4 Teste PDF

Autori:
Cristina Milian (coordonator)

Anca Popan
Anca Hendea
Aurelia-Gabriela Vanca
Adrian Sabău
PRO ŞINCAI
Limba română
Modele de teste pentru admiterea în clasa a V-a
1
CONCURSUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
„Lumea cuvântului”
2014
I. Citeşte cu atenţie următorul text (60p):

Ţăranii cred că, după ce se naşte un copil, într-a treia noapte vin ursitoarele, să
hotărască destinul pe care îl va avea în lume. Ele mai sunt numite ursite, ursoaie, albe, fecioare,
babe. Sunt trei surori, care trăiesc singure: Ursitoarea, Soarta şi Moartea. Unii şi le închipuie
tinere şi frumoase, alţii cred că ar fi bătrâne şi urâte. […] Ca să le îmbuneze, oamenii le aşteaptă
cu masa pusă. Găseşti pe masa ursitoarelor trei pahare cu vin, trei pâini, miere, ulei, sare,
busuioc, bani de aur sau de argint. Unii pun caier de lână, pânză nouă, presară făină sau coc o
pogace special pentru ele. Pe făină cică se poate vedea urma ursitoarelor. Părinţii se străduiesc
să fie veseli, ca să nu le întristeze, şi lasă uşile, ferestrele şi luminile aprinse, iar câinii îi duc la
vecini, să nu latre cumva şi să le sperie. […] Nimeni nu poate schimba soarta pe care au
hotărât-o ursitoarele la naştere. Unii cred că ele scriu soarta pe fruntea copilului. De unde şi
vorba: „Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.” Uneori, oamenii recunosc acest lucru, atunci când
spun: „Aşa mi-a cântat ursita când m-am născut” sau „Aşa mi-a fost ursita”
(C. Mihalache, A. Pascu, C. Manolache, C. Voicilă, Îngeri, zmei şi joimăriţe: mitologie
populară pe înţelesul copiilor)
A. Înţelegerea textului (30p.)

1. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi sens pentru: închipuie, întristeze.
2. Transcrie din text cuvinte care arată cum mai sunt numite ursitoarele.
3. Precizează cum apar zânele în închipuirea oamenilor.
4. Explică înţelesul fragmentului: Părinţii se străduiesc să fie veseli, ca să nu le
întristeze, şi lasă uşile, ferestrele şi luminile aprinse, iar câinii îi duc la vecini, să nu
latre cumva şi să le sperie.
5. Identifică în text propoziţiile prin care oamenii recunosc că ursitoarele hotărăsc soarta
copilului.
B. Limba Română (30p.)

1. Explică scrierea cu literă mare a cuvintelor: Ursitoarea, Soarta, Moartea.
2. Precizează ce părţi de vorbire sunt cuvintele: a treia, destinul, ele, tinere.
3. Numeşte funcţiile sintactice ale cuvintelor: pe masa, ursitoarelor, trei, pahare.
4. Alcătuieşte câte o propoziţie în care cuvântul vin să fie, pe rând, părți de vorbire
diferite.
5. Transformă propoziţia dezvoltată Nimeni nu poate schimba soarta hotărâtă de
ursitoare la naştere, în propoziţie simplă.
II. Scriere imaginativă (30p.)

Scrie o compunere de cel puţin 10 rânduri, în care să prezinţi o întâmplare care are
ca personaje principale cele trei ursitoare.
Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 45 de minute.
Se acordă din oficiu 10 puncte
2
BAREM
I. 60 p.
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens

(închipuie – imaginează, întristeze - supere). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea din text a celorlalte denumiri ale ursitoarelor
(ursite, ursoaie, albe, fecioare, babe). 6 p.
3. Precizarea felului în care zânele apar în închipuirea oamenilor
(tinere, frumoase, bătrâne, urâte). 6 p.
4. Explicarea nuanțată a fragmentului dat
(Se va avea în vedere atitudinea părinţilor, efortul de a nu le întrista pe zâne). 6 p.
Explicarea ezitantă a fragmentului. 3 p.
5.Identificarea corectă a propoziţiilor/pasajelor din text
(ex. „într-a treia noapte vin ursitoarele, să hotărască destinul”,
„Nimeni nu poate schimba soarta pe care au hotărât-o ursitoarele
la naştere”). 6 p.
B. Limba română (30p.)
1.Explicarea corectă a scrierii cu literă mare a cuvintelor

(ex. sunt numele ursitoarelor, substantive proprii). 6 p.
2. Precizarea corectă a părţilor de vorbire (a treia – numeral,
destinul – substantiv, ele – pronume, tinere - adjectiv). 6 p. (4 x 1,5 p.)
3. Numirea funcţiilor sintactice ale cuvintelor (pe masa – complement,
ursitoarelor – atribut, trei – atribut, pahare – complement). 6 p. (4 x 1,5 p.)
4. Alcătuirea corectă a propoziţiei
(ex. Strugurii se transformă în vin. Ei vin repede.) 6 p. (2 x 3 p.)
5.Transformarea corectă a propoziţiei (Nimeni nu poate). 6 p.
- înlănțuirea logică a ideilor şi coerenţa textului 15 p.

- originalitate 10 p.
- respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie 3 p.
- încadrarea în limita inferioară de spaţiu indicată 2 p.
Se acordă din oficiu 10 p.
3
2015
I. Citeşte cu atenţie următorul text:

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se
gândeşte? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar
înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creşte parcă sunt nişte ciorchini de flori
albe; sprâncenele, mustăţile, barba... peste toate au nins anii mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
Cine trânti poarta?
― Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!
Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mânele lui „tata-moşu”.
― Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?
― Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
― Poi, raţele n-au aripi? de ce nu zboară?
― Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul coprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.
― O, voinicii moşului!...
Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai lumină şi
binecuvântare.
(Barbu Ştefănescu Delavrancea – Bunicul)
Formulează răspunsuri pentru următoarele cerinţe:

1. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru: blânzi, norocul.
2. Transcrie din text un grup de cuvinte prin care se adresează bunicul nepoţilor săi.
3. Precizează două trăsături fizice ale copiilor, aşa cum apar în text.
4. Explică înţelesul fragmentului: Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi-i privi cu atâta dragoste,
că ochii lui erau numai lumină şi binecuvântare.
5. Arată despre ce vorbesc bunicul şi nepoţii săi.

1. Explică rolul liniilor de dialog în textul citat.
2. Transcrie din text două cuvinte ale căror forme nu corespund normelor de scriere şi de
pronunţie actuale.
3. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul lumină să fie altă parte de vorbire decât în textul dat
şi numeşte această parte de vorbire.
4. Numeşte funcţiile sintactice ale cuvintelor: (din) salcâmi, aripi, raţele.
5. Transformă propoziţia dezvoltată Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mânele
lui „tata-moşu” în propoziţie simplă.
4
II.Scriere imaginativă (30p.)
Scrie o compunere de cel puţin 10 rânduri, în care să prezinţi o întâmplare pe care bunicul ar
putea-o povesti nepoţilor săi.

Se acordă din oficiu 10 puncte.
5
BAREM
I. 60p.
1. Scrierea corectă a unui cuvânt cu sens opus pentru fiecare termen dat. 6 p. (3 p. x 2)
2. Transcrierea unui grup de cuvinte prin care se adresează bunicul nepoţilor săi. 6 p.
3. Precizarea a două trăsături fizice ale copiilor, aşa cum apar în text. 6 p. (3 p.x 2)
4. Explicaţie adecvată. 6 p.
Explicaţie parţial adecvată. 3 p.

2. Transcrierea din text a două cuvinte a căror formă nu corespunde normelor de
scriere şi de pronunţie actuale. 6 p. (3 p. x 2)
3. Alcătuirea adecvată a propoziţiei şi numirea părţii de vorbire exemplificate. 6 p. (3 p. x 2)
4. Numirea funcţiilor sintactice ale cuvintelor date. 6 p. (2 p. x 3)
5. Transformarea corectă a propoziţiei dezvoltate în propoziţie simplă. 6 p.

Se acordă 16 puncte pentru conţinut, distribuite astfel:
- relatarea unei întâmplări care să respecte structura logică a evenimentelor, potrivit
cerinţei:
8 p.
- încadrarea întâmplării în contextul spaţio-temporal: 4 p.
- alegerea unui titlu original şi potrivit compunerii realizate: 2 p.
- respectarea limitei de spaţiu impuse: 2 p.
Se acordă alte 14 puncte pentru redactare, distribuite astfel:

- unitatea compoziţiei: 2 p.
- coerenţa textului: 2 p.
- registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: 2 p.
- ortografia: 3 p.
- punctuaţia: 3 p.
- aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitatea: 2 p.
6
2016

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază
de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei
asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse,
răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte şi să aştepte, aţipind, până a doua
zi, venirea soarelui.
Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! […]
În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte,
tocmai în vârf. […]
Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi
picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. […]
După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând
parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o
păsărică cu pene verzi şi galbene, un scatiu, veni, moleşit de căldură, de se furişă supt dânsa, la
umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi,
întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.
Şi în fiecare zi paserea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o
ferea, şi seara cântecul se împrăştia vesel.
Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniţi de vânturile
din înălţimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. […] Prea multă lumină, prea multă căldură.
(Emil Gârleanu, Frunza)
A. Înţelegerea textului (30 de puncte)

1. Transcrie din text o pereche alcătuită din cuvinte cu sens opus.
2. Extrage din text două cuvinte / grupuri de cuvinte diferite care plasează acţiunea în timp.
3. Rescrie două cuvinte / grupuri de cuvinte care surprind trăirile frunzei.
4. Formulează un enunţ care să redea ideea principală a ultimului alineat din text.
5. Explică înţelesul fragmentului: Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de
aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri.
B. Limba română (30 de puncte)

1. Motivează folosirea semnului exclamării în fragmentul: Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o
picătură de ploaie!
2. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre următoarele forme: ia şi i-a.
3. Construiește un enunţ în care cuvântul cer să fie altă parte de vorbire decât cea din text.
Numeşte-o!
5. Precizează funcţia sintactică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate din text: (de) ploaie,
înflăcărat.
7
6. Transcrie din text o propoziţie simplă.
II. Scriere imaginativă (30 de puncte)

Alcătuieşte un dialog de 6 replici care ar putea avea loc între cele două personaje, în
continuarea fragmentului: Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta
ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.

