Nume şi prenume elev:

Clasa a VII-a A

Figuri de stil – FIŞĂ DE LUCRU

Completează tabelul următor:

Textul suport Transcrierea figurii de stil Denumirea figurii

de stil
Ce liniştit surâde lacul
Sub caldul razelor de soare, 1.
Când ceru-albastru se răsfânge
În unda lui scânteietoare. 2.
(Cincinat Pavelescu- Adâncuri) 3.

Zâmbind printre-ale primăverii ruguri,

În taină, liliacul timpuriu 1.
Întredeschide buzele din muguri.
(Nicolae Labiş-Liliacul timpuriu) 2.

3.

Trecut-au anii ca nouri lungi pe şesuri 1.

Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri... 2.
(Mihai Eminescu-Trecut-au anii...)

Trestie, trestie, pe cine ascunzi,

Vântul de seară pe cine-nfioară? 1.
Horbota-ţi neagră şi multă-nfăşoară 2.
Umerii albi şi rotunzi.
(Nicolae Labiş- Trestie, trestie)
3.

4.
Verde crud, verde crud... 1.
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi azur, 2.
Te mai văd, te mai aud!
(George Bacovia-Verde crud)
3.

Codrul cântăreții-și culcă,

Doarme trestia bolnavă,
Dorm doi pui de nevăstuică
Sub o brazdă de otavă. (O. Goga, Sara)
În vaduri ape repezi curg
și vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale. (G. Coșbuc, Mama)
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm. (George Topârceanu,
Zi de vară)
Ce linistit surâde lacul
Sub caldul razelor de soare.
(Cincinat Pavelescu, Adâncuri
„În păduri trăsnesc stejarii! E un ger
amar, cumplit” (V. Alecsandri)
Sub verdeața drăgălașă dispar crengile pe
rând
Și sub crengile umbroase mierla sare
șuierând. (Vasile Alecsandri, Lunca din
Mircești)
Pe țărmuri, iarba-i scurtă, mătăsoasă;
Poteci, nici urme într-acolo nu-s. (Magda
Isanos, Lacul)
Noaptea era neagră şi mohorâtă, noapte
de toamnă, tristă şi năbuşitoare.
(L. Rebreanu, Ion)
Bolta și-a cernit năframa
Ca o mamă întristată (O. Goga, Sara)
Copii, cu ochii mari și limpezi
Ca raza nopților albastre,
De ce purtați și voi osânda
Ce-a scris ursita firii noastre? (O. Goga)
Ca un glas domol de clopot
Sună codrii mari de brad;
Ritmic valurile cad,
Cum se zbate-n dulce ropot
Apa-n vad. (G. Coșbuc, Noapte de vară)
Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,
Pădurea noastră tace părăsită.
(Șt. O. Iosif, Toamna)
Torcea, torcea, fus dupa fus.
Din zori si pâna-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasa de nespus
în portu-i de la țară...(Șt. O. Iosif, Bunica)
Trec nori după nori în veci călători
Pe-ntinsele șesuri în zboruri deșarte.
(Ion Pillat, Cântec de toamnă)