PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnazială Todirești

Profesor: Rotaru Delia Adina
Data:
Clasa: a VII-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Noțiuni de fonetică
Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare a cunoștințelor
Timp: 50 minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi
producerea textului oral.
2. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.

COMPETENȚE SPECIFICE:

4.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o

comunicare corectă.
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din
perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
O1: să definească fonetica;
O2: să precizeze sunetele limbii;
O3: să identifice sunetele în cuvinte;
O4: să recunoască diftongii, triftongii si vocalele in hiat;
O5: să identifice corespondenţa sunet-literă;
O6: să despartă corect în silabe anumite cuvinte;
O7: să definească accentul şi să accentuez corect cuvintele.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode şi mijloace precum învăţarea
prin descoperire, conversaţia, explicaţia, lucrul cu manualul, fişa de lucru, schema la tablă,
diagrama Venn, conversaţia, explicaţia, exerciţiul complex, tehnica florii de lotus.

1
Forme de organizare a învăţării: în cadrul lecţiei se vor folosi activitatea frontală, activitate
frontală, activitate pe grupe, alternativ cu activitatea independentă individuală.

Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, fişe, manualul, coli de hârtie A4 şi A3.

Bibliografie:
Popa, Cătălina, Tofan, Onorica, Stancu, Aurelia, Bahrim, Mihaela, Corcăcel, Elena, Dragomir,
Mirela, București, Limba şi literatura română, Clasa a VII-a, Editura Intuitext, Bucureşti, 2019.
Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română - Clasele a V-a – a VIII-a,
București, 2017.
Ifrim, Mădălina-Ioana (coord.), Bestoiu, Magdalena-Florentina, De-a gramatica…, Editura
Delfin, București, 2019
Parfene, C-tin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,Editura Polirom, Iaşi,
1999.

SCENARIUL DIDACTIC

Organizarea clasei:
- se stabileşte ordinea în clasă, se notează absenţe şi se asigură condiţiile necesare
desfăşurării lecţiei (caiete, creioane, fişe, etc.). 2 minute

Actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior: 3 minute

- controlul caietelor de teme (cu observaţii şi aprecieri după caz) şi verificarea modului în
care elevii au alcătuit tema dată ora trecută.

Captarea atenţiei elevilor pentru activitatea didactică ce urmează:

- scurtă discuţie despre sunetele limbii române, despre grupuri de sunete, silaba şi
accentul (vezi fişa cu întrebări) 3 minute

Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale 1 minut

Profesorul spune că se va începe aprofundarea noţiunilor de fonetică studiate în anii
anteriori. Va trebui ca în final să ... (se anunţă obiectivele operaţionale).

Prezentarea sarcinilor de învăţare: 15 minute

- se formează patru grupe de elevi;

- se împart fişele de lucru elevilor conţinând exerciţii pe care aceştia le vor rezolva,
profesorul aducând explicaţii necesare:

Grupa nr. 1 – Sunetele limbii române.

Grupa nr. 2 – Despărţirea în silabe.
Grupa nr. 3 – Corespondenţa sunet-literă.
Grupa nr. 4 – Grupurile de sunete.
Grupa nr. 5 – Accentul.

Partea stânga a tablei se lăsa liberă pentru alcătuirea unor scheme care se completează
treptat. Schemele vor conţine clasificarea sunetelor limbii române, grupurile de sunete (diftongi,
triftongi, hiat). Schema se va realiza prin tehnica florii de lotus şi prin diagrama Venn.

2
 Conducerea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe 15 minute
- Elevii rezolvă, ca activitate independentă individuală, exerciţiile de pe fişele de lucru.

Asigurarea feedbackului 1 minut

Are loc pe parcursul conducerii învăţării, schema ilustrativă prin tehnica florii de lotus,
prin aprecieri verbale. Fiecare echipă primeşte o fişă cu o floare în mijlocul căreia este
scris ,,fonetică”. Elevii vor completa astfel:
- în petalele mari - enumeră ceea ce aparţine de fonetică (sunetele, grupuri de sunete,
silaba, accentul);
- în petalele mici - exemple care să le reprezinte.

