Proiect didactic

Data:
Școala: Gimnazială Avram Iancu, Turda
Profesor: Apetroae Cezara
Clasa: a-VII-a A
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Graniţă între lumi
Subiectul: Moara lui Călifar. Text narativ literar
Tipul lecției: acumulare de noi cunoştinţe
Timp de lucru: 50 de minute

1. Competențe generale:
1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, în scopuri diverse.

2. Valori și atitudini:

1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii;
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

3. Competențe specifice:

1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din

diverse texte monologate şi dialogate;
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi
exemple relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi
nonverbale adecvate;
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii ;
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere
și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare;
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale;
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe.
4. Obiective operaționale:

♦ cognitive: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

 să definească textul narativ literar;

 să încadreze textul în categoria textului epic;
 să recunoască trăsăturile unei nuvele fantastice;
 să cunoască procedeele de caracterizare a personajului;
 să caracterizeze personajul principal;
 să precizeze tipul de narator, timpul şi spaţiul;
 să interpreteze semnificaţiile textului;
 să redacteze un text cu un titlu dat.

♦ afective:
 să prezinte interes pentru lecție, manifestat prin participarea activă;
 să utilizeze corect noțiunile însușite.

Strategia didactică
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, învățarea prin descoperire, joc didactic,
problematizarea, lectura expresivă.
Forme de organizare a învăţării: activitate frontală, individuală.
Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, timp: 50 minute.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, tabla, manual, fișe de lucru.
Material bibliografic:

 Limba și literatura română, manual pentru clasa a VII-a, editura Art, București,
2019;
 Pamfil Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice, Editura
Paralela 45, 2003;
 Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2000;
 Curriculum Naţional. Programa şcolară la limba şi literatura română pentru
clasele V- VIII, aprobată prin O.M. Nr. 3393 /28.02.2017;
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii. Metode, Editura Panfilius, Iaşi, 2006;
 Parfene, C.- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
teoretico-aplicativ, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
 Goia, V. – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed.
DACIA, Cluj-Napoca, 2002.
 Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
 G.G. Neamțu, Teoria și practica analizei gramaticale, Distincții și distincții,
Editura Paralela 45, Ediția a 3-a, 2008.
 Scenariu didactic

I. EVOCAREA (10’)

Notarea absenţelor, asigurarea celor necesare lecţiei și verificarea temei care a

constat în rezolvarea exercițiilor de pe o fișă de lucru.

 Captarea atenţiei pentru activitatea didactică ce urmează:

Pentru captarea atenției, profesorul le pune elevilor o secvenţă din filmul Moara lui
Călifar, sub regia lui Şerban Marinescu, în care are loc transferul din lumea reală în cea
fantastică. În urma vizionării acestei secvenţe, profesorul porneşte o discuţie legată de vis
şi realitate şi diferenţele dintre acea secvenţă şi povestea lui Popa Tanda.

 Anunţarea subiectului şi a competențelor

→ Profesorul notează titlul pe tablă: Moara lui Călifar, de Gala Galaction

→
II. Dirijarea învǎţǎrii și obținerea performanțelor (35’)
Înainte
de a trece la
partea teoretică, are loc o prelectură a textului, realizată, pe roluri, de către elevi.

→ Profesorul face o scurtă recapitulare, pe baza metodei ciorchinelui, asupra

trăsăturilor textului naratvi literar, apoi a textului epic, a nuvelei, pentru a ajunge la a da o
definiţie a nuvelei fantastice.

 Asigurarea feedbackului
Se face pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale de tipul: „Foarte bine!”, „Corect!”,
„Da!”, „Exact!, prin răspunsurile pe care le dau elevii.

III REFLECȚIE (5’)

Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia.
 Tema pentru acasă
Pentru acasă, elevii vor avea de lecturat fişa dată la începutul orei(Anexa1)şi de
rezolvat exerciţiile de la impresii după lecturat şi de scris, de asemenea, în câteva rânduri o
altă povestire fantastică sau un film care i-a impresionat.

Schiţa tablei
 Moara lui Călifar

Gala Galaction

Nuvela este opera epică în proză, de mare întindere, cu un  singur fir narativ și cu o
acțiune mai complexă decât a schiței, la care participă un număr redus de personaje, punându-
se accentul pe caracterizarea complexă a personajului principal.

