AVIZAT DIRECTOR/DIRECTOR ADJUNCT...................

Să exersăm împreună!

Curriculum la decizia şcolii: Să exersăm împreună!

Unitatea școlară: Școala Gimnazială Miron Pompiliu Ștei
Profesor: Tat Roxana
An școlar: 2021-2022
Clasa: a VIII-a A,B,C
1 oră/săptămână
 PLANIFICAREA OPȚIONALULUI - SĂ EXERSĂM ÎMPREUNĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ!

Semestrul I

Nr. Unitatea de Competente specifice Conţinuturi asociate Nr. ore Săptămâna Observaţii
crt. învăţare
1. Prezentarea 1 S1
Programei
2. Textul narativ 1.1. Identificarea informaţiilor Lectură - Cuvinte-cheie, idee 2 S 2,3
importante, a temei, a ideilor principală, idee secundară, temă -
Gura satului de principale/secundare din texte literare şi Planul simplu de idei. Planul
Ioan Slavici nonliterare, continue, discontinue şi dezvoltat de idei
multimodale Textul narativ: - Narativul literar - în
Romanul 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi proză, în versuri: timp, spaţiu;
adolescentului implicite din texte literare şi nonliterare, instanţele comunicării narative:
miop de Mircea continue, discontinue şi multimodale autor, narator, personaje, mijloace
Eliade 1.3. Recunoaşterea modurilor în care de caracterizare; naraţiunea la
sunt organizate informaţiile în texte persoana a III-a şi la persoana I;
literare şi nonliterare, continue, acţiune, momentele
discontinue şi multimodale subiectului/etapele acţiunii. -
1.4. Prezentarea unor răspunsuri
personale, critice sau creative pe
marginea unor texte diverse
3 Verbul 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Verbul (flexiunea verbului în 1 S4
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de raport cu numărul, persoana, modul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi şi timpul): - Moduri verbale
semantică prin raportare la limbile (indicativul şi imperativul,
moderne conjunctivul şi condiţionaluloptativ)
3.2. Folosirea achiziţiilor privind şi timpurile lor. Timpuri simple şi
structuri morfosintactice complexe ale compuse. Structura timpurilor
limbii române literare, pentru înţelegere compuse: verbe auxiliare (a fi, a
 corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
3. Prietenia 1.1. Identificarea informaţiilor
http://www.cosmi importante, a temei, a ideilor
napacura.o/despre principale/secundare din texte literare şi
-prietenie) nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale
1.5. Compararea diferitelor puncte de
vedere exprimate pe marginea unor
texte diverse
1.6. Compararea a cel puţin două texte
sub aspectul temei, al ideilor şi al
structurii
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
4 Prepoziţia 3.1. Analizarea elementelor de dinamică
Substantivul a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi
semantică prin raportare la limbile
moderne
3.2. Folosirea achiziţiilor privind
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
avea, a vrea) - Verbe copulative (a
fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se
face, a părea, a rămâne, a însemna) -
Forme verbale nepersonale. Utilizări
sintactice ale formelor verbale
nepersonale: infinitivul, gerunziul,
participiul, supinul - Posibilităţi
combinatorii ale verbului
• Narativul nonliterar. Acţiune, 1 S5
participanţi, timp, spaţiu - Narativul
în texte multimodale (text şi imagine
- banda desenată)
Prepoziţia • Substantivul: genul, 1 S6
numărul, cazul. Tipuri de
substantive: comun, propriu;
substantive colective, substantive
defective. Articolul genitival.
Punctuaţia vocativului. Corelarea
funcţiei sintactice cu cazul
morfologic. Posibilităţi combinatorii
ale substantivului. Categoria
determinării: articolul (hotărât,
nehotărât). Posibilităţi combinatorii
ale substantivului (substantiv +
atribut)
4. Textul 1.1. Identificarea informaţiilor
descriptiv- Malul importante, a temei, a ideilor
Siretului de Vasile principale/secundare din texte literare şi
Alecsandri nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
Miezul iernei de sunt organizate informaţiile în texte
V. Alecsandri literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
1.6. Compararea a cel puţin două texte
sub aspectul temei, al ideilor şi al
structurii
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
5. Evaluare
6. Pronumele 3.1. Analizarea elementelor de dinamică
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi
semantică prin raportare la limbile
moderne
3.2. Folosirea achiziţiilor privind
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
• Textul descriptiv: literar - în proză, 2 S 7,8
în versuri; nonliterar
• Versificaţie: rima, strofa, măsura
versurilor, ritmul (intuitiv)
S9
Pronumele. Tipuri de pronume: S10
pronumele personal, personal de
politeţe (flexiunea pronumelui
personal în raport cu persoana,
numărul, genul; flexiunea cazuală).
Pronumele reflexiv (diferenţa dintre
pronumele reflexiv şi pronumele
personal). Posibilităţi combinatorii
ale pronumelui. Anticiparea şi
reluarea prin clitice pronominale în
cazul unor complemente. Aspecte
ortografice. Pronumele posesiv şi
adjectivul pronominal posesiv.
Pronumele demonstrativ şi
adjectivul pronominal demonstrativ.
Folosirea corectă a pronumelor şi a
adjectivelor pronominale:
interogativ, relativ şi nehotărât, a
adjectivului pronominal de întărire.
Pronumele şi adjectivul pronominal
negativ şi negaţia în propoziţie.
 Posibilităţi combinatorii ale
pronumelor şi ale adjectivelor
pronominale
7. Textul dialogat- 1.1. Identificarea informaţiilor 1 S 11
I.L. Caragiale O importante, a temei, a ideilor Textul dialogat: dialogul în textul
noapte furtunoasă principale/secundare din texte literare şi literar; dialogul în textul scris şi în
nonliterare, continue, discontinue şi spectacol; dialogul în textul
multimodale nonliterar (interviul)
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale

