Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
/ ………………
Unitatea de învăţământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.143 DIRECTOR,
Profesor: PRALĂ MARIANA prof. CHIȚĂ DAN-ALEXANDRU
Aria curriculară: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Disciplina: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Nr. de ore pe săptămână: 1 Responsabil Comisie Curriculum
CLASA: a VIII- a
6. Texte care 1.1. Identificarea informaţiilor Texte care combină diverse structuri 1 S VI
combină diverse importante, a temei, a ideilor textuale (explicativ, narativ,
structuri textuale principale/secundare din texte literare şi descriptiv, dialogat, argumentativ)
nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
8. Redactare 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui Etapele scrierii: generarea ideilor, 1 S VIII
text, simplu sau complex, având în planificare, scriere; rescrierea
vedere etapele procesului de scriere şi textului pentru a-i da coerenţă şi
structurile specifice, pentru a comunica claritate, pentru a nuanţa ideile;
idei şi informaţii sau pentru a relata corectarea greşelilor - Prezentarea
experienţe trăite sau imaginate textului: scrisul de mână, aşezarea în
2.2. Redactarea unui text complex, în pagină
care să îşi exprime puncte de vedere - Părţile textului: introducere,
argumentate, pe diverse teme sau cu cuprins, încheiere; paragrafe - Planul
referire la diverse texte citite simplu de idei. Planul dezvoltat de
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia idei.
şi scopul de comunicare Rezumatul
2.4. Analizarea constantă a propriului - Transformarea vorbirii directe în
scris/a unor texte diverse din punctul de vorbire indirectă
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
10. Elemente de 3.1. Analizarea elementelor de dinamică - Gramatică • Enunţul. Enunţuri 2 S X - SXI
construcţie a a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de asertive, interogative, exclamative,
comunicării sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi imperative. Enunţuri eliptice.
semantică prin raportare la limbile Norme de punctuaţie • Propoziţia
moderne simplă. Propoziţia dezvoltată •
3.2. Folosirea achiziţiilor privind Propoziţia afirmativă. Propoziţia
structuri morfosintactice complexe ale negativă
limbii române literare, pentru înţelegere • Fraza: coordonarea prin
corectă şi exprimare nuanţată a juxtapunere şi prin joncţiune.
intenţiilor comunicative Conjuncţii coordonatoare.
3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice Subordonarea prin conjuncţii
pentru înţelegerea şi producerea unor subordonatoare, prin pronume şi
texte diverse adverbe relative. Norme de
3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a punctuaţie (virgula, punctul şi
convenţiilor ortografice şi ortoepice virgula)
pentru o comunicare corectă
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă,
abatere şi uz în adecvarea strategiilor
individuale de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în
exprimarea intenţiei de comunicare, din
perspectivă morfosintactică, fonetică şi
lexicală
15. Fraza 3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a Fraza: coordonarea prin juxtapunere 2 S XII - SXIII
convenţiilor ortografice şi ortoepice şi prin joncţiune. Conjuncţii
pentru o comunicare corectă coordonatoare. Subordonarea prin
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, conjuncţii subordonatoare, prin
abatere şi uz în adecvarea strategiilor pronume şi adverbe relative. Norme
individuale de comunicare de punctuaţie (virgula, punctul şi
3.6. Raportarea conştientă la normă în virgula)
exprimarea intenţiei de comunicare, din • Construcţii sintactice: construcţii
perspectivă morfosintactică, fonetică şi active/construcţii pasive cu verbul a
lexicală fi; construcţii impersonale;
construcţii cu pronume reflexive;
construcţii incidente; construcţii
concesive şi condiţionale
• Predicatul verbal. Predicatul
nominal. Numele predicativ.