8
BAREM
I 60p.
A. Înțelegerea textului (30p.)
1. Transcrierea corectă a două perechi de cuvinte cu sens opus (de ex. dimineață-seară): 6 p.
2. Extragerea cuvintelor / grupurilor de cuvinte diferite care plasează acțiunea în timp
(de ex. ziua, seara, după-amiaza): 6 p. (2 x 3 p.)
3. Rescrierea cuvintelor / grupurilor de cuvinte care surprind trăirile frunzei ( de ex. făcând-o să
tremure de fericire, o mâhni, se bucură): 6 p. (2 x 3p.)
4. Formularea unui enunț care să surprindă ideea principală a ultimului alineat
(de ex. Frunza suferă din cauza secetei.): 6 p.
5. Explicarea înțelesului fragmentului ( de ex. Fragmentul ilustrează trăirile frunzei.)
- prezentare clară, coerentă: 6 p.
- prezentare ezitantă: 3 p.
B. Limba română (30p)

1. Motivarea utilizării semnului exclamării ( de ex. Marcă a unei propoziții exclamative): 6 p.
2. Alcătuirea corectă a enunțurilor: 6 p. (2 x 3p.)
3. Construirea corectă a enunțului în care cuvântul cer să altă parte de vorbire decât cea din text
și numirea acesteia ( de ex. Ei cer fructe./ cer-verb.) 6p. (2 x 3 p.)
4. Precizarea corectă a funcțiilor sintactice ale cuvintelor ( de ploaie – atribut, înflăcărat –
atribut): 6p. (2 x 3 p.)
5. Transcrierea corectă a unei propoziții simple (de ex. Lumina se stinse) 6 p.
SUBIECTUL II (30p)
Alcătuirea unui dialog de 6 replici care ar putea avea loc între cele două personaje, în
continuarea fragmentului selectat
- înlănțuirea logică a replicilor: 10 p.
- originalitatea: 10 p.
- respectarea regulilor de ortografie: 5 p.
- încadrarea în limita de spațiu indicată: 5 p.
9
Admitere 2011
I. Citeşte cu atenţie următorul text (60 p.):

Mai merge el cât merge şi, când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om,
care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci şi patru de stânjini de lemne şi tot atunci striga, cât
îi lua gura, că moare de frig. Ş-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet: avea nişte
urechi clăpăuge şi nişte buzoaie groase şi dăbălăzate*. Şi când sufla cu dânsele, cea de deasupra
se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de dedesubt atârna în jos, de-i acoperea
pântecele. Şi, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă. Nu
era chip să te apropii de dânsul, că aşa tremura de tare, de parcă-l zghihuia* dracul. Şi dac-ar fi
tremurat numai el, ce ţi-ar fi fost? Dar toată suflarea şi făptura de primprejur îi ţineau hangul:
vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, pietrele ţipau, vreascurile ţiuiau şi
chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. Iară veveriţele, găvozdite* una peste alta în scorburi de
copaci, suflau în unghii şi plângeau în pumni, blăstemându-şi ceasul în care s-au născut.
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
*dăbălăzate = răsfrânte
*zghihuia = scutura
*găvozdite = înghesuite

A. Înţelegerea textului (30 p.)
1.Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru: groase, gemea.
2.Transcrie din fragmentul dat un enunţ care să conţină trăsături fizice.
3.Numeşte locul unde are loc întâlnirea dintre cele două personaje.
4.Motivează de ce plâng veveriţele din scorburi.
5.Explică înţelesul propoziţiei lemnele de pe foc pocneau de ger.
B. Limba română (30 p.)

1.Desparte în silabe următoarele cuvinte: urechi, spăriet, răsfrângea.
2.Transcrie din textul dat un verb la timpul prezent şi un verb la timpul trecut.
3. Identifică în fragmentul dat două pronume personale care să fie părţi de propoziţie
diferite.
4. Scrie două enunţuri în care cuvântul omul să aibă alte roluri în propoziţie decât cel din
text.
5. Construieşte o propoziţie după următoarea schemă:
Atr. S P C C Atr.
adjectiv substantiv verb substantiv substantiv adjectiv
II. Scriere imaginativă (30 p)

Povesteşte într-un text de 5-6 rânduri ce îţi imaginezi că s-ar putea întâmpla dacă
un personaj din fragmentul dat ar apărea pe neaşteptate în sala voastră de clasă.

10
BAREM
I. 60 p.
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens

(de ex. groase – pline, gemea – se văieta). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a enunțului (de ex. Ș-apoi, afară de acesta,
omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște
buzoaie groase și dăbălăzate). 6 p.
3. Numirea corectă a locului: (la poalele unui codru). 6 p.
4. Motivarea clară (de ex. Veverițele plâng din cauza frigului). 6 p.
Explicarea ezitantă. 3 p.
5. Explicarea nuanțată (se va face referire la intensitatea frigului). 6 p.
1. Despărțirea corectă în silabe: ( u-rechi, spă-ri-et, răs-frân-gea). 6 p. (3 x 2 p.)

2. Transcrierea corectă a verbelor
( de ex.: prezent – merge, trecut – suflau). 6 p. (2 x 3 p.)
1. Identificarea corectă a pronumelor (de ex. el, lui) 6 p. (2 x 3 p.)
2. Construirea corectă a enunțurilor (de ex. Pisicuțele omului sunt drăgălașe,
L-am văzut pe omul acela pictând.) 6 p. (2 x 3 p.)
3. Alcătuirea corectă a propoziţiei (de ex. Delicatele flori au răsărit
în grădini și pe câmpurile infinite.) 6 p.
- utilizarea părţilor de propoziţie indicate 6 x 0,5 p.
- utilizarea a părţilor de vorbire indicate 6 x 0,5 p.
II. Scriere imaginativă (30 p.)
- înlănţuirea logică a ideilor şi coerenţa textului 15 p.

11
Admitere 2012
I. Citeşte cu atenţie următorul text: (60 p.)

O văz, ca prin vis. O văz limpede, aşa cum era. Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi
creţ, cu ochii căprui, cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de pieptene, de la
nas în jos. [...] Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea îşi înfigea furca şi
caierul* de in în brâu şi începea să tragă şi să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă
culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam
la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră.
- Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
- Să spui...
Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau şi adormeam; uneori tresăream
şi o întrebam câte ceva; ea începea să spuie şi eu visam înainte. Şi niciodată nu va isprăvi
basmul.
(după Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bunica)
*caier – mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors
manual

1. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru: limpede, niciodată.
2. Transcrie un fragment care să ilustreze prezenţa povestitorului în text.
3. Numeşte personajele din textul dat.
4. Explică înţelesul fragmentului: Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus
mi se părea că se scutură o ploaie albastră.
5. Descrie, în 2-3 rânduri, imaginea bunicii, aşa cum reiese din fragmentul dat.

1. Indică forma literară a verbului văz, din propoziţia: O văz, ca prin vis.
2. Rescrie din text o propoziţie dezvoltată, negativă.
3. Precizează funcţia sintactică a pronumelor personale din fragmentul: Ei, ce mai vrei,
îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
4. Transcrie trei verbe la timpuri diferite din textul dat.
5. Alcătuieşte două propoziţii în care substantivul fusul să îndeplinească funcţii
sintactice diferite de cea din textul dat.

Relatează, în cel puţin 5 rânduri, o întâmplare pe care bunica o poate povesti nepotului.

12
BAREM
I 60 p.
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu sens opus

(de ex. limpede – tulbure, niciodată – totdeauna). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a fragmentului (O văz ca prin vis ). 6 p.
3. Numirea personajelor (bunica și nepotul). 6 p. (2 x 3 p.)
4. Explicarea nuanţată a înţelesului fragmentului dat (se va avea în
vedere imaginea fragmentată a cerului, așa cum poate fi receptată
vizual de sub coroana dudului). 6 p.
Explicarea ezitantă a înţelesului fragmentului dat. 3 p.
5.Descrierea imaginii bunicii, cu respectarea limitei de spațiu
(se vor viza trăsăturile fizice și morale ale personajului). 6 p.
Descrierea nuanţată a imaginii bunicii. 5 p.
Descrierea ezitantă a imaginii bunicii. 3 p.
Respectarea limitei de spaţiu. 1 p.
1. Indicarea formei literare a verbului văz (văd) 6 p.

2. Rescrierea din text a unei propoziţii dezvoltate negative
(Și niciodată nu va isprăvi basmul.) 6 p. (2 x 3 p.)
3. Precizarea funcţiei sintactice a pronumelor personale din
fragmentul dat (îmi – complement, ei - atribut, mă – complement). 6 p. (3 x 2 p.)
4. Transcrierea a trei verbe la timpuri diferite (de ex.: prezent – văz,
trecut – gâdila, viitor – nu va isprăvi). 6 p. (3 x 2 p.)
5.Alcătuirea corectă a propoziţiilor (de ex.: Am găsit în podul casei un fus.,
Lemnul fusului poartă urmele trecerii timpului.) 6 p. (2 x 3 p.)

