Predarea ,,în oglindă’’ a textelor literare și nonliterare

Comprehensiune și valorificarea achizițiilor

lexicale și stilistice
Aplicații didactice la clasa a VIII-a, limba și literatura română

3.7.2. Aplicația 2 – Secvența de tip narativ-explicativ: Legendele Olimpului, vol. I,

Zeii (Alexandru Mitru)/ Focul lui Sumedru (Ziarul Unirea)
 3.7.2.1. Rubrica deschideri

Cea de-a doua fișă de lucru aplicată în cadrul cercetării de față începe cu o activitate
având același scop ca cele cu care începe și fișa 1, așa cum am enunțat mai sus. Este vorba
despre un exercițiu de completare a spațiilor punctate, de familiarizare a elevilor cu textele la
prima vedere, prilej cu care elevii să-și exprime gândurile și trăirile față de fragmentele
propuse spre lectură, să spună ce le-a plăcut sau nu le-a plăcut, o curiozitate pe care textele
le-au stârnit-o sau un lucru pe doresc să-l știe despre sau din textele-sursă.

Activitatea 2 pătrunde, pe același sistem ca cel urmat în fișa 1, mai mult problematica
naratologiei și a teoriei literare, atât cât elevii să cunoască elevii unele elemente de construcție
a textelor pentru ca mai apoi să le poată utiliza în înțelegerea aprofundată a acestuia și să
poată diferenția modul în care le utilizează un text literar și modul în care sunt întrebuințate
într-unul nonliterar. Elemente ce țin de vocea care relatează (persoană/personaj/narator), de
persoana la care se relatează, de efectul asupra cititorului care relevă implicit scopul unui text,
respectiv al celuilalt.

3.7.2.2. Imagini și idei principale

 Activitățile 3 și 4 propun, pentru o mai bună înțelegere a textelor lecturate și pentru
organizarea informațiilor într-un timp scurt, două scheme organizatorice, una plecând de la
mit, cu imagini reprezentative pentru fiecare moment important al acțiunii la care ia parte
Prometeu și în care, pe baza imaginilor, elevii trebuie să formuleze scurte idei principale și
una pornind de la articolul de ziar, alcătuit după formula vechilor obiceiuri ale tradiției
discutate și a noilor tradiții.

3.7.2.3. Scara succesiunii temporale a întâmplărilor

În acest sens, elevii au la dispoziție imaginea unei scări pe care trebuie să noteze de jos în sus
obiceiuri vechi și de sus în jos obiceiuri noi. Sistematizarea în acest fel a imaginilor a ajutat la
o mai bună retenție a informațiilor oferite de texte și la o mai bună înțelegere a acestora, ideile
fiind organizate și discutate, dar mai ales, extrase și notate de elevi.
 3.7.2.4. Puntea corespondențelor

Următoarele activități din fișa 2 vizează achizițiile lexicale și stilistice și sunt

realizate într-o manieră interactivă, ludică, sub forme cât mai atractive și mai diverse, astfel
încât elevii să fie receptivi și participativi. Activitatea 5, prima legată de lexic, numită
Puntea corespondențelor, presupune crearea de legături între cele două tipuri de texte-suport
la nivel de vocabular. Primul text literar, fiind un mit, folosește un lexic bazat pe expresii
populare și termeni arhaici, în timp ce al doilea, nonliterar, fiind un articol, necesitând un
vocabular accesibil publicului larg, utilizează un vocabular bazat pe termeni familiari, rar
neologici. Câteva dintre formulările (alăturările de cuvinte) din textul literar, extrase de mine,
au un corespondent mai mult sau mai puțin apropiat ca sens în articolul de ziar, iar elevii au
sarcina de a le găsi și a le grupa. În felul acesta, limbajul utilizat diferit în cele două tipuri de
texte devine transparent, elevii realizează diferențele, rezultatul (cum arată un text scris cu un
tip de limbaj și cum arată celălalt) și scopul (de ce un mit este scris cu un anumit tip de lexic,
pe când un articol de ziar cu un altul).