Evaluarea formativă 10 minute

Se dă ca activitate independentă, individuală, testul de evaluare formativă (vezi fişa de
lucru).

Asigurarea retenţiei şi a transferului 1 minut

Se dă ca activitate independentă rezolvarea unor exerciţii din manual.

CAPTAREA ATENŢIEI

Ce este fonetica?
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele limbii române.
Precizează sunetele limbii române?
Sunetele limbii române sunt: consoane, vocale si semivocale.
Ce sunt literele?
Literele sunt semnele care redau, în scris, sunetele.
Ce este alfabetul?
Alfabetul reprezintă totalitatea literelor aşezate într-o anumită ordine.
Ce sunt vocalele?
Vocalele sunt sunetele care pot forma singure o silabă. În limba română sunt şapte
vocale: a, ă, î, e, i, o, u. Dintre acestea, numai trei pot forma silabe: a, ă, î si sunt întotdeauna
vocale.
Ce sunt semivocalele?
Semivocalele sunt sunetele asemănătoare cu vocalele, dar care nu pot forma singure o
silabă si nu pot fi pronunțate fără ajutorul unei vocale.

Ce este accentul?
Accentul reprezintă pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt.

3
 EVOCAREA

Se realizează prin conexiuni cu cunoştinţele anterioare, utilizând diagrama Venn:

Grupuri de sunete asemănări-deosebiri

4
Grupa nr. 1

FIŞĂ DE LUCRU

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

1. Analizaţi structura fonetică a cuvintelor următoare, folosind abrevierile V pentru

vocale, S pentru semivocale şi C pentru consoane:

pâine: ...................... soare: ..........................

tăiau: ..................... ştiai: ............................
alcool: ..................... iepure: ..........................

2. În cuvântul osteneala există :

a) patru consoane, patru vocale si o semivocală ;
b) patru consoane si cinci vocale ;
c) patru consoane, cinci vocale si o semivocală.

3. Scrie câte două exemple în care sunetul indicat mai jos să fie redat prin litere diferite:
(i) ……………………………………………………………………………..
(v) ………………………………………………………………………………
(c) ………………………………………………………………………………

4. Scrieţi numele personalităţilor, ştiind că pronunţia acestora este următoarea:

Mihail Cogălniceanu, Alecu Ruso, Vasile Alexandri, Volter, Gelu Naum.
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..

Sunetele limbii române sunt: -…………… …………………………………….

-…………… …………………………………….
-…………………………………………………..

5
Grupa nr. 2

FIŞĂ DE LUCRU

DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

1. Despărţiţi în silabe cuvintele scânteie, colb, ascult, precizaţi dacă acestea sunt
monosilabice, bisilabice sau plurisilabice.
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….

2. Dă exemple de cuvinte în care vocalele o, e, u, a să formeze singure silabe.

…………………………………………………………………………………………………

3. Precizaţi regulile de despărţire în silabe pentru următoarele cuvinte :

afectuos, vertiginos, dezaprobare, subliniere, industrie, simplu, bunăvoinţă, astfel,
poet.
……………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………...

4. Precizaţi excepţiile de la regulile de despărţire în silabe din următoarele cuvinte:

soclu, fiindcă, sandviş, codru, punctual, jertfă, somptuos, arctic.

Precizează care sunt regulile de despărţire în silabe:

- ……………………………………………………..
- ……………………………………………………..
- ……………………………………………………..
- ……………………………………………………..

Menţionează excepţiile identificate la exerciţiul nr. 4:

……………………………………………………………………………………………..

6
Grupa nr. 3

FIŞĂ DE LUCRU

CORESPONDENŢA SUNET-LITERĂ

1. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele:

gheată ……………………………… secundar …………………………………
geam ……………………………….. examen …………………………………..
veghează …………………………… margine ………………………………….
exigent …………………………….. tragedie ………………………………….
ele ………………………………….. xerox …………………………………….