                    Trăsăturile nuvelei:

-număr mai mare de personaje
-reliefarea cadrului spațio-temporal(acțiunea se desfășoară într-un interval de timp mai lung
și în mai  multe locuri)
-conflict exterior/interior
-caracterizarea personajelor
-întâmplările se petrec în ordine logică și cronologică și pot fi rezumate pe momentele
subiectului.

Literatura fantastică este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin mister,

suspans, incertitudine. Deşi fantasticul în sens larg este prezent nu numai în artă, ci şi în
multe alte manifestări ale spiritualităţii omeneşti din cele mai vechi timpuri, literatura
fantastică este recunoscută ca o specie literară aparte abia din secolul al XlX-lea.

Proza fantastică se caracterizează prin apariţia subită a unui element misterios,

inexplicabil, care perturbă ordinea firească a realităţii. Această intruziune a unei „alte
realităţi" enigmatice în lumea obişnuită stârneşte neliniştea sau spaima personajelor, care se
străduiesc să înţeleagă ce se întâmplă de fapt, să găsească o justificare a evenimentelor
insolite în care sunt angrenate. De regulă nici o explicaţie nu se dovedeşte până la urmă pe
deplin satisfăcătoare. Prin echivocul şi prin incertitudinea pe care le întreţine, fantasticul
modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naraţiune fabuloasă
tradiţională, care înfăţişează lumi închise.

Anexa 1.
 Gala Galaction
(Grigore Pişculescu), (1879 - 1961)
Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore
Pișculescu, n. 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman - d. 8 martie
1961, București) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de
teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în
limba română.

S-a născut în familia unui țăran care era căsătorit cu

fiica unui preot. În 1922, este hirotonit preot și, în 1926,
devine profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada
interbelică desfășoară o susținută activitate publicistică, cu
ajutorul lui Tudor Arghezi, și editează revistele ”Cronica” și ”Spicul”, care apar în perioada
1915-1918. Face liceul Sfîntul Sava din București și este coleg cu Tudor Arghezi. Urmează
Facultatea de litere și filosofie apoi Facultatea de teologie și dă doctoratul în teologie. A fost
defensor al episcopiei Olteniei și a Curții de Argeș. A fost membru al Academiei Române
(1947). Ca teolog, a publicat studii despre Noul
Testament, articole, meditații, conferințe, predici. Între 1928-1934 a realizat o nouă traducere
a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu).A desfășurat o remarcabilă
activitate literară-publicistică. A publicat volume de nuvele, romane, note de călătorie,
articole în principalele ziare și reviste ale
timpului, precum și un jurnal care a fost
restituit și publicat postum.

După 1944, este prezent în viața

literară sau politică, este ales vicepreședinte al
Uniunii Scriitorilor din România în 1947,
deputat în Marea Adunare Națională și
primește Ordinul Muncii, clasa întîi în 1954.A
călătorit în Țara Sfîntă, în Ungaria, Italia,
Grecia, Egipt. După o congestie cerebrală, își
va petrece ultimii ani de viață în pat.În Israel,
primăria orașului Ierusalim a numit o piațetă în
amintirea sa, ca semn de apreciere a
contribuției sale la promovarea înțelegerii între
creștini și evrei, inclusiv în timpurile cînd
omenirea a fost pusă greu la încercare. La Mangalia și Rosiorii de Vede, cîte o școală îi
poartă numele. Deși a continuat să scrie pînă după al doilea război mondial, Galaction
aparține, ca scriitor, epocii dinaintea primului. Piesele de rezistență ale operei sale, cele care-i
asigură și-i definesc locul în literatura română, sunt nuvelele și povestirile scrise în intervalul
1902-1910, publicate în rev. Literatura și arta română (1902, Moara lui Califar), Linia
dreaptă (1904), Revista idealistă (1907, Copca radvanului).Jurnalul scriitorului Galaction are
valoare literara prin trăsăturile inedite cu care adîncește portretul moral și psihologic al
omului Galaction, iar această nouă întelegere a autorului deschide dintr-o dată și o nouă,
nebănuită falie înspre profunzimile operei, într-acolo unde mocnește ascuns, dar iradiant,
nucleul ei generator și întegrator.