3.7.2.5. Personaje și calificativele lor

Activitățile legate de lexic, în acest punct de alcătuire a fișei, alternează cu cele de

natură stilistică. Activitatea 6 are o dublă finalitate, vizează atât caracterizarea personajelor
(Prometeu), respectiv familiarizarea cu o figură sacră (Sâmedru), cât și inventarierea
procedeelor de conturare a acestora într-un text scris literar și unul nonliterar, punct în care
lexicul se îmbină cu aspectele ce țin de stilistică.

3.7.2.6. Puzzle-ul derivatelor, compuselor și elementelor obținute prin conversiune

Activitatea 7 constă într-un puzzle alcătuit din piese numerotate pe care sunt scrise
cuvinte aparținând unor categorii diferite: derivate, compuse, cuvinte obținute prin
conversiune. De fiecare dată când elevii încadrează un cuvânt corect la categoria
corespunzătoare, pot lipi o piesă din puzzle în funcție de ordinea numerotată. La final, obțin o
imagine a primului foc făcut de oamenii peșterii aflată în strânsă legătură cu tema textelor-
suport: descoperirea focului și obiceiurile și tradițiile care îl celebrează.
3.2.2.2.7. Norul cu limbaje

Activitatea 8 este din nou o activitate care corelează lexicul și stilistica, pentru că
evidențiază rolul limbajului în organizarea textului. Norul limbajelor cuprinde formulări
specifice limbajului popular: elidări, forme de viitor popular, repetiții des întâlnite de elevi în
basme sau legende. Scopul activității este acela de a-i face pe elevi să observe caracteristicile
acestui tip de limbaj, contextele în care poate fi folosit, prin ce diferă el față de cel din textul
nonliterar și care ar fi efectul dacă cele două tipuri de limbaje ar fi inversate. În felul acesta,
diferențele dintre cele două tipuri de texte, literar și nonliterar, nu sunt doar enunțate sau
listate, ci demonstrate, elevii rezolvând exerciții plecând de la exemple concrete din texte.
3.7.2.7. Careul de neologisme, arhaisme, cuvinte și expresii populare

Ultima activitate vizează îmbogățirea vocabularului prin intermediul jocului de sensuri

între cuvinte vechi și noi, între cuvintele pe care elevii le știu și cu care sunt obișnuiți și
corespondentele lor din anumite regiuni sau anumite timpuri îndepărtate.
 4.2.2. Analiza și interpretarea rezultatelor pentru Aplicația 2 - Secvența de text narativ-
explicativ: Legendele Olimpului, vol. I, Zeii (Alexandru Mitru) /Focul lui Sumedru
(Ziarul Unirea)
SPECIFICAȚII
1.Identificarea elementelor de
structură și compoziție textuală
în A și B: mod de expunere,
perspectivă, instanțe,
participanți, scop
2.Identificarea temei celor două
texte și extragerea a trei idei
principale din textul A și a zece
idei princiaple din B, câte cinci
pentru trecut, respectiv
actualitate
3.Identificarea elementelor
contrastante din interiorul celor
două texte propuse și dintre cele
două texte propuse:
corespondenți pentru cuvinte și
expresii din A în B, calificative
ale personajului principal din A,
față de figura reprezentată în B,
portretul lui Zeus vs portretul lui
Sâmedru, limbajul popular
folosit în A vs limbajul accesibil,
familiar din B
4. Identificarea rolului stilistic al
cuvintelor și expresiilor populare
prin transpunerea lor din textul
A în textul B
GRILĂ DE EVALUARE APLICAȚIA 2
SUFICIENT
Identifică în mod greșit
elementele de structură și
compoziție textuală
Identifică în mod greșit tema și
ideile principale din A și B
Nu identifică deloc sau
identifică în mod greșit
elementele contrastante din
interiorul celor două texte și
dintre cele două texte propuse
Nu identifică deloc sau
identifică în mod greșit rolul
stilistic al cuvintelor și
expresiilor populare prin
transpunerea lor din textul A în
textul B
BINE
Identifică parțial corect
elementele de structură și
compoziție textuală (ex:
doar modul de expunere și
perspectiva narativă, sau
doar scopul și participnții,
ș.a)
Identifică parțial corect tema
și ideile principale din A (2-
3 din 5), respectiv din B (2-3
din 5 pentru trecut sau 2-3
din 5 pentru actualitate)
Identifică parțial corect
elementele contrastante din
interiorul celor două texte și
dintre cele două texte
propuse: doar jumătate din
corespondențe, 1-2
calificative din cele 4
solicitate, doar 1-2
caracteristici ale limbajelor
diferite solicitate
Identifică parțial rolul
stilistic al cuvintelor și
expresiilor populare prin
transpunerea lor din textul A
în textul B
FOARTE BINE
Identifică în mod corect
toate elementele de structură
și compoziție textuală
solicitate
Identifică în mod corect
tema și ideile principale din
A și B
Identifică în mod corect
toate elementele contrastante
solicitate din interiorul celor
două texte și dintre cele
două texte propuse
Identifică în mod corect și
complet rolul stilistic al
cuvintelor și expresiilor
populare prin transpunerea
lor din textul A în textul B
Specificația 1: Identificarea elementelor de structură și compoziție textuală în A și B: mod de
expunere, perspectivă, instanțe, participanți, scop