8. • Adjectivul 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Adjectivul. Gradele de comparaţie. S12

a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Articolul demonstrativ. Acordul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi adjectivului cu substantivul. Topica
semantică prin raportare la limbile adjectivului. Adjectivul participial.
moderne Posibilităţi combinatorii ale
3.2. Folosirea achiziţiilor privind adjectivului
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
9. Textul explicativ- 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi Textul explicativ 1 S 13
encicopedii implicite din texte literare şi nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
10. Evaluare 1 S14
11. Adverbul. 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Adverbul. Tipuri de adverbe (de 2 S15,16
Numeralul a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de mod, de timp, de loc). Gradele de
Interjecţia sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi comparaţie
 semantică prin raportare la limbile
moderne
3.2. Folosirea achiziţiilor privind
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
12. Textul 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi
argumentativ implicite din texte literare şi nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale
1.4. Prezentarea unor răspunsuri
personale, critice sau creative pe
marginea unor texte diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de
vedere exprimate pe marginea unor
texte diverse
1.8. Argumentarea punctelor de vedere
pe marginea a două sau mai multe texte
de diverse tipuri, având în vedere
posibilitatea unor interpretări multiple
Semestrul al II-lea
1 Fonetică 3.1. Analizarea elementelor de dinamică
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi
semantică prin raportare la limbile
moderne
3.2. Folosirea achiziţiilor privind
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
• Numeralul. Tipuri de numeral
(cardinal, ordinal). Aspecte
normative. Posibilităţi combinatorii
ale numeralului
• Interjecţia. Onomatopeele.
Interjecţia predicativă
Textul argumentativ - Tipuri de 2 S 17,18
texte: textul epic, textul liric
(exprimarea emoţiilor şi a
sentimentelor), textul dramatic şi
arta spectacolului (autor, personaj
dramatic; rolul indicaţiilor scenice;
rolul dialogului; actori, decor,
costume, lumini, muzică).
• Alfabetul limbii române. 1 S19
Ordonarea cuvintelor după criteriul
alfabetic. Dicţionarul. Articolul de
dicţionar
• Tipuri de sunete: Vocală.
Consoană. Semivocală.
Corespondenţa sunet-literă.
Structura fonologică a cuvintelor:
diftong, triftong, hiat
• Silaba. Despărţirea în silabe
(principiul fonetic)
• Accentul. Utilizarea corectă a
accentului. Variante accentuale
admise/neadmise de normă
 • Scrierea şi pronunţia cuvintelor de
origine străină, conţinând foneme
nespecifice limbii române
2. Texte care 1.1. Identificarea informaţiilor Texte care combină diverse structuri 1 S 20
combină diverse importante, a temei, a ideilor textuale (explicativ, narativ,
structuri textuale principale/secundare din texte literare şi descriptiv, dialogat, argumentativ)
Ioan Slavici- nonliterare, continue, discontinue şi
Mara multimodale
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
3. Strategii de 1.1.Identificarea informaţiilor Inferenţe simple (relaţii cauză-efect, 1 S 21
comprehensiune importante, a temei, a ideilor problemă-soluţie etc.);
Jean de la principale/secundare din texte literare şi predicţii; împărtăşirea impresiilor de
Fontaine- Vulpea nonliterare, continue, discontinue şi lectură; reprezentări mentale,
și strugurii multimodale integrarea informaţiilor textului în
1.4. Prezentarea unor răspunsuri propriul univers cognitiv şi afectiv;
personale, critice sau creative pe reflecţii asupra limbajului şi a
marginea unor texte diverse structurii textelor de tip epic, liric,
dramatic; compararea a două sau
mai multe texte sub aspectul
conţinutului şi al structurii
4. Vocabular 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Cuvântul, unitate de bază a 1 S22
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de vocabularului: formă şi sens (sensul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi de bază şi sensul secundar; sensul
semantică prin raportare la limbile propriu, sensul figurat). Rolul
moderne contextului în crearea sensului
3.2. Folosirea achiziţiilor privind • Categorii semantice: sinonime,
structuri morfosintactice complexe ale antonime, omonime, cuvinte
limbii române literare, pentru înţelegere polisemantice
corectă şi exprimare nuanţată a • Câmpul lexical
intenţiilor comunicative • Mijloace de îmbogăţire a
vocabularului: - interne: derivarea,
compunerea, conversiunea; cuvânt
de bază şi cuvânt derivat. Familia
lexicală - externe: împrumuturi
lexicale

