Școala Gimnazială Nr.
3 Baia – Structura Bogata
Profesor Hlihor Lenuța
CLASA a VIII-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2016-2017
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Curriculum aplicat: Curriculum de bază – 4 ore
Unitatea de Competenţe specifice
învăţare
I. 1.5 aplicarea principiilor ascultării active în
Unitate de manifestarea unui comportament
învăţare comunicativ adecvat
introductivă
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale
într-un text, exprimându-şi impresiile şi
preferinţele
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă
dată
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale
utilizate la scopul mesajului ascultat
1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramati-
cale ale unui mesaj ascultat
Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Manual: Limba română – Manual pentru clasa a VIII-a
Autori: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian
Editura: Humanitas Educational, 2009
Nr.
Conţinuturi asociate Conţinuturi de Săptămâna/ Obs.
ore Data
-ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în 6 S 1-S 2
echipă; ierarhizarea ideilor receptate; receptarea şi 1 Prezentarea manualului. 1 12.IX - 16.IX
reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau Recomandarea lecturii particulare
dintr-un monolog;
-cartea-obiect cultural (actualizare) Cartea – obiect cultural (actualizare)
Recapitulare pentru testul iniţial:
-structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul
naraţiunii); 2 Opera epică. Trăsăturile operei 1 12.IX - 16.IX
-moduri de expunere; ordinea logică şi cronologică a epice. Subiectul operei literare.
ideilor / întâmplărilor dintr-un text; Momentele subiectului. Modurile de
-caracterizarea unui personaj, rezumarea expunere. Personajul literar.
Caracterizarea personajelor
- caracterizarea unui personaj, rezumare
-procedee de expresivitate artistică în textele studiate
(figuri de stil: alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, 3 Opera lirică. Trăsăturile operei 1 12.IX - 16.IX
metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, repetiţie, lirice. Figuri de stil. Elemente de
enumeraţie, antiteză); versificaţia (măsura, rima, piciorul versificaţie
metric, ritmul, versul, strofa; versul liber*);
-construcţii pleonastice şi atracţia paronimică; sinonime-
le, antonimele, omonimele, cuvinte polisemantice; 4 Noţiuni de fonetică. 1 12.IX - 16.IX
-vocabularul fundamental şi masa vocabularului; mijloa- Noţiuni de vocabular.
cele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului; Elemente de morfosintaxă
familia de cuvinte; împrumuturi lexicale, neologisme
sesizate în mesajele orale ascultate;
-identificarea categoriilor gramaticale învăţate;
11
 4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a
cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
II.
Genul liric
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017
-părţi de propoziţie: predicatul, subiectul, atributul, com- 5 Test iniţial 1 19.IX - 23.IX
plementul direct și indirect, complementele circumstan- 6 Discutarea testului iniţial 1 19.IX - 23.IX
țiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop
Structurarea operei literare. 26 S 2-S 9
Actualizarea, prin investigarea unor
texte literare, a structurii textelor
lirice. Eul liric. Figurile de stil
(actualizare). Versificaţia. Măsura,
rima, piciorul metric, ritmul, versul,
strofa (actualizare). Versul liber.
Genul liric. Texte literare - culte -
aparţinând genului liric
Texte suport:
-structura textelor lirice, eul liric; Lacul
-procedee de expresivitate artistică în textele studiate de Mihai Eminescu
(figuri de stil: repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă, 7 Lectură explicativă şi expresivă. 1 19.IX - 23.IX
epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, inversiune); Vocabular
sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; 8 Procedee de expresivitate artistică. 1 19.IX - 23.IX
versificaţia (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, Elemente de versificaţie.
strofa; versul liber*); Semnificaţia titlului
-trăsăturile specifice genului liric în opere literare studiate 9 Structura textului liric. Eul liric. 1 26.IX - 30.IX
sau în texte la prima vedere; Concordanţa dintre forma grafică a
-redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genului liric; poeziei şi ideea transmisă de aceasta
comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din 10 Genul liric. Trăsături specifice 1 26.IX - 30.IX
texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de
exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente 11 Versificaţia. Măsura, rima, 1 26.IX - 30.IX
de limbă şi de stil, figurile de stil, versificaţia etc.) piciorul metric, ritmul, versul, strofa
(actualizare). Versul liber.