13
Admitere 2013

Cam din acelaşi timp mă urmăreşte şi amintirea unei zile când am pus la încercare
cerul. Umblând odată pe uliţă cu ochii în sus, am băgat de seamă că cerul venea tot cu
mine. Zenitul* se mişca din loc – ţinându-se neîntrerupt deasupra mea! Era o descoperire
cu totul nouă, pe care mă simţeam obligat s-o păstrez ca un mare secret în ungherul*
inimii. [...] În fiecare zi puneam zenitul la încercare dacă se mai ţine pe urmele mele sau
nu. [...] Totuşi odată, în răgazul dintre două jocuri, îi spun lui Adam al Vicii cât de ales
este creştetul meu sub tăria cerului. Numaidecât Adam îşi ridică şi el ochii – şi o ia razna.
Pe urmă se întoarce şi-mi zice:
- Şi cu mine vine cerul!
L-am privit cu un zâmbet de milă, cu îndoială apoi şi pe urmă cu nedumerire. Adam îşi
întărea cele spuse cu un „zău curat”, formula curentă a jurămintelor în sat.
- Zău curat – nu minţi? îl mai întreb o dată, cu toate că ştiam că orice asemenea
întrebare era de prisos.
- Zău curat – că nu mint, făcu încă o dată Adam, c-o hotărâre ce mă ruşina. [...]
Eram dezolat că nu mă dovedeam a fi singurul ales, dar în aceeaşi clipă un alt gând mă
îndruma către o nouă încercare.
(după Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)
*zenit-(aici) cer
*ungher-colţ
1. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi sens pentru: secret, dezolat.
2. Transcrie câte un fragment care să indice timpul şi spaţiul întâmplării.
3. Selectează un fragment din care să reiasă prezenţa povestitorului în text.
4. Explică înţelesul fragmentului: Cam din acelaşi timp mă urmăreşte şi amintirea
unei zile când am pus la încercare cerul.
5. Numeşte două trăsături ale copilului, aşa cum reies din fragmentul dat.

1. Motivează scrierea cu cratimă a structurii: l-am privit.
2. Rescrie din text o propoziţie enunţiativă afirmativă.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: amintirea, -mi, nouă.
4. Identifică timpul următoarelor verbe din textul dat: puneam, ridică, se întoarce, am
privit.
5. Alcătuieşte schema liniară a propoziţiei: o păstrez ca un mare secret în ungherul
inimii.
Imaginează, în cel puţin 10 rânduri, o altă întâmplare al cărei început ar putea fi
structura: Cam din acelaşi timp mă urmăreşte şi amintirea unei zile când....
Dă un titlu potrivit compunerii!

14
BAREM
I. 60 p.
1.Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens (de ex.: secret – mister,

dezolat – întristat). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a fragmentelor ( de ex.: Cam din același timp,
Umblând odată pe uliță). 6 p. (2 x 3p.)
3. Selectarea corectă a fragmentului
(de ex.: În fiecare zi puneam zenitul la încercare). 6 p.
4. Explicarea nuanţată a înţelesului fragmentului dat
(de ex.: se va urmări caracterul evocator al întâmplării sau raporturile
copilului cu universul). 6 p.
5. Explicarea ezitantă a înţelesului fragmentului dat. 3 p.
Numirea celor două trăsături (de ex.: curios, perseverent). 6 p. (2 x 3 p.)
1. Motivarea corectă a scrierii cu cratimă

(de ex.: marchează rostirea împreună a două părți de vorbire diferite). 6 p.
2. Rescrierea din text a unei propoziţii enunţiative afirmative
(de ex.: Zenitul se mișca din loc). 6 p.
3. Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor date
(amintirea - subiect, -mi - complement, nouă – atribut). 6 p. (3 x 2 p.)
4. Identificarea timpurilor verbelor date (puneam - trecut, ridică – prezent
se întoarce - prezent, am privit – trecut). 6 p. ( 4x 1,5p.)
5. Alcătuirea corectă a schemei liniare a propoziţiei 6 p.
C + P+ A+ C+ C+ A
pron. pers. vb. adj. subst. subst. subst.
- identificarea corectă a părţilor de propoziţie 6 x 0,5 p.
- identificarea corectă a părţilor de vorbire 6 x 0,5 p.
- alegerea unui titlu potrivit 5 p.

15
Admitere 2014
I. Citeşte cu atenţie următorul text (60p.):

În uşa de sticlă a spitalului (...) bătrâna cu păr nins îşi luă rămas bun de la
surori, apoi se aplecă înspre copii- cei şapte, ca piticii din poveste; cel mic avea trei
ani, cel mare, tuns chilug, avea doar opt ani - şi le şopti o taină. Ea nu era o bătânică
oarecare; nu era venită la spital numai ca să se facă bine. Era chiar ALBĂ- CA-
ZĂPADA prefăcută în BUNICA ALBĂ, pentru ca nimeni să nu prindă de veste, prin
spital, pentru ca nimeni să nu ştie vreodată că ea venise anume pentru ei, venise să le
povestească despre lumea lui „ A fost odată...” . Pleca, din nou, pe drum de iarnă,
încredinţată că de-acum încolo, în salonaşul cu perdele lungi, pe lângă paturi,
Frumoasa din pădurea adormită, alături de Cenuşăreasa şi de spiriduşi vor sta de
veghe pentru ca nu cumva copiii să se simtă singuri...
( După Silvia Kerim, Bunica Albă )

1. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi sens pentru: să povestească, încredinţată.
2. Cine este femeia care le vorbeşte copiilor?
3. Care este motivul venirii bătrânei în spital?
4. Numeşte două personaje care vor veghea de acum asupra copiilor.
5. De ce crezi că Bunica Albă nu dorea ca micuţii să se simtă singuri?

1. Alcătuieşte căte o propoziţie în care cuvintele păr şi nins să aibă câte un sens diferit
de cel din text.
2. Rescrie din text o propoziţie enunţiativă negativă.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: pleca, pe drum, de iarnă din
enunţul Pleca, din nou, pe drum de iarnă.
4. Numeşte ce părţi de vorbire sunt cuvintele: piticii, le, vor sta.
5. Transformă propoziţia dezvoltată Bătrâna cu păr nins se aplecă înspre copii., într-
o propoziţie simplă.

Imaginează-ţi, în cel puţin 10 rânduri, lumea lui A fost odată... .

16
BAREM
I. 60 p.
1.Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens

( de ex. să povestească-să istorisească, încredinţată-convinsă). 6 p. (2 x 3 p.)
2.Precizarea răspunsului corect: Femeia care le vorbeşte copiilor este
Albă -ca -Zăpada prefăcută în Bunica Albă. 6 p.
3.Răspuns clar: de ex. Bătrâna a venit la spital pentru a le povesti copiilor
despre lumea lui „A fost odată”. 6 p.
4.Numirea celor două personaje:
Copiii vor fi vegheaţi de Cenuşăreasa şi de spiriduşi. 6 p. (2 x 3 p.)
5. Indicarea corectă a unui motiv pe care îl are Bunica Albă. 6 p.
1.Alcătuirea corectă a propoziţiilor cu alte sensuri ale celor două cuvinte 6 p. (2 x 3 p.)
2.Rescrierea corectă a unei propoziţii enunțiative negative
(de ex.: Ea nu era o bătrână oarecare .) 6 p.
Nu se acordă punctaje intermediare pentru fragmente de propoziţie sau pentru fraze.
3.Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor date
(pleca-predicat; pe drum-complement; de iarnă-atribut). 6 p. (3 x 2 p.)
4.Numirea părţilor de vorbire
(piticii-substantiv; le-pronume personal; vor sta-verb). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Transformarea propoziţiei dezvoltate în propoziţie simplă
(Bătrâna se aplecă). 6 p.

17
Admitere 2015

Apropiindu-se de lumina licuriciului, văzu că se află lângă o scorbură de răchită
bătrână. Pletele lungi ale ramurilor cădeau către ea şi se clătinau alene.
— Asta-i o casă foarte bună, mormăi Patrocle.
Atunci Lizuca îşi ceru voie de la răchită:
— Mătuşă răchită, şopti ea cu sfială, ne dai voie să intrăm în casă la mata?
Răchita o mângâie lin şi îi dădu drumul în scorbură.
— Aicea-i foarte bine, Patrocle, grăi fetiţa cuibărindu-se. Văd că este saltea şi pernuţă
de muşchi. Mă învălesc cu paltonaşul şi-mi pun bereta pe cap şi pot dormi împărăteşte. Uite,
este loc şi pentru tine.
Căţelul intră şi el în scorbură pe fereastră şi se ghemui lângă copilă.
Lizuca începu iar a vorbi încet:
— Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii. Aici îs locuri curate ...
Sfânta Miercuri stă aproape. Ştii de ce mă tem eu?
— De ce te temi?
— De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău.
— N-are decât să vie, mormăi cu dispreţ Patrocle; am eu ac de cojocul lui!
Chiar în clipa aceea, Lizuca dădu un ţipăt. O umbră răsărise într-o dâră de raze, ţupăind
către scorbură. (M. Sadoveanu – Dumbrava minunată)
Formulează răspusuri pentru următoarele cerinţe:

1. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi sens pentru fiecare dintre termenii: sfială, curate, dâră.
2. De ce crezi că Lizuca i se adresează răchitei folosind termenul mătuşă?
3. Descrie-l pe Patrocle, indicându-i două trăsături importante.
4. Explică înţelesul fragmentului: — Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama
pădurii. Aici îs locuri curate ... Sfânta Miercuri stă aproape.
5. Transformă ultimele trei replici din vorbire directă (secvenţă dialogată) în vorbire indirectă
(în povestire).
1.Explică rolul semnului întrebării din enunţul:
Mătuşă răchită, ne dai voie să intrăm în casă la mata?
2. Numeşte felul sunetelor din cuvîntul intrăm.
3. Transcrie trei părţi de vorbire diferite din textul dat, pe care să le numeşti.
4. Numeşte funcţiile sintactice ale cuvintelor: (de) răchită, (pe) fereastră, (O) umbră.
5. Copiază din textul citat o propoziţie simplă, enunţiativă şi negativă.
.
II.Scriere imaginativă (30 de p.)
Redactează o compunere, de 8-15 rânduri, ale cărei personaje să fie o răchită şi un bursc.
Dă un titlu adecvat acestei compuneri.