5. Strategii de 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi
interpretare- implicite din texte literare şi nonliterare,
Ana Blandiana continue, discontinue şi multimodale
Când voi fi 1.3. Recunoaşterea modurilor în care
îmbătrânit destul sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
6. Evaluare
7. Fraza 3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a
convenţiilor ortografice şi ortoepice
pentru o comunicare corectă
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă,
abatere şi uz în adecvarea strategiilor
individuale de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în
exprimarea intenţiei de comunicare, din
perspectivă morfosintactică, fonetică şi
lexicală
8. Redactare – 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui
Barbu. Șt. text, simplu sau complex, având în
Delavrancea- vedere etapele procesului de scriere şi
Hagi Tudose structurile specifice, pentru a comunica
• Îmbinări libere de cuvinte,
locuţiuni, cuvinte compuse
• Confuzii paronimice. Pleonasmul
Strategii de interpretare: răspuns 1 S 23
afectiv; mesajul/mesajele textului;
interpretarea limbajului figurat
(personificarea, comparaţia, epitetul,
enumeraţia, repetiţia, metafora,
aliteraţia, hiperbola, antiteza);
interpretări multiple; argumentarea
punctelor de vedere pe marginea
textelor citite; dezbateri pe marginea
textelor citite
1 S24
Fraza: coordonarea prin juxtapunere 1 S25
şi prin joncţiune. Conjuncţii
coordonatoare. Subordonarea prin
conjuncţii subordonatoare, prin
pronume şi adverbe relative. Norme
de punctuaţie (virgula, punctul şi
virgula)
• Construcţii sintactice: construcţii
active/construcţii pasive cu verbul a
fi; construcţii impersonale;
construcţii cu pronume reflexive;
construcţii incidente; construcţii
concesive şi condiţionale
• Predicatul verbal. Predicatul
nominal. Numele predicativ.
Acordul numelui predicativ
• Subiectul exprimat (simplu şi
multiplu). Subiectul neexprimat
(inclus, subînţeles). Acordul
predicatului cu subiectul
Etapele scrierii: generarea ideilor, 1 S 26
planificare, scriere; rescrierea
textului pentru a-i da coerenţă şi
claritate, pentru a nuanţa ideile;
 idei şi informaţii sau pentru a relata
experienţe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, în
care să îşi exprime puncte de vedere
argumentate, pe diverse teme sau cu
referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia
şi scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului
scris/a unor texte diverse din punctul de
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
9. ȘCOALA
ALTFEL
10. Părți de 3.1. Analizarea elementelor de dinamică
propoziție. a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi
semantică prin raportare la limbile
moderne
3.2. Folosirea achiziţiilor privind
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
11. Tipare textuale 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui
de structurare a text, simplu sau complex, având în
ideilor- vedere etapele procesului de scriere şi
compunerea structurile specifice, pentru a comunica
descriptivă și idei şi informaţii sau pentru a relata
narativă experienţe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, în
care să îşi exprime puncte de vedere
argumentate, pe diverse teme sau cu
corectarea greşelilor - Prezentarea
textului: scrisul de mână, aşezarea în
pagină
- Părţile textului: introducere,
cuprins, încheiere; paragrafe - Planul
simplu de idei. Planul dezvoltat de
idei.
Rezumatul
- Transformarea vorbirii directe în
vorbire indirectă
S28
1 S27
• Atributul (realizări prin adjectiv,
substantiv, pronume, numeral,
adverb)
• Apoziţia. Norme de punctuaţie
• Complementul: complementul
direct, complementul indirect în
dativ şi complementul prepoziţional;
circumstanţialul de mod,
circumstanţialul de timp,
circumstanţialul de loc,
circumstanţialul de cauză,
circumstanţialul de scop. Topica în
propoziţie. Norme de punctuaţie
(virgula)
- Tipare textuale de structurare a 1 S 29
ideilor: narativ, descriptiv, narativ-
descriptiv (prezentarea unui proces
ca succesiune de etape), dialogat;
explicativ, definiţie, clasificare,
exemplificare; argumentativ
(ordinea argumentelor în textul
argumentativ); comparaţie, analogie,
pro-contra; "întrebările jurnalistului"
 referire la diverse texte citite (cine? ce? când? unde? de ce?);
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia integrarea părţilor
şi scopul de comunicare - Prezentarea textului: organizarea
2.4. Analizarea constantă a propriului unui text în funcţie de situaţia de
scris/a unor texte diverse din punctul de comunicare - Adecvarea la temă -
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor
privind etica redactării pentru crearea
unor texte originale
12. Realizări 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Realizări propoziţionale ale unor 1 S30
propoziționale a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de funcţii sintactice: atributiva,
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi completiva directă, completiva
semantică prin raportare la limbile indirectă şi prepoziţională,
moderne circumstanţiala de loc, de timp, de
3.2. Folosirea achiziţiilor privind mod, cauzala, finala
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative

13 Evaluare 1 S31
14. Recapitulare 3 S 32,33
pentru
Evaluarea
Naţională
Teste tip EN