-structura textelor lirice, eul liric; Izvorul nopţii
-procedee de expresivitate artistică în textele studiate de Lucian Blaga
(figuri de stil: repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă 12 Lectură explicativă şi expresivă. 1 26.IX - 30.IX
invocație, epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, Vocabular
simbol, oximoron); sensul figurat al unor cuvinte într-un 13 Procedee de expresivitate 1 3.X - 7.X 5.X
context dat; versificaţia (măsura, rima, piciorul metric, artistică. Elemente de versificaţie. - Ziua
ritmul, versul, strofa; versul liber*); Semnificaţia titlului educației
-trăsăturile specifice genului liric în opere literare studiate 14 Structura textului liric. Eul liric. 1 3.X - 7.X - activ.
sau în texte la prima vedere; Concordanţa dintre forma grafică a specifice
-redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genului liric; poeziei şi ideea transmisă de aceasta.
comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din Genul liric. Trăsături specifice *Oră la
texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de dispozi-
exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente ția pro-
de limbă şi de stil, figurile de stil, versificaţia etc.) fesorului
12

3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale
utilizate la scopul mesajului ascultat
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire
a vocabularului şi a categoriilor semantice
studiate
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale
utilizate la scopul mesajului ascultat
2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor
lexicale într-un mesaj oral
Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017
Emoţie de toamnă
-structura textelor lirice, eul liric; de Nichita Stănescu
-procedee de expresivitate artistică în textele studiate 15 Lectură explicativă şi expresivă. 1 3.X - 7.X
(figuri de stil: repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă, Vocabular
epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie); sensul figurat al 16 Procedee de expresivitate 1 10.X - 14.X
unor cuvinte într-un context dat; versificaţia (măsura, artistică. Elemente de versificaţie.
rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa; versul liber*); Semnificaţia titlului
-trăsăturile specifice genului liric în opere literare studiate 17 Structura textului liric. Eul liric. 1 10.X - 14.X
sau în texte la prima vedere; Concordanţa dintre forma grafică a
-redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genului liric; poeziei şi ideea transmisă de aceasta.
comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din Genul liric. Trăsături specifice
texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de
exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente
de limbă şi de stil, figurile de stil, versificaţia etc.)
Comunicarea scrisă
-comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din 18 Comentarea unor secvenţe din 1 10.X - 14.X
texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de exem- operele studiate sau din texte la
plu: elemente de structură a operei literare; elemente de prima vedere, pe baza unor cerinţe
limbă şi de stil, figurile de stil, versificaţia etc.) date
Lexicul
-vocabularul fundamental şi masa vocabularului; 19 Vocabularul fundamental şi masa 1 10.X - 14.X
mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. Dinamica
vocabularului; familia de cuvinte; împrumuturi lexicale, vocabularului
neologisme sesizate în mesajele orale ascultate; Mijloace interne de îmbogăţire a
-*prefixoidele, *sufixoidele vocabularului (actualizare):
-comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor şi al 20 Derivarea 1 17.X - 21.X
neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau obţinute 21 Compunerea 1 17.X - 21.X
prin conversiune; Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului, familia pe bază de aplicaţii)
de cuvinte; prefixoidele*, sufixoidele*; mijloacele 22 Schimbarea valorii gramaticale. 1 17.X - 21.X
externe de îmbogăţire a vocabularului; Familia de cuvinte
Mijloace externe de îmbogăţire a
vocabularului:
-cuvântul şi contextul; sensul propriu şi sensul figurat; 23 Împrumuturile lexicale. 1 17.X - 21.X
greşeli lexicale în comunicare; construcţii pleonastice şi Neologismele. Evitarea greşelilor în
atracţia paronimică; sinonimele, antonimele, omonimele, utilizarea neologismelor
cuvinte polisemantice; 24 Cuvântul şi contextul. Sensul 1 24.X - 28.X
-sens propriu şi sens figurat, sensul propriu de bază şi propriu (de bază şi secundar) şi
sensurile secundare; sinonime, antonime, omonime, sensul figurat
cuvinte polisemantice; utilizarea corectă a neologismelor Categorii semantice
în contexte diverse; corectarea construcţiilor pleonastice; 25 Sinonimele. Antonimele 1 24.X - 28.X
corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică; 26 Omonimele. Cuvintele 1 24.X - 28.X
polisemantice
13
 27 Paronimele. Pleonasmul 1 24.X - 28.X
28 Argoul. Jargonul. Tautologia 1 31.X - 4.XI

3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire
a vocabularului şi a categoriilor semantice
studiate
III.