18
BAREM
I. 60 p.

1. Scrierea corectă a unui cuvânt cu acelaşi sens pentru fiecare termen dat. 6 p. (2 p. x 3)
3. Descriere adecvată, cu indicarea celor două trasături importante. 6 p. (2 p. x 3)
Descriere parţial adecvată. 3 p.
5. Rezolvare adecvată. 6 p.
Rezolvare parţial adecvată. 3 p.
2. Numirea felului sunetelor din cuvântul dat spre analiză. 6 p. (1 p. x 6)
3. Transcrierea celor trei părţi de vorbire ( 1 p. x 3 = 3 p.),
însoţită de numirea lor (1 p. x 3 = 3 p.) 6 p.
4. Numirea funcţiilor sintactice ale cuvintelor date. 6 p. (2 p. x 3)
5. Copierea din textul citat a propoziţiei simple, enunţiative şi negative. 6 p.

19
Admitere 2016
I.Citeşte cu atenţie următorul text:

Cele ce vreau să povestesc s-au petrecut de asemenea într-un mic oraş, un oraș cu străzi
prost pietruite şi cu mulţi pomi, unde fiecare ştie totul despre celălalt, într-atât sunt de puţini şi
de plictisiţi oamenii acolo.
Un om din cale afară de ciudat locuia în oraşul acesta, omul acesta nu era prea înalt,
cam gros şi şchiopăta de-a binelea de un picior, avea nişte ochi foarte strălucitori şi un surâs din
cele mai plăcute din câte mi-a fost dat să văd. […]
Când mergea pe stradă, el avea totdeauna o carte în mână, din care citea mergând şi se
lovea mereu de oameni, de felinare şi case, iar dacă îi vorbeai, după ce te privea o clipă
batjocoritor, făcea un „Hm”, care părea că vine din burta lui rotunjită, şi pleca şchiopătând mai
departe, şi totuşi nu era rău, nu, Doamne fereşte! Dimpotrivă, marea lui avere (căci era foarte
avut) şi-o cheltuia pentru un singur lucru, ca să facă bucurie copiilor. […] Ţinea să fie prieten cu
fiecare, la început se adresa copilului cam în felul acesta: „Toto, ia vino la moşul, să fim
prieteni”. […] Din pricină că nu vorbea decât cu copiii şi din pricină că fiecăruia, până a nu-i
şti numele, îi spunea Toto, lumea îi zicea „Toto”. În oraşul acela trăiau, desigur, cei mai fericiţi
copii. Dacă vreun micuţ zdrenţăros, cu nasul vânăt şi murdar, stătea vrăjit lângă vitrina
magazinului cu jucării, Toto răsărea ca din pământ lângă el. Privea câteva clipe, dus pe gânduri,
vitrina, se schimba de pe un picior pe celălalt şi după ce tuşea de câteva ori, ca pentru a-şi
stăpâni o mare emoţie, îl ruga pe copil să-i facă plăcerea de a-şi alege o jucărie, dar una oricât
de scumpă, pe care, iată, va plăti-o el imediat. Puţin timp după venirea lui în oraş, Toto cunoştea
toţi copiii şi era cunoscut de toţi; când el trecea prin grădina publică, toţi omuleţii îşi lăsau jocul
şi-l înconjurau, i se agăţau de haine, uneori pătându-i-le şi rupându-i-le din prea mare zel, şi
Toto lăsa imediat cartea şi începea cine ştie ce poveste caraghioasă, de să te strâmbi de râs. […]
Primăvara, prin mai, Toto dădea în grădinile lui o mare serbare, bineînţeles numai
pentru copii. Când o mamă voia să-şi ameninţe copilul, spunea: „N-am să te las să te duci la
serbarea lui Toto”. Era tot ce putea să fie mai trist pentru un copil din oraşul acela – căci
serbarea era într-adevăr minunată.
(Magda Isanos, „Toto”)
________________________
* avut – bogat, înstărit
* zel – entuziasm; (aici) afecțiune, apreciere
A. Înţelegerea textului (30 de puncte)

1.Alcătuieşte câte un enunţ în care următorii termeni să fie folosiți cu alt sens decât cel din textul
citat: scumpă, răsărea.
2.Transcrie un grup de cuvinte care să arate prezența povestitorului în textul dat.
3.Descrie-l pe Toto, în 3-5 rânduri, prezentându-i două trăsături morale importante.
4.Explică înţelesul fragmentului: Când o mamă voia să-şi ameninţe copilul, spunea: „N-am să te
las să te duci la serbarea lui Toto.”
5.Propune un alt titlu pentru textul dat, explicând motivul alegerii tale.
20
B. Limba română (30 de puncte)
1.Explică rolul ghilimelelor în textul dat.
2.Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti ortograma potrivită pentru fiecare dintre termenii: mai,
ia, cam.
3.Transcrie trei verbe la timpuri diferite.
4.Numeşte funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text: murdar, îl, din oraşul.
5.Construieşte o propoziţie după schema următoare:
atribut + subiect + atribut + complement + predicat + complement
adjectiv substantiv substantiv pronume verb substantiv
II.Scriere imaginativă (30 de puncte)

Alcătuiește o compunere, de 8-15 rânduri, în care să descrii o posibilă serbare organizată de Toto.
Dă un titlu potrivit compunerii tale!

Total posibil: 100 de puncte.
21
Barem de corectare
I. 60 p.
Înţelegerea textului (30 p.)
1. alcătuirea corectă a enunţurilor cu termenii dați 6 p (2x3p)

2. transcrierea corectă a unui grup de cuvinte care să arate prezența povestitorului
în textul dat (de ex : Cele ce vreau să povestesc sau mi-a fost dat să văd ) 6p
3. descrierea lui Toto, în 3-5 rânduri, prezentându-i două trăsături morale importante
6 p (2x3p)
4. explicarea clară a fragmentului citat 6p

explicare ezitantă 3p
5. propunerea unui alt titlu pentru textul dat 2p

explicare nuanțată a alegerii făcute 4p
explicare ezitantă 2p
explicarea rolului ghilimelelor în textul dat ( de ex. indică spusele personajelor) 6 p

alcătuirea corectă a enunţurilor cu ortogramele : m-ai, i-a, c-am. 6 p (3x2p)
transcrierea celor trei verbe la timpuri diferite. 6 p (3x2p)
(de ex. vreau, locuia, N-am să te las)
numirea funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text: 6 p (3x2p)
( murdar - atribut, îl -complement, din oraşul- atribut )
5. construirea corectă a propoziţiei după schema următoare: 6p(6x1p)

atribut + subiect + atribut + complement + predicat + complement
adjectiv substantiv substantiv pronume verb substantiv
( de ex. Delicatele flori ale copacului l-au impresionat pe copil.)
Scriere imaginativă (30p.)
- alegerea unui titlu potrivit 5p

- înlănțuirea logică a ideilor și coerența textului 10p
- originalitate 10p
- respectarea regulilor de ortografie și de punctuație 3p
- încadrarea în limita inferioară de spațiu indicată 2p
22
Teste propuse
Test 1.

Odată, doi prieteni împreună pe un drum Că ursul mort nu mănâncă, cum zic cei ce
călătorind, ştiu;
Un urs le ieşi-nainte, cu groază spre ei Şi aşa, de mort gândindu-l, cum sta
viind. nesuflând lungit,
Unul dintr-înşii, de frică, văzând ursul Nicidecum neatingându-l, l-a lăsat şi a fugit;
furios, Iar prietenul său, care sta în copacul stufos,
Se sui şi se ascunse sus într-un copac stufos;După ce se duse ursul, l-a-ntrebat, dându-se
Celălalt, într-acest pericol singur dacă s-a jos:
văzut, ‒ Ia spune-mi, mai frăţioare, ursul ce lucru-
S-a-ntins la pământ îndată şi în mort s-a ţi şopti
prefăcut. Când se puse la urechea-ţi? (şi-ncepu a
Ursul dar totdeodată asupra lui cum sosi, hohoti.)
Pe la nas, pe la ureche, se plecă a-l mirosi; ‒Mi-a poruncit, el răspunse, să ţiu minte să
Iar el îşi ţinu suflarea, să nu-l simţă că e viu,
mă păzesc
Şi c-un prieten ca tine să nu mai călătoresc.
(Anton Pann – Povestea vorbii)
Formulează răspunsuri potrivite pentru următoarele cerinţe:

1. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru: prieteni, stufos, sosi.
2. Transcrie din text un fragment ce indică timpul şi unul ce indică locul.
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul dar să aibă alt înţeles decât cel din text.
4. Selectează un vers care să ilustreze sentimentele unui personaj al textului.
5. Prezintă, în 4-5 rânduri, rolul versurilor: ‒ Mi-a poruncit, el răspunse, să ţiu minte să
mă păzesc / Şi c-un prieten ca tine să nu mai călătoresc.

1. Selectează câte un cuvânt format dintr-o silabă, din două, respectiv, trei silabe.
2. Extrage din text două pronume diferite.
3. Transcrie un enunț interogativ.
4. Precizează functia sintactică (partea de propoziție) a cuvintelor din fragmentul: se
ascunse (…) într-un copac stufos.
5. Construieşte două propoziţii în care adjectivul furios să îndeplinească funcţii sintactice
diferite.

Imaginează, în 4-5 rânduri, un posibil portret fizic şi moral al unuia din personajele
textului.

23
Test 2.
Cine poate şti De rubine*,

De unde vine vara Cu pereţi
Şi încotro se duce De porfir* şi nestemate
Cântând Şi cu pardoseala purpurie*.
Caravana* ei verde şi aurie? Tot ce se poate,
Unii zic c-ar veni Dar mie
Din pământ, Mi-a spus o fetiţă cuminte
Că-şi trage povara, Că-şi aduce aminte
Fierbinte şi dulce, Cum vara vine din copilărie,
Din bostănărie, Şi cum,
Că se naşte în pepenii verzi, În miros de lapte, de fân şi de fum,
În miezul lor Alunecă de-aici,
Strălucitor Trasă de fluturi, de buburuze şi de furnici,
Ca un palat Înspre bunici.
Luminat
( Ana Blandiana, Cine poate şti)
*caravana=convoiul
*rubin, porfir=pietre preţioase
*purpurie=roşie

1. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru: strălucitor, vine.
2. Transcrie un fragment care să indice locul de unde poate veni vara.
3. Selectează din poezie un fragment care ilustrează lumea magică a amintirilor.
4. Identifică în text trei cuvinte care sugerează culoarea.
5. Explică înţelesul afirmaţiei: Vara vine din copilărie.