La ce persoană sunt relatate întâmplările din textul A? De către

cine sunt relatate întâmplările din textul A? La ce persoană este
redactat textul B? Care este efectul textului B asupra cititorului?

SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE

SUFICIENT
 BINE

FOARTE BINE

În cadrul graficului realizat pe baza răspunsurilor oferite pentru cerințele Aplicației 2,

se remarcă deja progrese la nivelul tuturor activităților propuse. Ponderea calificativului
suficient scade și începe să se accentueze prezența calificativelor bine și foarte bine indiferent
de gradul de dficultate pe care îl presupune activitatea. Activitatea 1 presupune alegerea
variantei corecte și completarea spațiilor punctate, situație extrem de similară cu cea de la
începutul Aplicației 1, s-ar putea considera că răspunsurile bune și foarte bune se datorează
modalității de oferire a răspunsurilor, care facilitează sarcina elevilor prin oferirea variantelor
de răspuns din care trebuie doar să aleagă, însă, de data aceasta, situația e diferită, pentru că
rezultatele sunt schimbate favorabil în ceea ce privește toate activitățile Aplicației 2, aspect
care semnalează înregistrarea unui progres al elevilor, familiarizarea lor cu modul de lucru
implementat de experimentul de cercetare propus.
Parametrul 1: Identificarea temei celor două texte

În textul A ni se explică...;În textul B ni se explică...

BINE
FOARTE BINE

BINE

FOARTE BINE

Dacă interpretarea datelor testului inițial arăta faptul că elevii extrăgeau cu dificultate
esența informațiilor lecturate și nu le puteau sintetiza prin specificarea temei celor două texte
propuse oferind majoritar răspunsuri notate cu calificativul suficient, rezultatele ilustrate de
graficul pentru Aplicația 2 arată rezultate bune și foarte bune, semn că elevii acordă mult mai
multă atenție textelor citite și s-au obișnuit să pună în paralel informațiile extrase din primul
text cu cele extrase din al doilea text, gradul de sintetizare al informațiilor fiind sporit.
Specificația 2: Extragerea a trei idei principale din textul A și a zece/unsprezece idei
princiaple din B, câte patru/cinci pentru actualitate, respectiv cinci/șase pentru trecut

Ghidându-vă după imagini, scrieți în spațiul alocat ideea principală a

celor petrecute în Mitul lui Prometeu; În funcție de indicii temporali,
scrieți 5/6 obiceiuri ale sărbătorii lu Sâmedru dn trecut și 4/5 din
actualitate

