe de
groază (Ana Rotea), O zi cu tanti Viki (Doina Ruști)
Tema animalelor personificate:
Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Ursul și vulpea (Grigore Alexandrescu), Un urs pe nume Paddington
(Michael Bond), Capra cea bună, lupul cel rău, iedul cel mic și cumătra caprei (Matei Vișniec) Dumbrava
Minunata
Tema sportului:
Cireșarii (Constantin Chiriță), La Medeleni (Ionel Teodoreanu), Sumki (Amos Oz), Inocenții (Ioana
Pârvulescu), Ultima cursă (Horia Lovinescu)