Genul epic.
*Scrieri SF 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
Noţiuni de fonetică
-*valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar 29 Noţiuni de fonetică (actualizare) 1 31.X - 4.XI
30 *Valorile stilistice ale nivelului 1 31.X - 4.XI
fonetic într-un text literar
31 Exerciţii – Lexicul. Noţiuni de 1 31.X - 4.XI
fonetică
32 Evaluare – Genul liric 1 7.XI - 11.XI
Genul epic. *Scrieri SF 17 S 9-S 13
Text suport
-structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul Planeta celor doi sori
naraţiunii); relaţiile dintre personaje; de Horia Aramă
-moduri de expunere; ordinea logică şi cronologică a 33 Lectură explicativă şi expresivă. 1 7.XI - 11.XI
ideilor / întâmplărilor dintr-un text; sensul figurat al unor Vocabular
cuvinte într-un context dat; 34 Structura textului narativ (logica 1 7.XI - 11.XI
-trăsăturile specifice genului epic în opere literare acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii).
studiate sau în texte la prima vedere; *scrieri SF; Ordinea logică a desfăşurării
-texte literare (culte – aparţinând genului epic); întâmplărilor, procedee de legare a
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări vizând secvenţelor). Moduri de expunere.
ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor Personajele. Relaţiile dintre perso-
studiate; comentarea unor secvenţe din operele studiate naje. Caracterizarea personajelor
sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date; 35 Genul epic. *Scrieri SF 1 7.XI - 11.XI
Lectură suplimentară
Ce-şi face omul cu mâna lui
de Isaac Asimov

Comunicarea orală
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă -formularea ideilor pornind de la o temă dată; rezumarea; 36 Rezumatul oral (actualizare) 1 14.XI - 18.XI
dată

Noţiuni de sintaxă
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în -enunţul, fraza 37 Enunţul. Fraza 1 14.XI - 18.XI
textele orale proprii 38 Relaţiile sintactice în propoziţie şi 1 14.XI - 18.XI
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a -enunţul, fraza; în frază
cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor -cuvinte şi construcţii incidente; 39 Cuvintele şi construcţiile 1 14.XI - 18.XI
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire incidente. Punctuaţia lor
a vocabularului şi a categoriilor semantice
studiate
Sintaxa propoziţiei şi a frazei
1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramati- -sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia Predicatul şi propoziţia subordonată
cale ale unui mesaj ascultat subordonată predicativă); predicativă

Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017 14
 4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a
cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în
textele orale proprii
1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramati-
cale ale unui mesaj ascultat
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a
cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în
textele orale proprii
Lucrare 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar,
pornind de la cerinţe date
scrisă
semestrială
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabula-
rului şi a categoriilor semantice studiate
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia
de comunicare concretă
IV.
