PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnazială „Iosif Moldovan” Arad

Data: 21.02.2019
Clasa: a VIII-a A
Profesor: Stana Gianina
Subiectul: Recapitulare pentru Evaluarea Națională
Tipul lecţiei: lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

Competenţe generale:
1.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice:
1.1.dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date dovedirea
înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
1.2.sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de
îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

Obiective operaţionale:
- să identifice categoriile semantice învățate;
- să justifice modul de formare a cel puțin trei cuvinte date;
- să explice rolul a cel puțin două semne de punctuație și ortografie;
- să recunoască diftongii, triftongii și vocalele în hiat dintr-un text dat;
- să extragă ideile principale și secundare dintr-un text;
- să recunoască valorile morfologice și funcțiile sintactice ale cuvintelor;

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, lectura selectivă, metoda cadranelor, exerciţiul
(recunoaştere, exemplificare, completare), jocul didactic;
Forme de organizare a activității elevilor: frontală, individuală, pe grupe;
Mijloace de învăţare: tablă, cretă, fişe de lucru, planșe cu punctele cardinale, bol, bilețele,
manual de Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a- Metoda știu-descopăr-aplic, editura
Art, București, 2011;
Modalități de evaluare : evaluare continuă pe parcursul lecţiei; fişă de autoevaluare; produse
rezultate din activitatea pe grupe; feed-back-ul raportat contribuţiei elevilor.

1
Resurse:
Bibliografice
a) metodice:
- Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române- Provocări actuale pentru
profesor și elev, editura Art, București, 2014
- Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, editura Polirom, Iași, 2014
b) didactice: Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a- Metoda știu-descopăr-aplic,
editura Art, București, 2011;
c) oficiale:
- Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria curriculară limbă
şi comunicare, Bucureşti, 1999
- Programa pentru disciplina Limba și literatura română, Evaluare națională- Anexa nr. 2 la
OMEN nr. 4431/29.08.2014 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru
absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014 – 2015
Temporale: 50 de minute

2
 DEMERSUL DIDACTIC

EVOCAREA
 Profesorul îi invită pe elevi să-și exprime sentimentele ce îi încearcă ca fiind cei mai mari
elevi ai gimnaziului, care se pregătesc pentru o nouă etapă din viața lor, viața de liceu și perioada
adolescenței.
 Ca exercițiu de dezgheț, profesorul le lansează provocarea de a realiza portretul-robot al
adolescentului, absolvent de clasa a VIII-a. (Anexa nr.1)

CONSTITUIREA SENSULUI
 Anunțarea subiectului lecției noi.
 Profesorul anunță elevii că ora în curs va fi dedicată recapitulării pentru Evaluarea
Națională care se apropie.
 Se notează titlul lecţiei pe tablă şi se comunică elevilor obiectivele în termeni accesibili.
 Activitatea de învățare 1
 Pe cei patru pereți ai clasei sunt lipite patru planșe pe care sunt trecute punctele cardinale
și cerințele aferente. Într-un bol sunt introduse bilețele cu inițialele punctelor cardinale (câte cinci
pentru fiecare). Elevii extrag câte un bilețel din bol și în funcție de inițiala de pe bilet se vor
deplasa în punctul cardinal indicat. Fiecare grupă va primi o fișă pe care sunt ilustrate patru
cadrane, conform celor patru puncte cardinale. Sarcinile pentru fiecare punct cardinal vizează
următoarele aspecte: mijloace de îmbogățire a vocabularului, fenomene fonetice, părți de vorbire
și părți de propoziție. (Anexa nr. 2)
 Profesorul precizează care sunt rolurile din grupă: moderatorul, secretarul (care notează
ce s-a discutat în grupă), responsabilul cu fișa de lucru, supervizorul, raportorul. Un elev din
fiecare grupă ține fișa cu cadranele în care vor fi notate răspunsurile grupei. Rolurile sunt alese de
membrii grupei, fiecare știind de la început ce are de făcut.
 La semnalul profesorului, grupele se vor deplasa în alt punct cardinal, deplasarea se va
face în direcția acelor de ceasornic. Vor rezolva sarcinile, notând răspunsurile în cadranele
corespunzătoare. Se repetă mișcarea până când elevii ajung în poziția inițială.
 Se verifică răspunsurile date de cele patru grupe. Câștigă grupa care are cele mai multe
răspunsuri corecte.
 Activitatea de învățare 2
 Elevii vor fi anunţaţi ca vor avea de analizat un text literar la prima vedere, din mai multe
perspective: a vocabularului, din perspectivă fonetică, morfologică, a înțelegerii textului etc.
 Profesorul împarte elevii pe grupe, fiecare elev primind câte o fișă de lucru. Se realizează
lectura model a textului-suport de către elevi. (Anexa nr.3)
 Se acordă timp de lucru (10’) pentru ca elevii să rezolve fiecare dintre cerinţele date.
 Profesorul urmărește și monitorizează fiecare grupă, intervine și îi ajută pe elevi să
lucreze mai eficient în grup.
3
  După expirarea timpului acordat, răspunsurile sunt notate la tablă, profesorul ascultă
răspunsurile elevilor şi face unele precizări și concluzii.