Acordul numelui predicativ
• Subiectul exprimat (simplu şi
multiplu). Subiectul neexprimat
(inclus, subînţeles). Acordul
predicatului cu subiectul
17. Realizări 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Realizări propoziţionale ale unor 2 SXVI - SXVII
propoziționale a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de funcţii sintactice: atributiva,
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi completiva directă, completiva
semantică prin raportare la limbile indirectă şi prepoziţională,
moderne circumstanţiala de loc, de timp, de
3.2. Folosirea achiziţiilor privind mod, cauzala, finala
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
18. Verbul 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Verbul (flexiunea verbului în 2 SXVIII -
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de raport cu numărul, persoana, modul SXIX
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi şi timpul): - Moduri verbale
semantică prin raportare la limbile (indicativul şi imperativul,
moderne conjunctivul şi condiţionaluloptativ)
3.2. Folosirea achiziţiilor privind şi timpurile lor. Timpuri simple şi
structuri morfosintactice complexe ale compuse. Structura timpurilor
limbii române literare, pentru înţelegere compuse: verbe auxiliare (a fi, a
corectă şi exprimare nuanţată a avea, a vrea) - Verbe copulative (a
intenţiilor comunicative fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se
face, a părea, a rămâne, a însemna) -
Forme verbale nepersonale. Utilizări
sintactice ale formelor verbale
nepersonale: infinitivul, gerunziul,
participiul, supinul - Posibilităţi
combinatorii ale verbului
19. Prepoziţia 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Prepoziţia • Substantivul: genul, 1 SXX
Substantivul a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de numărul, cazul. Tipuri de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi substantive: comun, propriu;
semantică prin raportare la limbile substantive colective, substantive
moderne defective. Articolul genitival.
3.2. Folosirea achiziţiilor privind Punctuaţia vocativului. Corelarea
structuri morfosintactice complexe ale funcţiei sintactice cu cazul
limbii române literare, pentru înţelegere morfologic. Posibilităţi combinatorii
corectă şi exprimare nuanţată a ale substantivului. Categoria
intenţiilor comunicative determinării: articolul (hotărât,
nehotărât). Posibilităţi combinatorii
ale substantivului (substantiv +
atribut)
20. Pronumele 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Pronumele. Tipuri de pronume: 1 SXXI
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de pronumele personal, personal de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi politeţe (flexiunea pronumelui
semantică prin raportare la limbile personal în raport cu persoana,
moderne numărul, genul; flexiunea cazuală).
3.2. Folosirea achiziţiilor privind Pronumele reflexiv (diferenţa dintre
structuri morfosintactice complexe ale pronumele reflexiv şi pronumele
limbii române literare, pentru înţelegere personal). Posibilităţi combinatorii
corectă şi exprimare nuanţată a ale pronumelui. Anticiparea şi
intenţiilor comunicative reluarea prin clitice pronominale în
cazul unor complemente. Aspecte
ortografice. Pronumele posesiv şi
adjectivul pronominal posesiv.
Pronumele demonstrativ şi
adjectivul pronominal demonstrativ.
Folosirea corectă a pronumelor şi a
adjectivelor pronominale:
interogativ, relativ şi nehotărât, a
adjectivului pronominal de întărire.
Pronumele şi adjectivul pronominal
negativ şi negaţia în propoziţie.
Posibilităţi combinatorii ale
pronumelor şi ale adjectivelor
pronominale
21. • Adjectivul 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Adjectivul. Gradele de comparaţie. 1 SXXII
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Articolul demonstrativ. Acordul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi adjectivului cu substantivul. Topica
semantică prin raportare la limbile adjectivului. Adjectivul participial.
moderne Posibilităţi combinatorii ale
3.2. Folosirea achiziţiilor privind adjectivului
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative
22. Adverbul. 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Adverbul. Tipuri de adverbe (de 1 SXXIII
Numeralul a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de mod, de timp, de loc). Gradele de
Interjecţia sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi comparaţie
semantică prin raportare la limbile • Numeralul. Tipuri de numeral
moderne (cardinal, ordinal). Aspecte
3.2. Folosirea achiziţiilor privind normative. Posibilităţi combinatorii
structuri morfosintactice complexe ale ale numeralului
limbii române literare, pentru înţelegere • Interjecţia. Onomatopeele.
corectă şi exprimare nuanţată a Interjecţia predicativă
intenţiilor comunicative
23. Ortoepie şi 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Alfabetul limbii române. 1 SXXIV
ortografie a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Ordonarea cuvintelor după criteriul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi alfabetic. Dicţionarul. Articolul de
semantică prin raportare la limbile dicţionar
moderne • Tipuri de sunete: Vocală.