Texte
nonliterare
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau -texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de 54 Texte nonliterare: textele publici-
nonliterar, pornind de la cerinţe date revistă);
Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017
-părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia 40 Predicatul verbal (actualizare) 1 21.XI - 25.XI
subordonată predicativă); 41 Predicatul nominal (actualizare). 1 21.XI - 25.XI
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul Probleme ale acordului (acordul după
frazei (coordonare, subordonare); înţeles, acordul prin atracţie)
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a 42 Propoziţia subordonată predicati- 1 21.XI - 25.XI
propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea vă Predicatul nominal incomplet (I)
comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; 43 Propoziţia subordonată predicati- 1 21.XI - 25.XI
contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie vă (II)
corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie
în propoziţiile corespunzătoare;
Subiectul şi propoziţia subordonată
-sintaxa propoziţiei şi a frazei, subiectul şi propoziţia subiectivă
subordonată subiectivă); 44 Subiectul exprimat (actualizare) 1 28.XII- 2.XII 30.XI
-părţi de propoziţie şi propoziţii (subiectul şi propoziţia 45 Subiectul neexprimat (actualizare) 1 28.XII- 2.XII -zi liberă
subordonată subiectivă); 46 Propoziţia subordonată subiectivă. 1 5.XII - 9.XII 1.XII
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul Natura elementului regent al -zi liberă
frazei (coordonare, subordonare); propoziţiei subiective (I)
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a 47 Propoziţia subordonată subiectivă. 1 5.XII - 9.XII *Oră la
propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea (II) dispozi-
comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; 48 Exerciţii – Propoziţia subordonată 1 5.XII - 9.XII ția pro-
contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie predicativă. Propoziţia subordonată fesorului
corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie subiectivă
în propoziţiile corespunzătoare; 49 Evaluare – Genul epic.*Scrieri SF 1 5.XII - 9.XII
-structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii); 4 S 14
relaţiile dintre personaje; structura textelor lirice, eul liric;
50 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 12.XII-16.XII
-moduri de expunere; ordinea logică şi cronologică a ideilor /
întâmplărilor dintr-un text; procedee de expresivitate artistică în textele semestrială
studiate (figuri de stil: repetiţia fone-tică/ aliteraţia, metaforă, hiperbolă,
epitet, comparaţie, repetiţie, enumera-ţie, antiteză); sensul figurat al 51 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 12.XII-16.XII
unor cuvinte într-un context dat; versifica-ţia (măsura, rima, piciorul
semestrială
metric, ritmul, versul, strofa; versul liber*);
-trăsăturile specifice celor două genuri (epic, liric) în opere literare
studiate sau în texte la prima vedere;
-comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor şi al neologismelor; 52 Lucrare scrisă semestrială 1 12.XII-16.XII
cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune; categorii
semantice studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text
literar; 53 Discutarea lucrării scrise 1 12.XII-16.XII
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului, familia de cuvinte; semestriale
prefixoidele*, sufixoidele*; mijloacele externe de îmbogăţire a
vocabularului;
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări vizând ilustrarea unor
trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate; comentarea unor secvenţe
din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe
date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de
limbă şi de stil, figurile de stil, versificaţia etc.);
Texte nonliterare: textele 4 S 15
publicitare, articolul de ziar / de
revistă
1 19.XII-23.XII
tare, articolul de ziar / de revistă
15

2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocu-
torului prin modul de prezentare a mesajului
1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a
mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa
ideilor exprimate
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă
dată
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
V.
Genul epic
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau
nonliterar, pornind de la cerinţe date
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă
dată
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le
la situaţia de comunicare concretă
Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017
Comunicarea orală
-situaţia de comunicare monologată şi dialogată; 55 Situaţia de comunicare 1 19.XII-23.XII
prezentarea orală, cu folosirea unor tehnici variate de monologată şi dialogată (actualizare)
captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor
(introducere în temă prin propunerea unei idei
surprinzătoare, menţinerea contactului vizual cu
interlocutorii, sublinierea ideilor exprimate verbal prin
folosirea unor elemente); *acte de vorbire.
-monologul: texte narative, descriptive, informative, 56 Monologul: text narativ, text 1 19.XII-23.XII
argumentative; descriptiv, text informativ, text
argumentativ (argumentarea /
-monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, susţinerea opiniilor şi a preferinţelor)
text argumentativ;
-construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia
despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere
personale într-un dialog; prezentarea unor produse
realizate individual sau în echipă; argumentarea orală a
unor puncte de vedere;
Comunicarea scrisă
-*conspectul 57 *Conspectul 1 19.XII-23.XII
Structurarea operei literare. 14 S 16-S 19
Actualizarea - prin investigarea
unor texte literare - a cunoştinţelor
referitoare la structura textelor
narative (logica acţiunii, timpul,
spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre
personaje. Caracterizarea
personajelor.
Genul epic. Texte literare - culte -
aparţinând genului epic
Text suport
-structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul Popa Tanda
naraţiunii); relaţiile dintre personaje; de Ioan Slavici
-moduri de expunere; ordinea logică şi cronologică a 58 Lectură explicativă şi expresivă. 1 9.I - 13.I
ideilor / întâmplărilor dintr-un text; Vocabular
-trăsăturile specifice genului epic în opere literare 59 Structura textului narativ (logica 1 9.I - 13.I
studiate sau în texte la prima vedere; acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii).
-caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea Ordinea logică a desfăşurării
unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru întâmplărilor, momentele subiectului,
genurile şi speciile studiate; procedee de legare a secvenţelor).
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări vizând Rezumat. Moduri de expunere
ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor 60 Personajele. Relaţiile dintre perso- 1 9.I - 13.I
studiate; naje. Caracterizarea personajelor
61 Genul epic. Nuvela 1 9.I - 13.I
16

2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în
textele orale proprii
1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramati-
cale ale unui mesaj ascultat
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a
cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în
textele orale proprii
1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramati-
cale ale unui mesaj ascultat
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a
cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
Recapitulare 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar,
pornind de la cerinţe date
semestrială
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabula-
rului şi a categoriilor semantice studiate
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia
Prof. Hlihor Lenuța – Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VIII-a – An școlar 2016-2017
Sintaxa propoziţiei şi a frazei
Atributul şi propoziţia subordonată
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a atributivă
propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea 62 Atributul adjectival. Atributul 1 16.I - 20.I
comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; substantival (actualizare)
contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie 63 Atributul pronominal. Atributul 1 16.I - 20.I
corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie verbal. Atributul adverbial. Atributul
în propoziţiile corespunzătoare; interjecţional (actualizare)
-sintaxa propoziţiei şi a frazei (atributul şi propoziţia 64 Propoziţia subordonată atributivă. 1 16.I - 20.I
subordonată atributivă); Exerciţii de utilizare corectă a
-părţi de propoziţie şi propoziţii (atributul şi propoziţia pronumelui relativ care introduce
subordonată atributivă) atributiva
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul 65 Exerciţii – Propoziţia subordonată 1 16.I - 20.I
frazei (coordonare, subordonare); atributivă
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a Complementul direct şi propoziţia
propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea subordonată completivă directă
comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; 66 Complementul direct 1 23.I - 27.I
contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie 67 Propoziţia subordonată 1 23.I - 27.I
corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie completivă directă
în propoziţiile corespunzătoare; Complementul indirect şi propoziţia
-sintaxa propoziţiei şi a frazei (complementul direct şi subordonată completivă indirectă
propoziţia subordonată completivă directă; complementul 68 Complementul indirect 1 23.I - 27.I
indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă); 69 Propoziţia subordonată 1 23.I - 27.I
-părţi de propoziţie şi propoziţii (complementul direct şi completivă indirectă
propoziţia subordonată completivă directă; complementul 70 Exerciţii – Propoziţia subordonată 1 30.I - 3.II
indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă) completivă directă. Propoziţia
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul subordonată completivă indirectă
frazei (coordonare, subordonare); 71 Evaluare – Genul epic. Nuvela 1 30.I - 3.II
-procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil); 2 S 19
sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; versificaţia (versul
72 Genul liric. Lexicul. Noţiuni de 1 30.I - 3.II
liber*);
-structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii); fonetică. Noţiuni de sintaxă.
relaţiile dintre personaje; Predicatul şi propoziţia subordonată
-moduri de expunere; ordinea logică şi cronologică a ideilor / predicativă. Subiectul şi propoziţia
întâmplărilor dintr-un text;
subordonată subiectivă
-corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor
într-un text dat; rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie
de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat; cuvinte şi 73 Genul epic. Atributul şi propoziţia 1 30.I - 3.II
construcţii incidente; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor subordonată atributivă.
şi al neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin
Complementul direct şi propoziţia
conversiune; categorii semantice studiate; *valorile stilistice ale
nivelului fonetic într-un text literar; elemente de limbă şi de stil în textul subordonată completivă directă
literar; figurile de stil, versificaţia; Complementul indirect şi propoziţia
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului, familia de cuvinte; subordonată completivă indirectă
prefixoidele*, sufixoidele*; mijloacele externe de îmbogăţire a
vocabularului;
-organizarea planului unei lucrări pe o temă dată; caracte-rizarea unui
17