REFLECȚIA
 Profesorul solicită elevilor completarea unei fișe de autoevaluare referitoare la activitatea
desfășurată. (Anexa nr.4)
 Se fac aprecieri cu caracter general legate de modul şi gradul de participare a elevilor la
activitatea desfăşurată, recomandări individuale și generale asupra activităţii, evidenţiind şi
notând elevii care s-au remarcat prin corectitudinea, originalitatea şi promptitudinea
răspunsurilor.
 Se anunță tema pentru acasă.

4
 ANEXA NR.1

Fii sigur pe tine și alcătuiește portretul-robot al adolescentului!

Completează rebusul și află totul despre adolescenți!

1.Cei mai importanți oameni din viața noastră sunt .............................................. (sinonim al

cuvâ ntului amici).

2. Este vâ rsta câ nd tră iești prima ................................... (sinonim al cuvâ ntului iubire).

3. Vă este greu să vă fixați un ................................................. (sinonim al cuvâ ntului scop).

4. Sunteți încercați de cele mai contradictorii .............................................. (cuvâ nt din câ mpul

semantic al trăirilor).

5. Dar nu vă lă sați niciodată copleșiți de ............................................. (termen din familia lexicală a

cuvâ ntului singur), pentru că sunteți mâ nați de ....................................... (antonim al cuvâ ntului

dezinteres) spre a ............................................................ (sinonim neologic a cuvâ ntului a

descoperi) lucruri noi.

6. Lumea vă consideră ........................................... (sinonim neologic al cuvâ ntului răzvrătit).

7. Însă cel mai important lucru este să ai ........................................................ (paronim al cuvâ ntului

altitudine).

ANEXA NR.2

5
 NORD 1 EST 2

1.Extrage din versurile date cuvintele 2. Subliniază cu o linie cuvintele care conțin
formate prin derivare, compunere și diftongi și cu două linii cuvintele care conțin
conversiune: triftongi din versurile:

„Că utam în copilă rie marginile ploii. „Aruncarea suliței

Dar întotdeauna ploaia-nceta ...
Câ t e lungul uliței.
.... și reîncepea
Pâ nă unde-i seninul.” Ana Blandiana Cine o aruncă ? Vreau,
Vreau să știu ca să i-o iau.” Marin Sorescu
Cuvâ nt derivat:
Cuvâ nt compus:
Cuvâ nt format prin conversiune:

SUD 3 VEST 4

3.Precizează valoarea morfologică a 4.Stabilește funcția sintactică a cuvintelor

cuvintelor subliniate: subliniate din enunțul:

Toate sunt trecă toare ca ziua de ieri. Fiecare își vede de drumul lui.