1. Motivează folosirea cratimei în structura că-şi ( trage ).
2. Rescrie din text prima propoziţie.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: vara (De unde vine vara),
cuminte (o fetiţă cuminte), (în) pepenii (verzi).
4. Selectează din text două verbe la timpuri diferite, pe care să le precizezi.
5. Transformă propoziţia simplă Unii zic. în propoziţie dezvoltată, precizând
transformările efectuate.

Imaginează, în cel puţin 10 rânduri, o întâmplare care ar putea să o aibă eroină
pe zâna Vara, ajunsă în satul bunicilor.

24
Test 3.
Azi vă rog să vă îmbrăcați într-un timp record: am vreo zece invitații la Polul Nord.
Rugați toate mătușile să vă caute mai repede căciulile, fularele și mănușile. Hai, lăsați
gălăgia și jocurile, că pierdem acolo locurile. Că la pol ninge foarte tare și într-o clipă
zăpada acoperă orice numerotare. Și s-ar putea întâmpla să ne așezăm cu un loc mai
jos ori mai sus, să ne scoale de pe el un urs.
Acum, până una-alta, eu o să studiez harta. Să văd pe unde se ajunge la Polul Nord,
într-un timp record. Am și găsit (din orice încurcătură tot eu să vă scap!): mergem cu
tramvaiul până la cap. Acolo căutăm o săniuță, dacă se poate cu ataș, și-nhămăm la ea
doisprezece iepurași. (De obicei ei nu trag la ham, dar, după puțină reflecție*, vor face
pentru noi o excepție). Noi vom pocni o dată din biciușcă și iepurii vor porni ca din
pușcă. A, va fi pentru ei un fleac să străbată nouă păduri, să sară peste nouă munți și să
ocolească un lac. Din când în când, vom țipa în urechea lor, să ne-audă ca la difuzor:
„Hei, mergem bine, nordul e pe-aici, după cum ne învață mușuroaiele de furnici.” La
un moment dat vom face cruce c-un ren (care înseamnă în limba băștinașilor* „tren”).
Le vom mulțumi urecheaților și, cu mare emoție, vom schimba mijlocul de locomoție.
Renul ne va duce o zi și-o noapte și, în sfârșit, vom ajunge la Polul Nord pe data de 7.
Acolo ne vom ruga de viscolul păcătos să se oprească oleacă, să ne putem da jos.
(Marin Sorescu, La Polul Nord )
* reflecție – meditare, cugetare, gândire; *ataș – anexă de metal prinsă lateral;
* băștinaș – persoană care se află din moși-strămoși pe pământul pe care locuiește.

1. Scrie câte un cuvânt cu același sens pentru: zăpadă, acoperă.
2. Precizează de ajutorul cui e nevoie pentru ca plecarea la Polul Nord să aibă loc
într-un timp cât mai scurt.
3. Transcrie secvența din text în care e precizată cauza pentru care se pot pierde
locurile la Polul Nord.
4. Explică expresia vor porni ca din pușcă.
5. Selectează o secvență din text care face referire la clima specifică Polului Nord.

1. Construiește câte un enunț cu următoarele forme: sar și s-ar.
2. Transformă enunțul dat în propoziție simplă: Acolo ne vom ruga de viscolul
păcătos…
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fragmentul de mai sus.
4. Transcrie din textul dat un substantiv comun, un verb și un pronume.
5. Alcătuieşte o propoziție după următoarea schemă: A+A+S+P+C+A.

Scrie o compunere de cel puțin 10 rânduri, în care să imaginezi o posibilă
continuare a fragmentului de mai sus.

25
Test 4.
I . Citeşte cu atenţie următorul text (60p.):
În poiana cu arbori rotați, Mihai a așteptat veverițele jucăușe. Dar ele n-au mai
venit să se alerge în dansul lor nebun. S-a arătat doar una singură, posomorâtă, prefăcută
într-o bătrânică zgârcită, căutând alunele pentru iarnă.Veverița trece dintr-o creangă în alta.
Duce la ureche fructul și-i sună carapacea.
- De ce pe unele le arunci, iar pe altele le păstrezi, mătușică?
Veverița își mișca botișorul:
- N-am timp de tine!
(Cezar Petrescu, Aurul toamnei)
1. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi sens pentru: jucăuşe, zgârcită.

2. Transcrie un fragment care să indice locul unde aşteaptă Mihai venirea
veveriţelor.
3. Selectează din text un enunţ care descrie starea sufletească a veveriţei care caută
alune pentru iarnă .
4. Explică de ce crezi că trece veveriţa dintr-o creangă în alta.
5. Numeşte o operă literară citită de tine, în care acţiunea se petrece în pădure.
1. Motivează folosirea cratimei în structura n-am ( timp).

2. Rescrie din text prima propoziţie.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: veveriţele, ele, (de) tine.
4. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul i să fie altă parte de vorbire decât în
text; numeşte-o.
5. Transformă propoziţia dezvoltată Veveriţa trece dintr-o creangă în alta. în
propoziţie simplă, precizând transformările efectuate.

Imaginează, în cel puţin 10 rânduri, o întâmplare care ar putea avea ca personaje
două veveriţe jucăuşe.

26
Test 5.
Era într-un început de aprilie, într-o dimineaţă din acelea care împrejmuiesc
pământul, ca un nimb vioriu – capul unui sfânt copil.
Uliţa se îmbrăcase în soare. Copilul şedea în braţele ei.
Îi râdeau ochii, îi râdeau buzele; îi zburda inima în piept ca un buratec de iarbă. Uliţa
îl învăţase să privească primăvară. Ştia acum că primăvara e o duminică a pământului şi că
florile pomilor sunt drăgălaşe ca surâsul unui copilaş; căzute de pe crengi, ele tot râd.
(Ionel Teodoreanu – Uliţa copilăriei)
*nimb – aureolă, cerc luminos

*buratec – brotăcel

1. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru: împrejmuiesc, drăgălaşe.
2. Transcrie din text un cuvânt ce indică locul.
3. Selectează o secvență de cel mult șase cuvinte care defineşte anotimpul
menţionat în text.
4. Descrie, în două - trei rânduri, starea de spirit a copilului.
5. Explică înţelesul afirmaţiei: Uliţa se îmbrăcase în soare.

1. Construiește un enunţ în care cuvântul sfânt să fie altă parte de vorbire decât cea
din text. Numeşte-o!
2. Rescrie din text o propoziţie enunţiativă afirmativă.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din enunţul Copilul şedea în braţele ei.
4. Transcrie din textul dat un substantiv, un verb și un pronume personal.
5. Alcătuieşte o propoziție după următoarea schemă: C+A+S+A+P+C.

Scrie o compunere, de 5-7 rânduri, în care să realizezi un portret al copilului din
fragmentul de mai sus.

27
Test 6.
În tăcerea de mormânt care învăluia dumbrava, Lizuca aștepta în scorbură,

lângă Patrocle, să se întâmple ceva cu totul deosebit. Spre miezul nopţii , liniştea de vis
fu întreruptă de hămăitul lui Patrocle.
Din scorbură, fetița vede o lumină tremurătoare. Aude glasuri. Cineva se
apropie cu un felinar. Sunt doi bătrânei care seamănă cu bunicii ei. Se simţi purtată
pe brațe, dar somnul miezului nopții îi amorţi deplin trupșorul obosit.
Când deschise duduca Lizuca ochii, se văzu într-o chiliuță* albă, într-un
pătișor curat. Pe fereastra deschisă năvălea soarele. Perdeluțele de borangic* fâlfâiau
ușor, se auzea murmurul prisăcii*.
Ea recunoscu casa bunicilor.
*chilie – cameră mică de locuit

*borangic- fir de mătase naturală
*prisacă - loc unde se țin albinele
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
1. Precizează câte un cuvânt cu același sens pentru: tăcerea, glasuri, murmurul.

2. Scrie numele autorului și titlul textului de mai sus.
3. Menționează care este momentul zilei în care bunicii își găsesc nepoțica.
4. Transcrie din fragmentul dat două expresii frumoase.
5. Formulează un enunț în care să precizezi care crezi că este rolul cuvintelor
subliniate din textul dat.
1. Scrie forma de plural corespunzătoare următoarelor substantive selectate din

textul dat: dumbravă, fereastra, prisăcii .
2. Rescrie din textul dat o propoziție enunțiativă.
3. Formează adjective de la următoarele cuvinte: învăluia, amorți, deschise .
4. Precizează timpul, numărul și persoana verbului fu.
5. Alcătuieşte un enunț în care cuvântul lumină să fie altă parte de vorbire decât
cea din text.

Scrie o compunere de cel puțin 10 rânduri, în care să descrii dumbrava
minunată.