BINE
FOARTE BINE

BINE
FOARTE BINE
 Rezultatele foarte bune obținute într-o proporție semnificativă pentru această cerință
din cadrul Aplicației 3 întăresc ideea enunțată anterior și anume, că elevii acordă, în acest
punct al demersului didactic, o atenție sporită textelor în timpul lecturii, iar retenția
informațiilor oferite de texte a crescut semnificativ, precum și capacitatea lor de a privi textele
global și de a extrage cu ușurință idei pe baza lor, cerință care le punea probleme în momentul
testării inițiale când extrăgeau cu reticență și parțial corect idei, imagini artistice obținând
majoritar calificativul suficient.
Parametrul 3 și Specificația 3: Identificarea elementelor contrastante din interiorul celor două
texte propuse și dintre cele două texte propuse: corespondenți pentru cuvinte și expresii din A
în B, calificative ale personajului principal din A, față de figura reprezentată în B, portretul lui
Zeus vs portretul lui Sâmedru, limbajul popular folosit în A vs limbajul accesibil, familiar din
B

Puntea-Gășiți în textul B corespondentul extraselor din textul A;Găsiți în fiecare dintre cele două
texte calificativele următoare potrivite lui Zeus și Sâmedru;Care dintre cei doi zei vi se pare mai bine
conturat? Care sunt diferențele de limbaj dintre A

SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE
SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE
 Succesiunea activităților presupune și creșterea lor în gradul de dificultate, implicarea
elevilor în analiza textuală fiind din ce în ce mai mare pe măsură ce înaintează în rezolvarea
sarcinilor. Rezultatele obținute în cadrul Aplicației 1 au arătat că elevii au obținut calificative
favorabile doar atunci când cerințele conțineau o bună parte din răspuns, astfel că implicarea
lor era minimală, cu cât dificultatea creștea și rezultatele înregistrate au fost din ce în ce mai
slabe. De această dată, elevii reușesc să analizeze foarte bine elementele textuale cerute și să-
și rezolve sarcinile cu implicare. Modalitatea didactică utilizată nu le mai e deloc străină și
elevii știu exact pe ce să-și focalizeze atenția, astfel încât găsesc rapid și cu ușurință
asemănările și deosebirile dintre cele două tipuri de texte propuse.
Parametrul 4: Identificarea rolului expresiv al vocabularului

Completați careul de cuvinte de mai jos

FOARTE BINE

Repartizați cuvintele de pe spatele pieselor de puzzle pe

coloana corespunzătoare: derivate cu sufix/prefix,
compuse, obținute prin conversiune și obțineți o imagine
sugestivă

BINE
FOARTE BINE

Ultimele două activități din cadrul Aplicației 2 au caracter ludic și presupun

dezvltarea competenței lingvistice a elevilor, cu focus pe achizițiile lexicale și stilistice și au
fost efectuate atât colectiv, elevii răspunzând și completând careul și potrivind piesele de
puzzle la tablă, dar și individual, fiecare având câte o fișă cu careul și cuvintele care alcătuiau
puzzle-ul după repartizarea lor corectă pe categorii. Cele două jocuri de cuvinte care
marchează clar distincția dintre rolul expresiv al vocabularului în primul text și neutralitatea
vocabularului în cel de-al doilea text au avut un efect benefic asupra elevilor stimulându-i și
antrenându-i, rezultatele obținute fiind bune și foarte bune. În acest mod, am sporit gradul de
atenție și implicare al elevilor prin joc și joacă și i-am determinat să observe cât de ușor pot fi
descoperite diferențele dintre cele două texte la nivel de limbaj și au reușit să depășească
barierele de care s-au lovit la testul inițial chiar și când a trebuit să explice rolul figurilor de
stil în context.
Re

Recreating the caveman diet – BBC News, https://images.app.goo.gl/icxxoe2TE2dWJ5Jg9

 2. Puzzle – Spuneți din ce categorie fac parte fiecare dintre cuvintele date: derivate
cu sufix, derivate cu prefix, compuse sau obținute prin conversiune și veți
descoperi o imagine sugestivă.

Derivate cu sufix Derivate cu prefix Compuse Conversiune

meșteșugar atotputernic îndrăzneț

fierărie renaște deodată nesuferite

tulpiniță străvechi dinaintea înnegrită

grămăjoară prevestește neobosit

românesc negrăită

simbolic

apărător

crescător