Posibilități combinatorii ale numeralului

În enunțuri, numeralul poate apărea atât în calitate de adjunct, cât și în calitate

de centru.
ÎN CALITATE DE ADJUNCT:

1. când are valoare adjectivală și determină substantivul centru, acordându-se

cu acesta: doi copii, al doilea act, sau se leagă de acesta prin
prepoziția de: douăzeci de copii; numeralul cu valoare adjectivală are funcția
sintactică de atribut adjectival;
2. când are valoare pronominală și determină:
o un substantiv‐centru, precedat de un numeral cu valoare adjectivală: doi copii
din zece; funcția sintactică a numeralului este, în acest caz, de atribut
prepozițional sau de atribut genitival;
o un verb: Am citit trei dintre poezii. M‐am adresat celei de a doua. S‐a gândit la
al doilea; funcția sintactică a numeralului este, în acest caz, de complement
direct, complement indirect, complement prepozițional, circumstanțial (de
mod, de timp, de loc, de cauză și de scop);
3. când are valoare substantivală și determină:
o un substantiv‐centru, fie precedat de cuvântul lui, marcă a cazului
genitiv: radicalul lui nouă, fie precedat de prepoziția din: radical din nouă;
funcția sintactică a numeralului este de atribut genitival sau de atribut
prepozițional;
o un verb, de care se leagă prin prepoziție: Copilul numără până la zece.; funcția
sintactică a numeralului este de complement prepozițional.

ÎN CALITATE DE CENTRU se află:

 numeralul cu valoare pronominală, când are ca adjunct o construcție
prepozițională: doi dintre ei; primul dintre concurenți;
 numeralul cu valoare substantivală în enunțuri din domeniul
matematicii: cinci plus cinci fac zece și când se află după un substantiv sau
denumește numeric un obiect: ora 14, kilometrul 29, camera 123 etc., caz în
care are funcția sintactică de atribut în nominativ.

Numeralul cu valoare pronominală poate avea și funcțiile sintactice

de subiect și de nume predicativ.