28
Test 7.

Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, și împărăteasa făcu un fecior alb ca
spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunii.
Împăratul surâse, soarele surâse și el în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc,
încât trei zile n-a fost noapte, ci numai senin și veselie, — vinul curgea din butii sparte
și chiotele despicau bolta cerului.
Și-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. Și crescu și se făcu mare ca brazii
codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an.
Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de
despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci
puse să-i facă altul mai greu, îl aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunii;
căzând din nori, nu se rupse de degetul voinicului.
Atunci Făt-Frumos își luă ziua bună de la părinți, ca să se ducă, să se bată el singur
cuoștile împăratului ce-l dușmănea pe tată-său. Puse pe trupul său împărătesc haine de
păstor, cămeșă de borangic, țesută în lacrimile mamei sale, mândră pălărie cu flori, cu
cordele și cu mărgele rupte de la gâturile fetelor de-mpărați, își puse-n brâul verde
unfluier de doine și altul de hore, și, când era soarele de două sulițe pe cer, a plecat în
lumea largă și-n toiul lui de voinic.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
1. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru: mare, sus.
2. Dă un titlu potrivit fragmentului dat.
3. Formulează o întrebare care să aibă ca răspuns secvența următoare: ca să se
ducă, să se bată el singur cu oștile împăratului ce-l dușmănea pe tată-său.
4. Transcrie din fragmentul dat o secvență de cel mult cinci cuvinte care sugerează
ideea de timp.
5. Precizează care este trăsătura lui Făt-Frumos, așa cum se desprinde din enunțul
următor: Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl
aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și
buzduganul se rupse-n două …

1. Construiește câte un enunț cu următoarele forme: ce-l și cel.
2. Transformă enunțul dat în propoziție simplă: Puse pe trupul său împărătesc
haine de păstor, cămeșă de borangic, țesută în lacrimile mamei sale, mândră
pălărie cu flori, cu cordele și cu mărgele rupte de la gâturile fetelor de-
mpărați.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fragmentul de mai sus .
4. Transcrie din textul dat un substantiv propriu, un verb și un pronume personal.
5. Alcătuieşte o propoziție după următoarea schemă: C+A+S+A+P+C.

Scrie o compunere de cel puțin 10 rânduri, în care să imaginezi o posibilă
continuare a fragmentului de mai sus.
29
Test 8.
Dar să mă întorc la prima mea carte. Cu Foarte gras fără nas lucrurile au stat
cam aşa… Într-o seară, tata a venit acasă cu o carte frumos colorată în paginile căreia
se lăfăia un bob de mazăre cu ochi, gură şi tot ce mai trebuia pentru a semăna cu
oamenii. Îi lipsea însă ceva şi de aceea se numea Foarte gras fără nas , cum aveam
să aflăm de la mama, care a început să ne citească din aventurile bobului de mazăre.
Fratele meu şi cu mine ascultam cu gurile căscate şi nu încetam să ne minunăm cum de
trăieşte bobul de mazăre asemenea nouă… Şi bineînţeles râdeam cu poftă de numele
lui. Of, şi când s-a despărţit de fraţii cu care locuia în păstaie…şi când s-a rostogolit pe
scări şi s-a pierdut de ai lui… Dar să nu credeţi că a sfârşit într-o cratiţă, nu, bobul
nostru de mazăre a avut noroc, pentru că, după ce a rătăcit prin lume, şi-a
regăsit familia, şi bucuria bobilor şi a boabelor în neamul său cred că mai continuă şi
astăzi.
(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur)

1. Precizează câte un cuvânt cu același sens pentru: aventurile, s-a despărțit,
bucuria.
2. Precizează care este momentul zilei în care mama le citește copiilor cartea.
3. Transcrie din text o secvență care constituie caracterizarea lui Foarte gras fără
nas.
4. Explică într-un enunț rolul cuvântului Of în textul dat.
5. Scrie, în 2-3 rânduri, care crezi că este semnificația titlului fragmentului de mai
sus.

1. Construiește câte o propoziție cu următoarele forme: s-a și sa.
2. Rescrie din textul dat o propoziție enunțiativă.
3. Transcrie din text un substantiv, un verb și un pronume .
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor următoare: tata, de mazăre, a rătăcit.
5. Alcătuieşte un enunț în care cuvântul nouă să fie altă parte de vorbire decât cea
din text.

Scrie o compunere de cel puțin 10 rânduri, în care să-ți imaginezi una dintre
aventurile lui Foarte gras fără nas.

30
Test 9.

Ceea ce numim carte este un aparat format din file, care se dau una după alta. Acest
aparat a fost o invenţie extraordinară a omenirii, ca şi descoperirea focului, pentru că iniţial
nu se citea în felul acesta. Se citea pe suluri, pe papirusuri, care erau înfăşurate şi se
desfăşurau şi citeai.(...)
Cartea era făcută după forma mâinilor, era adaptată perfect corpului uman, de aceea
era o asemenea plăcere să citeşti, pentru că aparatul era perfect. Şi cum citeam eu?
Niciodată nu m-am dus la bibliotecă, vă spun sincer. Nici măcar când eram student. Eu am
stat tolănit în pat, cu cartea în braţe, toată viaţa mea. Şi acum citesc la fel. Dacă nu stau
culcat cu nişte perne înalte sub ceafă, eu nu simt că citesc, pentru că cititul pentru mine nu
înseamnă numai să urmăresc cu ochii şirurile de litere şi să văd ce se petrece în carte. Nu.
Cititul este o mare plăcere pentru mine! Este locomoţiunea*, cum spunea un critic poet,
locomoţiunea minunată într-o altă lume.
( Mircea Cărtărescu, Interviu despre lectură, în HotNews.ro, 19.11.2013)
*locomoţiune = trecere, călătorie

1. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi sens pentru: descoperire, tolănit.
2. Transcrie un fragment care să indice subiectul textului dat.
3. Identifică în text un motiv pentru care este o plăcere să citești.
4. Explică înţelesul afirmaţiei: Cartea este o invenție extraordinară a omenirii, ca
și descoperirea focului .
5. Numeşte două locuri unde se poate citi, aşa cum reiese din fragmentul dat.

1. Motivează folosirea semnului exclamării în text.
2. Rescrie din text o propoziţie enunţiativă negativă.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: extraordinară (invenţie
extraordinară), cartea (Cartea era făcută...), (pe) papirusuri (se citea pe suluri,
pe papirusuri).
4. Alcătuieşte trei propoziţii diferite, în care cuvântul cititul să îndeplinească funcţii
sintactice diferite, pe care să le precizezi.
5. Transformă propoziţia dezvoltată Și acum citesc la fel., într-o propoziţie simplă.
Imaginează, în cel puţin 10 rânduri, o întâmplare care s-ar putea desfăşura într-o
bibliotecă.

31
Test 10.

― Mi-i foame, protestă Olguţa.
De când aştepta moş Gheorghe vorba asta!
― Sss! şopti el la urechea Olguţei; are moşul ceva!
― Ia să văd! îl rugă Olguţa cu glas scăzut.
Moş Gheorghe scoase din buzunar o punguliţă de hârtie.
― Ce are moşu??
― Roşcove! porunci Olguţa.
― Iaca, la asta nu m-am gândit, se întristă moşneagul.
― Ce ai acolo, moş Gheorghe? se frământă Olguţa.
― Ia nişte zahăr de gheaţă, oftă el melancolic.
― Monica! Avem zahăr de gheaţă! strigă Olguţa, tropăind pe capră...
― Ei, moş Gheorghe, îmi pare că vrei să-ţi dai leafa pe mâna dentiştilor! îl dojeni în
şagă doamna Deleanu.
― Lasă, cuconiţă, să mănânce copiii zahăr... Parcă matale nu-ţi dădeam tot aşa când
erai mică!...
Doamna Deleanu zâmbi. Aşa era. Şi ea... Era mult de-atunci.
― Dar acuma îmi mai dai, moş Gheorghe?
― Dă, cuconiţă! Cum o vrea duduiţa!
Olguţa sfărâmă ceţoasele diamante înşirate pe sfoară... Începu praznicul: Olguţa, pe
capră, sfărma, sugea şi înghiţea, şi iar începea; Monica, în trăsură, ronţăia încetişor, privind
aiurea. Doamna Deleanu sugea neîndemânatec, înghimpându-se în colţurile sloiului vanilat,
gândindu-se la vacanţele de odinioară... Moş Gheorghe îşi smulgea musteţile zâmbind.
Olguţa nu-l uitase: cu de-a sila îi vârâse în gură o bucată de zahăr; moş Gheorghe o furişase
în buzunar, cu mare băgare de samă, ca pe un dar de preţ.
― Moş Gheorghe, grozav mi-i de poftă de un castravete crud... ştii, cu sare şi chiper!
ronţăi Olguţa.
― Lasă s-ajungem! Îţi pregăteşte moşu, cum ştie el.
― Moş Gheorghe, cumpărăm şi roşcove de la crâșmă... N-am mai mâncat de când!
Ştii, la cofetărie n-au roşcove! Auzi, moş Gheorghe?
― Aud eu!
― Şi cumpărăm?
― Cumpărăm, cum nu!
― Şi mâncăm.
― ...Dacă mi-i da dinţii la loc oi mânca şi eu, şoricelul moşului!
― Vai, moş Gheorghe! N-ai să mănânci roşcove?... Hai să le facem compot.
(Ionel Teodoreanu – La Medeleni)
1. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru fiecare dintre termenii din text:
se frământă, crud, scăzut.
2. Explică de ce crezi că moş Gheorghe i se adresează Lizucăi folosind expresia
şoricelul moşului.
3. Descrie-l pe moş Gheorghe, indicându-i două trăsături de caracter importante.
4. Prezintă înţelesul fragmentului:
― Lasă, cuconiţă, să mănânce copiii zahăr... Parcă matale nu-ţi dădeam tot aşa
când erai mică!...
5. Scrie trei idei principale ale fragmentului citat.
32
1. Transcrie doi termeni care nu respectă normele limbii române actuale, indicând, apoi,
formele literare corespunzătoare.
1. Explică rolul virgulei din enunţul: ― Ce ai acolo, moş Gheorghe?
3. Numeşte felul sunetelor din cuvântul iubea.
4. Transcrie câte un: complement exprimat prin pronume; atribut exprimat prin adjectiv,
subiect exprimat prin substantiv.
5. Transformă o propoziţie dezvoltată, interogativă şi negativă din textul citat în
propoziţie simplă, enunțiativă şi afirmativă.

Moş Gheorghe îşi aminteşte de zilele în care doamna Deleanu era, la rândul ei,
copil. Imaginează-ţi o conversaţie între cei doi despre acest subiect şi redactează un
text dialogat, încadrându-te în 8-15 rânduri. Nu uita să alegi un titlu adecvat.