3.2. Folosirea achiziţiilor privind Consoană. Semivocală.
structuri morfosintactice complexe ale Corespondenţa sunet-literă.
limbii române literare, pentru înţelegere Structura fonologică a cuvintelor:
corectă şi exprimare nuanţată a diftong, triftong, hiat
intenţiilor comunicative • Silaba. Despărţirea în silabe
(principiul fonetic)
• Accentul. Utilizarea corectă a
accentului. Variante accentuale
admise/neadmise de normă
• Scrierea şi pronunţia cuvintelor de
origine străină, conţinând foneme
nespecifice limbii române
24. Vocabular 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Cuvântul, unitate de bază a 1 SXXV
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de vocabularului: formă şi sens (sensul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi de bază şi sensul secundar; sensul
semantică prin raportare la limbile propriu, sensul figurat). Rolul
moderne contextului în crearea sensului
3.2. Folosirea achiziţiilor privind • Categorii semantice: sinonime,
structuri morfosintactice complexe ale antonime, omonime, cuvinte
limbii române literare, pentru înţelegere polisemantice
corectă şi exprimare nuanţată a • Câmpul lexical
intenţiilor comunicative • Mijloace de îmbogăţire a
vocabularului: - interne: derivarea,
compunerea, conversiunea; cuvânt
de bază şi cuvânt derivat. Familia
lexicală - externe: împrumuturi
lexicale
• Îmbinări libere de cuvinte,
locuţiuni, cuvinte compuse
• Confuzii paronimice. Pleonasmul
25. Variaţie stilistică 3.1. Analizarea elementelor de dinamică • Limba standard. Normă şi abatere. 1 SXXVI
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Limba vorbită şi limba scrisă
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi (selecţia lexicală, construcţia frazei)
semantică prin raportare la limbile • Istoria cuvintelor - variaţii ale
moderne formei şi ale sensului în timp
3.2. Folosirea achiziţiilor privind • Limbaj popular. Variaţie regională
structuri morfosintactice complexe ale a limbii. Variaţii de registru.
limbii române literare, pentru înţelegere Jargonul, argoul. Limbaj colocvial,
corectă şi exprimare nuanţată a limbaj cultivat (familiarizare).
intenţiilor comunicative Termeni ştiinţifici
• Valori stilistice ale diminutivelor
• Organizarea coerentă a textului:
succesiunea ideilor, folosirea corectă
a timpurilor verbale şi a anaforelor
26. Recapitulare 2.5. Aplicarea constantă a normelor (a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul 1 SXXVII
redactare privind etica redactării pentru crearea (b) texte narative persoana I/a III-a,
unor texte originale marcând momentele subiectului şi
3.7. Redactarea unor texte, valorificând circumstanţele: relatarea unor
gândirea logică şi analogică (analiză, experienţe personale, naraţiuni
sinteză, generalizare şi abstractizare) ficţionale
prin utilizarea deprinderilor de
comunicare corectă în limba română
literară
28. Recapitulare 2.5. Aplicarea constantă a normelor c) texte descriptive: portretul, 1 SXXVIII
redactare privind etica redactării pentru crearea autoportretul, descrierea unui loc, a
unor texte originale unei fiinţe reale şi/sau imaginare, a
3.7. Redactarea unor texte, valorificând unui obiect real/imaginar, a unui
gândirea logică şi analogică (analiză, fenomen, a unei emoţii
sinteză, generalizare şi abstractizare) (d) texte descriptive-narative:
prin utilizarea deprinderilor de procese (de exemplu: un joc, un
comunicare corectă în limba română experiment ştiinţific simplu)
literară
29. Recapitulare 2.5. Aplicarea constantă a normelor (e) texte explicative: definiţii, 1 SXXIX
redactare privind etica redactării pentru crearea scheme
unor texte originale (f) interpretarea unor secvenţe din
3.7. Redactarea unor texte, valorificând texte citite, caracterizări ale
gândirea logică şi analogică (analiză, personajelor, text de opinie, text
sinteză, generalizare şi abstractizare) argumentativ, jurnalul de
prin utilizarea deprinderilor de călătorie/de activităţi zilnice, cererea
comunicare corectă în limba română (g) interviul
literară