2. Precizează ce sunete notează literele x şi y în cuvintele:

exemplar, yankeu, extremitate, exactitate, York, xilofon.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………

3. Dă exemple de cuvinte care să conţină:

1 literă = 1 sunet .................................................................

1 literă = 2 sunete .................................................................
2 litere = 2 sunete .................................................................
3 litere = 2 sunet ...................................................................
3 litere = 3 sunete .................................................................

4. Marchează cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:

Grupurile ce, ci, ge, gi + vocală (în aceeaşi silabă) = 1 sunet A/F
Litera x se pronunță : cz respectiv cs A/F
Grupurile che, chi, ghe, ghi + vocala (în aceeaşi silabă) = 2 sunete A/F
În cuvântul eram sunt 5 sunete A/F

7
Grupa nr. 4

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPURILE DE SUNETE

1. Identificaţi diftongii, triftongii şi vocalele în hiat din cuvintele următoare marcând vocalele şi
semivocalele:
venea iarna două
istorie lăcrămioară leoaică
soseau suiai poet

2. Completaţi tabelul de mai jos cu formele care conţin grupurile de sunete indicate :

i-au, să-i, mi-au, neuron, spaimă, fiinţă, vreau, te-ai, nu-i am, viu, leoarcă, cooperare.

Diftong Triftong Hiat

3. Completaţi rombul pe orizontală şi veţi obţine pe verticală denumirea unui grup de

sunete.
 Nume de fată. D
 E bun la bătrânețe. T G
 Lucitoare în „Scrisoarea III”. C I
 Cum nu e Baiazid. P S
 Sinonim cu imens. C L
 Alături. L A
 Comandant militar (arhaism). G

8
Grupa nr. 5

FIŞĂ DE LUCRU

ACCENTUL

1. Puneţi corect accentul în cuvinte următoarele:

trafic, butelie, toxic, tovarăş, valurile, lacul, soarele, cuprindere

2. Identificaţi accentul şi alcătuiţi enunţuri potrivite pentru grupurile de cuvinte (omofone):

acele – acele ……………………………………………………………………………..

ţarină – ţarină ……………………………………………………………………………
copii – copii ……………………………………………………………………………….
veselă – veselă …………………………………………………………………………….
umbrele – umbrele ……………………………………………………………………….
reclamă – reclamă ………………………………………………………………………..

3. Identifică silabele accentuate din următoarele versuri, precizând ritmul poeziei:

„Peste vârfuri trece luna,

Codru-şi bate frunza lin...”

„Sălbatecul vodă e-n zale şi-n fier

Şi zalele-i zuruie crunte...”

4. Observă şi marchează cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:

● Versurile care au prima silabă accentuată ( ritmul trohaic) sunt vioaie, dansante,
energice, mai optimiste. A/F

● Versurile care au a doua silabă accentuată (ritm iambic) au o tonalitate mai gravă, mai
categorică, mai vehementă. A/F

9
 FIŞĂ DE LUCRU

TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

1. Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele:

ceas, cerc, cheamă, chem, geană, gingie, gherghef, ceară, treceau, veghea.

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

2. Seria care conţine vocale în hiat este:

a) vie, foarte, colivie, pălărie, steaua, fiinţă
b) alee, coopera, muzeul, poet, ştiinţă, auxiliar
c) soţie, noul, fiindcă, respectuos, voios, poem.

3. Cuvântul voinţă conţine:

a) un diftong;
b) un triftong;
c) un hiat.

4. Înlocuieşte punctele cu diftongi corespunzători:

m.......re, d......mna, v....., c......te, gutu..... .

5. Completează cu vocala î sau â cuvintele date:

......nceput fac......nd …..nfloritor

rom....n .....nt.....mplare ne…..nsemnat
a cobor….. bine…..nteles a dobor…..

6. Scrie câte un cuvânt care să conţină următoarele vocale în hiat: ee, oo, ii, uu, aa.
……………………………………………………………………………………………………

7. Arătaţi câte sunete şi câte litere au cuvintele:

chior, chimir, cerere, xerox, gherghef, ceafă, înnopta, zoologie, ghiocel.

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

10
FONETICĂ

11