33
BAREME
Test 1.
I. (60 p.)
A. Înţelegerea textului (30 de p.)
1. Scrierea unui cuvânt cu sens contrar (prieteni – duşmani, stufos - rar,

sosi –plecă. 6 p. (3 x 2 p.)
2. Transcrierea unui fragment ce indică timpul și locul (Odată; Pe un drum).
6 p. (2 x 3 p.)
3. Alcătuirea unui enunţ (de ex. Copilul primi în dar o carte.) 6 p.
4. Selectarea unui vers care să ilustreze sentimentele unui personaj al textului
(de ex. Unul dintr-înşii, de frică, văzând ursul furios). 6 p.
5. Prezentarea înţelesului versurilor (de ex. Versurile reprezintă morala textului)
- prezentare clară, coerentă: 6 p.
- prezentare ezitantă: 3 p.
1. Selectarea cuvintelor: pe (o silabă), copac (două silabe), răspunse (trei silabe).

6 p. (3 x 2 p.)
2. Extragerea pronumelor diferite (de ex: lui, mi-). 6 p. (2 x 3 p.)
3. Transcrierea enunțului interogativ (ce lucru-ţi şopti…?). 6 p.
4. Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor din fragmentul dat
(se ascunse- P.V. , (într-un) copac – C, stufos –A ). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Construirea a două propoziţii în care adjectivul furios să îndeplinească funcţii
sintactice diferite (de ex. A: L-a liniştit îndată pe acel om furios ieşit în cale.;
NP: Era furios pe copiii vecinului.) 6 p. (2 x 3 p.)
Realizarea potretului fizic şi moral al unuia din personajele textului:

- respectatrea regulilor de ortografie şi punctuaţie 5 p.
34
Test 2.
I. (60p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu sens opus (de ex. strălucitor-întunecat, opac,

mat,tern; vine-pleacă). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a fragmentului ( Unii zic c-ar veni din pământ etc.).
6 p.
3. Selectarea corectă a fragmentului (Mi-a spus o fetiţă.../ Înspre bunici.)
Se acceptă şi fragmente din acest paragraf. 6 p.
4. Identificarea corectă a cuvintelor care sugerează culoarea
(de ex. aurie, rubine, purpurie). 6 p. (3 x 2 p.)
Explicarea nuanţată, în enunţuri complete, a înţelesului
afirmaţiei date (răspunsurile date vor asocia ideea de copilărie cu jocul, vacanţa,
basmele, casa bunicilor) 6 p.
Explicarea ezitantă a înţelesului fragmentului dat 3 p.
1. Motivarea corectă a folosirii cratimei (marchează pronunţarea împreună

a două părţi de vorbire diferite: că şi îşi) etc. 6 p.
2. Rescrierea corectă a primei propoziţii (Cine poate şti). 6 p.
Nu se acordă punctaje intermediare pentru fragmente de propoziţie.
Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor date (vara- subiect; cuminte- atribut;
pepenii-complement). 6 p. (3 x 2 p.)
Selectarea celor două verbe la timpuri diferite şi numirea acestor timpuri
( de ex. poate - verb la timpul prezent; a spus- verb la timpul trecut ).6 p.(3 x2 p.)
Transformarea propoziţiei simple în propoziţie dezvoltată şi precizarea
transformărilor (de ex. Unii copii zic mereu ceva. - Propoziţia dezvoltată
alcătuită de mine este formată din : A+S+P+C+C.). 6 p.
Transformarea neînsoţită de precizări. 3 p.
- alegerea unui titlu potrivit 5p

35
Test 3.
I. (60 de p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelașii sens (zăpada-nea, acoperă-învelește).

6 p. (2 x 3 p.)
2. Precizarea corectă a ajutoarelor: (de ex. iepurii și renii). 6 p. (2 x 3 p.)
3. Transcrierea corectă a secvenței din text (Că la pol ninge foarte tare și într-o clipă
zăpada acoperă orice numerotare). 6 p.
4. Explicarea corectă a expresiei (de ex. se vor grăbi). 6 p.
5. Selectarea corectă a indiciilor din text (de ex. La pol ninge foarte tare). 6 p.
1. Utilizarea corectă în enunțuri a cuvintelor

(Fetele sar coarda. S-ar cuveni să faceți și voi la fel). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transformarea corectă a enunțului în propoziție simplă (Ne vom ruga). 6 p.
3. Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor subliniate
(la pol-complement; să studiez-predicat; păcătos-atribut). 6 p. (3 x 2 p.)
4. Transcrierea corectă a părților de vorbire
(substantiv comun-ren; verb-căutăm; pronume-eu). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Alcătuirea corectă a propoziţiei
(de ex. Fascinanta și scipitoarea zăpadă cade pe întinderea nesfârșită). 6 p.

36
Test 4.
I. (60p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens:

de ex. jucăuşe-zglobii, zgârcită-avară). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a fragmentului:
(de ex. În poiana cu arbori rotați, Mihai a așteptat veverițele jucăuşe.) 6 p.
3. Selectarea corectă a fragmentului (de ex. S-a arătat doar una singură,
posomorâtă, prefăcută într-o bătrînică zgârcită, căutând alunele pentru iarnă.)
Se acceptă şi fragmente din acest paragraf. 6 p.
4. Explicarea nuanţată, în enunţuri complete, a înţelesului afirmaţiei date. 6 p.
Explicarea ezitantă a înţelesului fragmentului dat. 3 p.
5. Indicarea corectă a titlului unei opere literare a cărei acţiune se petrece pădure.
6 p.
1. Motivarea corectă a folosirii cratimei: (de ex. marchează pronunţarea

împreună a două părţi de vorbire diferite etc.). 6 p.
2. Rescrierea corectă a primei propoziţii:
În poiana cu arbori rotați,Mihai a așteptat veverițele jucăușe. 6 p.
Nu se acordă punctaje intermediare pentru fragmente de propoziţie.
3. Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor date:
veveriţele-complement; ele-subiect; de tine-complement. 6 p.(3 x 2 p.)
4. În text i este pronume personal;
- alcătuirea unei propoziţii în care i să fie verb 3 p.;
- numirea acestei părţi de vorbire: 3 p. (de ex. Copilu-i acasă. Soarele-i arzător.)
6 p.(2 x 3 p.)
5. Transformarea propoziţiei dezvoltate în propoziţie simplă
şi precizarea transformărilor: 6 p.
Transformarea neînsoţită de precizări. 3 p.
Exemplu de răspuns: Veveriţa trece.
Propoziţia simplă alcătuită de mine este formată din : S+P.

37
Test 5.
I. (60 de p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu același sens (de ex.: împrejmuiesc-înconjoară,

mărginesc, drăgălaşe-gingaşe, drăguţe). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a cuvintelor (de ex.: primăvara, uliţa). 6 p.
3. Selectarea unei secvenţe (primăvara e o duminică a pământului). 6 p.
4. Descrierea stării de spirit a copilului, cu respectarea limitei de spaţiu
indicate în cerinţă (răspunsurile vor asocia ideea de bucurie, de entuziasm
cu sosirea primăverii). 6 p.
5. Explicarea nuanţată, în enunţuri complete, a înţelesului afirmaţiei date
(răspunsurile vor face referire la atmosfera primăvăratică, la soarele
ce străluceşte): 6 p.
Explicare ezitantă: 3 p.
1. Construirea corectă a unui enunţ, cu precizarea valorii morfologice

(de ex. Sfântul e slăvit de toți. În text-adj., aici-subst.) 6 p. (2 x 3 p.)
2. Rescrierea unei propoziţii enunţiative afirmative ( de ex. ele tot râd). 6 p.
3. Precizarea corectă a funcţiei sintactice
(Copilul-S, şedea-P, în braţele-C, ei-A.). 6 p. (4 x 1.5 p.)
4. Indicarea corectă a celor trei părți de vorbire
(pământul-subst. şedea-verb, ei-pronume personal). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Alcătuirea enunțului (de ex. În satul bunicilor, primăvara mângâietoare
sosește devreme) 6 p. (6 x 1 p.)

38
Test 6.
I. (60p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu același sens

(de ex.: tăcerea-liniștea, glasuri-voci, murmurul-șoapta). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Precizarea numelui autorului și titlul textului de mai sus
(autorul - Mihail Sadoveanu, titlul operei - Dumbrava minunată). 6 p. (2 x 3 p.)
3. Precizarea corectă a indicelui de timp (spre miezul nopții). 6 p.
4. Transcrierea celor două expresii frumoase (de ex.: o lumină tremurătoare;
se auzea murmurul prisăcii). 6 p.
5. Formularea clară a opiniei (de ex.: se exprimă afecțiunea autorului față
de personaj): 6 p.
Formularea ezitantă a opiniei: 3 p.
1. Scrierea corectă a formelor de plural (dumbrăvi, ferestrele, prisăci)

6 p. (3 x 2 p.)
2. Rescrierea unei propoziții enunțiative (de ex.: Spre miezul nopţii,
liniştea de vis fu întreruptă de hămăitul lui Patrocle.) 6 p.
3. Scrierea formelor adjectivale (învăluit, amorțit, deschis). 6 p. (3 x 2 p.)
4. Precizarea celor trei categorii gramaticale (timpul-trecut,
numărul-singular și persoana - a III-a). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Alcătuirea corectă a enunțului (de ex. Se lumină în dumbravă.) 6 p.

39
Test 7.
I. (60p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu sens opus (mare-mic, sus-jos). 6 p. (2 x 3 p.)

2. Precizarea unui titlu potrivit. 6 p.
3. Formularea corectă a întrebării (de ex. Cu ce scop a plecat Făt-Frumos?) 6 p.
Formularea ezitantă a întrebării. 3 p.
4. Transcrierea corectă a structurii, cu respectarea limitei maxime a
numărului de cuvinte (de ex.: Trecu o lună, trecură două). 6 p.
5. Precizarea trăsăturii personajului (de ex. forța neobișnuită). 6 p.
A. Limba română (30 p.)
1. Utilizarea corectă în enunțuri a structurilor: (de ex. Băiatul cel deștept

a fost recompensat. Ce-l întrebă împăratul?) 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transformarea enunțului în propoziție simplă (Puse.) 6 p.
3. Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor subliniate
(un buzdugan-complement; puse-predicat; voinicului-atribut). 6 p. (2 x 3 p.)
4. Transcrierea corectă a părților de vorbire (de ex. substantiv propriu-Făt-Frumos,
verb-trecu, pronume personal-el). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Alcătuirea corectă a propoziţiei 6 p. (6 x 1 p.)