ANEXA NR.3

6
Citeşte cu atenţie textul următor:
Ca în fiecare an, profesorul se duse să strâ ngă mâ na elevului ales, care nu putea să
dea decâ t un singur ră spuns, cel bun (…)
Clopoţelul lui moş Timofte sunase de mult, dar nimeni nu-l auzise. Nici mă car
puşlamalele clasei, care nu-şi reveniseră încă din uimirea stâ rnită de succesul lui Ursu.
Profesorul se întoarse la catedră , luă catalogul şi, în drum spre ieşire, mai ză bovi
câ teva clipe pentru a-şi lua ră mas bun de la elevi:
― Da... Şi în acest an mă despart de voi mulţumit. Poate chiar mai mulţumit decâ t în
alţi ani. Nu mă gâ ndesc numai la surpriza pe care mi-aţi oferit-o acum, la sfâ rşit, mă gâ ndesc
la puterea întregii clase. Aş vrea să fiţi primii, şi chiar mi se pare că sunteţi primii, că rora le
spun, cu o foarte mică rezervă , care ţine mai mult de viitor decâ t de trecut: iată cea mai
frumoasă clasă cu care m-am întâ lnit! Sunt convins că unii dintre voi au fă cut de pe acum
legă turi trainice cu viitorul, dar nu vreau să vă forţez să să riţi dincolo de vâ rstă . Vreau să
tră iţi din plin, viu, agitat, nervos, liber aceşti ani neasemuiţi, aceşti ani în care visul şi
fantezia nu ţin seama de niciun obstacol, în care orice bă taie a inimii se dă ruie întregii lumi.
Ştiu că multe dintre lucrurile şi fiinţele care vă înconjoară vi se par învă luite de taine, chiar
dacă pentru restul lumii sunt de o simplitate liniară , elementară . Poate că vedeţi totul astfel
dintr-un instinct de exagerare care aparţine numai acestei vâ rste, şi care vrea să transforme
în efort grav, aproape tragic, orice gest, oricâ t de simplu ar fi el; e ceva frumos aici, pentru
că totul se subordonează intenţiei sau dorinţei de a dă rui foarte mult. O clipă sau un gest pot
concentra tot oţelul şi toată credinţa din voi, chiar dacă gestul sau clipa aparţin unui vis,
unei fantezii. Dar mie îmi place să cred că un adevă r mare, un adevă r suprem lucrează în voi
atunci câ nd vă descoperiţi înconjuraţi de taine: Orice lucru, orice vietate ascunde o minune...
Şi vă doresc să desluşiţi câ t mai multe asemenea miracole în zilele libere care vă aşteaptă ...

(Constantin Chiriță , Cireșarii)

A. Scrie ră spunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Scrie câ te un sinonim și câ te un antonim, potrivite pentru sensul din text al
cuvintelor subliniate.
2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din structurile:
„ ca în fiecare an”;
„ totul se subordonează intenţiei sau dorinţei de a dă rui foarte mult”.
3. Fenomenele fonetice s-au revoltat și au pă ră sit locul din că suțele de mai jos. Gă sește,
în tabelul de mai jos, doi diftongi, un triftong și două vocale în hiat în cuvintele extrase din
text.

7
 p v r e a u v
u e l m t l o
t a n r p c i
e d ă r u i z
a s t i l c r
4. Menţionează rolul cratimei din secvenţa: „pentru v i i t o r e
s e a m a t c
a-şi lua ră mas bun de la elevi”.
5. Completează spațiile punctate cu informații referitoare la text:
a) Profesorul se desparte de elevi, deoarece……………………………………………………………………….
b) Două structuri care reprezintă indici de timp sunt: ……………………………………………………….
c) Două moduri de expunere prezente în text sunt: …………………….…………………………………......
6. Formulează o idee principală /secundară din textul citat.

7. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a termenilor marcați în textul de mai

sus:

Valoarea
Cuvântul subliniat Cazul Funcția sintactică
morfologică
elevului
primii
de exagerare

8. Construieşte o propoziţie în care substantivul „minune” să îndeplinească funcţia

sintactică de nume predicativ.

ANEXA NR.4

8
 AUTOEVALUARE
Cel mai mult mi-a plă cut câ nd ........

Nu mi-a plă cut atunci câ nd ……...

Din ceea ce am învă țat, cel mai important mi se pare ….….

Sunt

vesel trist hotă râ t să învă ț mai bine