40
Test 8.
I. (60p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens (de ex. aventurile – peripețiile,

s-a despărțit – s-a separat, bucuria - fericirea). 6 p. (3 x 2 p.)
2. Precizarea momentului zilei (seara). 6 p.
3. Transcrierea corectă a secvenței: (cu ochi, gură şi tot ce mai trebuia
pentru a semăna cu oamenii). 6 p.
4. Explicarea clară (de ex. Implicarea afectivă a povestitoarei) 6 p.
5. Explicarea clară, nuanțată. 6 p.
A. Limba română (30p.)
1. Construirea corectă a enunțurilor: 6 p. (2 x 3 p.)

2. Rescrierea corectă a enunțului (de ex.: Dar să mă întorc la prima mea carte.)6 p.
3. Transcrierea corectă a părților de vorbire
(de ex. substantiv –mama, verb – trăiește, pronume – meu. 6 p. (3 x 2 p.)
4. Precizarea corectă a funcțiilor sintactice (tata – subiect,
de mazăre – atribut, a rătăcit - predicat). 6 p. (3 x 2 p.)
5. Construirea corectă a enunțului (de ex. Am primit nouă cărți.) 6 p.

41
Test 9.
I. (60p.)
1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens (de ex. descoperirea-invenţia;

tolănit- întins, relaxat). 6 p. (2 x 3 p.)
2. Transcrierea corectă a fragmentului
(de ex.: Ceea ce numim carte este un aparat format din file etc.) 6 p.
3. Identificarea corectă a motivului
(Cartea este adaptată perfect corpului uman. etc.) 6 p.
4. Explicarea nuanţată, cu respectarea limitei de spațiu, a înţelesului
fragmentului dat(de ex.: cartea - un prieten liniştit , un profesor răbdător
înzestrat cu geniu; rolul scrisului şi al cititului în dezvoltarea omenirii). 6 p.
explicarea ezitantă a înţelesului fragmentului dat. 3 p.
5. Numirea celor două locuri (de ex.: biblioteca; acasă etc.) 6 p. (2 x 3 p.)
1. Motivarea corectă a folosirii semnului exclamării (de ex.: la finalul

unei propoziţii exclamative; marchează exprimarea unor emoţii etc.). 6 p.
2. Rescrierea din text a unei propoziţii enunţiative negative
(de ex.: Iniţial nu se citea în felul acesta.). 6 p.
3. Precizarea funcţiei sintactice a cuvintelor date
(de ex.: extraordinară-atribut; cartea-subiect;
(pe) papirusuri - complement). 6 p. (3 x 2 p.)
4. Alcătuirea corectă a propoziţiilor şi numirea funcţiilor sintactice: 6 p.(3 x 2 p.)
(de exemplu: Cititul este pasiunea mea.- subiect
Nimic nu se compară cu bucuria cititului. -atribut
Mă gândesc la cititul acestei poveşti. - complement).
5. Transformarea propoziţiei dezvoltate în propoziţie simplă (Citesc.) 6 p.

42
Test 10.
I. (60p.)
A. Înţelegerea textului ( 30 p. )
1. Scrierea corectă a unui cuvânt cu sens opus pentru fiecare termen dat
( de ex.: se frământă – se tulbură, crud- fraged, scăzut –şoptit. 6 p. (2 p. x 3)
3. Descriere adecvată, cu indicarea celor două trăsături de caracter importante. 6 p. (2 p. x 3)
Descriere parţial adecvată. 3 p.
5. Rezolvare adecvată. 6 p. (2 p. x 3)
Rezolvare parţial adecvată. 3 p. (1 p. x 3)
B. Limba română ( 30p.)
1. Transcrierea a doi termeni care nu respectă normele limbii române actuale

(de ex.: chiper, Iaca). 4 p. (2 p. x 2)
Indicarea formelor literare pentru termenii aleşi (piper, Iată) 2 p. (1 p. x 2)
3. Numirea felului sunetelor din cuvântul dat spre analiză
(i- semivocală; u- vocală; b- consoană, e- semivocală, a- vocală). 6 p. (1p. x 6)
4. Transcrierea celor trei termeni cu funcţiile sintactice şi valorile morfologice
Indicate ( de ex.: îmi, ceţoasele, Olguţa). 6 p. (2 p. x 3)
5. Transcrierea unei propoziţii dezvoltate, interogative şi negative.
N-ai să mănânci roşcove? 3 p.
Transformarea ei în propoziţie simplă, enunțiativă şi afirmativă. 3 p.
Am să mănânc.

43
Cuprins
Concurs Lumea cuvântului, 2014……………………………………………..pg. 2

Barem……………………………………….………………………………….pg. 3
Concurs Lumea cuvântului, 2015……………………………………………..pg. 4
Barem…………………………..………………………………………………pg. 6
Concurs Lumea cuvântului, 2016………………………………………...…..pg. 7
Barem…………………………..………………………………………………pg. 9
Admitere 2011…………………………………..……………………………. pg. 10
Barem…………………………………..………………………………………pg. 11
Admitere 2012…………………………………..……………………………. pg. 12
Barem………………………………………………………………..…………pg. 13
Admitere 2013………………………………….……………………………...pg. 14
Barem…………………………………………………………………………..pg. 15
Admitere 2014……………………………………..…………………………..pg. 16
Barem………………………………………………………………………… .pg. 17
Admitere 2015…………………………………………………………………pg. 18
Barem……………………………………………………………………….….pg. 19
Admitere 2015…………………………………………………………………pg. 20
Barem……………………………………………………………………….….pg. 22
Propuneri de subiecte……………………………………..…………….…….pg. 23
Test 1…………………………………………………………………………...pg. 23
Test 2…………………………………………………………………………...pg. 24
Test 3…………………………………………………………………………...pg. 25
Test 4…………………………………………………………………………...pg. 19
Test 5…………………………………………………………………………...pg. 20
Test 6…………………………………………………………………………...pg. 21
Test 7…………………………………………………………………………...pg. 22
Test 8…………………………………………………………………………...pg. 23
Test 9…………………………………………………………………………...pg. 24
Test 10………………………………………………………………………….pg. 32
Bareme………………………………………………………………..………..pg. 34
Barem Test 1…………………………………………………………………..pg. 34
Barem Test 2…………………………………………………………………..pg. 35
Barem Test 3…………………………………………………………………..pg. 36
Barem Test 4…………………………………………………………………..pg. 37
Barem Test 5…………………………………………………………………..pg. 38
Barem Test 6…………………………………………………………………..pg. 39
Barem Test 7…………………………………………………………………..pg. 40
Barem Test 8…………………………………………………………………..pg. 41
Barem Test 9…………………………………………………………………..pg. 42
Barem Test 10……………………………………………………………...….pg. 43
44

4 Teste PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 Teste PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autori:

Cristina Milian (coordonator)

Modele de teste pentru admiterea în clasa a V-a

I. Citeşte cu atenţie următorul text (60p):

A. Înţelegerea textului (30p.)

B. Limba Română (30p.)

II. Scriere imaginativă (30p.)

Toate subiectele sunt obligatorii.

A. Înţelegerea textului (30p.)

1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens

1.Explicarea corectă a scrierii cu literă mare a cuvintelor

II. Scriere imaginativă (30p.)

- înlănțuirea logică a ideilor şi coerenţa textului 15 p.

Se acordă din oficiu 10 p.

I. Citeşte cu atenţie următorul text:

Formulează răspunsuri pentru următoarele cerinţe:

A. Înţelegerea textului (30p.)

B. Limba română (30p.)

Toate subiectele sunt obligatorii.

Explicaţie parţial adecvată. 3 p.

B. Limba română (30p.)

II. Scriere imaginativă (30p.)

Se acordă alte 14 puncte pentru redactare, distribuite astfel:

- aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitatea: 2 p.

Se acordă din oficiu 10 puncte.

I. Citeşte cu atenţie următorul text:

(Emil Gârleanu, Frunza)

Formulează răspunsuri pentru următoarele cerinţe:

A. Înţelegerea textului (30 de puncte)

B. Limba română (30 de puncte)

II. Scriere imaginativă (30 de puncte)

Toate subiectele sunt obligatorii.

B. Limba română (30p)

I. Citeşte cu atenţie următorul text (60 p.):

Formulează răspunsuri pentru următoarele cerinţe:

B. Limba română (30 p.)

II. Scriere imaginativă (30 p)

Toate subiectele sunt obligatorii.

A. Înţelegerea textului (30 p.)

1. Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens

B. Limba română (30 p.)

1. Despărțirea corectă în silabe: ( u-rechi, spă-ri-et, răs-frân-gea). 6 p. (3 x 2 p.)

II. Scriere imaginativă (30 p.)

- înlănţuirea logică a ideilor şi coerenţa textului 15 p.

Se acordă din oficiu 10 p.

I. Citeşte cu atenţie următorul text: (60 p.)

Formulează răspunsuri pentru următoarele cerinţe:

A. Înţelegerea textului (30 p.)

B. Limba română (30 p.)

II. Scriere imaginativă (30 p.)

Toate subiectele sunt obligatorii.

A. Înţelegerea textului (30 p.)

1. Scrierea corectă a cuvintelor cu sens opus

B. Limba română (30 p.)

1. Indicarea formei literare a verbului văz (văd) 6 p.

II. Scriere imaginativă (30 p.)

- înlănţuirea logică a ideilor şi coerenţa textului 15 p.

Se acordă din oficiu 10 p.

I. Citeşte cu atenţie următorul text (60 p.):

B. Limba română (30 p.)

Toate subiectele sunt obligatorii.

A. Înţelegerea textului (30 p.)

1.Scrierea corectă a cuvintelor cu acelaşi sens (de ex.: secret – mister,