Tiparul textual explicativ,argumentativ,dialogat

Obiective/context

• să prezentăm tiparele textuale din punct de vedere teoretic;

• să identificăm tiparele, în funcție de caracteristici;

• în această fișă ne vom ocupa detaliat de textul explicativ, de cel argumentativ și de cel

dialogat.

Parcurs

Azi cu toții ne exprimăm în moduri diverse, în funcție de ceea ce ne dorim să transmitem

prietenilor, colegilor sau părinților noștri. Din acest motiv avem nevoie de texte diverse. Pentru a
transmite cât mai bine informația, s-au definit secvențe de text, numite și tipare textuale:

• Tipar narativ;

• Tipar descriptiv;

• Tipar dialogal;

• Tipar explicativ;

• Tipar argumentativ

Imaginați-vă că există două tipuri mari de texte: texte literare și texte nonliterare, iar în interiorul
acestor texte se pot regăsi, într-o măsură mai mare sau mai mică, aceste tipare textuale.

REȚINEM că tiparele textuale se regăsesc și în literar și în nonliterar!!! Nu există o formulă sau o

lege de utilizare a acestor tipare, ele se folosesc în funcție de intenția pe care o are autorul textului și de
tipul de text pe care vrea să-l creeze.
 Geografie: manual pentru clasa a VIII-a / Mărculeț Ioan, Lungu Marius, Popescu Manuela, Mărculeț
Cătălina, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2020

Asta înseamnă că în manuale există deseori secvențe explicative pentru că încearcă să vă facă să
înțelegeți ce este Delta Dunării și să se clarifice anumite aspecte.

Observăm:

• ce se explică? – Delta Dunării;

• verbele sunt la prezent - este, are, se întinde;

• câmp lexical specific: fluvio-lacustră, teriotiru, podiș, vărsarea;

• cel care face explicația nu se observă la nivelul textului.

Apoi, dacă ar trebui nu să explicăm cuiva ce este Delta Dunării, ci să convingem pe cineva de ce
anumese ascunde acolo, am fi nevoiți să construim un text argumentativ. Și am formula astfel:

Delta Dunării este un labirint de lacuri cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă. În primul
rând,Delta s-a format de-a lungul a 10.000 de ani și este considerată cel mai tânăr pământ românesc, fiind
o rezervație a biosferei. De exemplu, sunt aproape 5500 de specii reprezentate de stuf, rogoz sau papură,
iar pe marginea canalelor se regăsesc nuferi albi sau galbeni. Așadar, este un spațiu unic, inclus în
patrimonial UNESCO.

Să analizăm mai atent:

• există o teză, o premisă, o idee centrală care se pune în discuție: Delta Dunării este un labirint
de lacuri cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă;

• se aduc argumente: În primul rând, Delta s-a format de-a lungul a 10.000 de ani și este
considerată cel mai tânăr pământ românesc, fiind o rezervație a biosferei;

• sunt conectori logici: în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, totodată,
de asemenea, desi, totuși, în ciuda faptul că, de exemplu, de pildă, în concluzie, așadar;

• se aduc dovezi, exemple pentru a întări ceea ce se spune în argument: De exemplu, sunt
aproape 5500 de specii reprezentate de suf, rogoz sau papură, iar pe marginea canalelor se regăsesc
nuferi albi sau galbeni;
 • există o concluzie aflată în relație cu premisa: Așadar, este un spațiu unic, inclus în patrimonial
UNESCO.

Ca să observați mai clar diferența dintre explicativ și argumentativ, aceleași informații din textul
argumentativ sunt transpuse în manualul de geografie astfel:

Nu în ultimul rând, să vedem cum vorbim cu cineva despre Delta Dunării. De exemplu:

- Spuneți-mi despre proiectele pe care le aveți în derulare.

- Sunt un copil al Deltei și întotdeauna am spus că tot ce am obținut eu în cariera sportivă și în general
în viață se datorează faptului că vin de acolo, vin din mijlocul acestor oameni minunați. De la ei am învățat
lucruri frumoase, respect față de muncă, față de oameni și întotdeauna mi-am zis să fac ceva și pentru ei.
(Interviu, Povești fabuloase cu legendarul Ivan Patzaichin!
Proiectele de suflet, Delta Dunării – comoară a României, a omenirii... cel mai frumos loc de pe Pământ)

Cu toții cred că v-ați dat seama că e vorba de un interviu în care se adresează o întrebare și se
oferă un răspuns. Acest tip de text dialogal este cel mai ușor de identificat, deoarece redă interacțiunea
verbală dintre oameni. În textul epic, replicile personajelor vor fi marcate prin linii de dialog, iar în textul
dramatic apar numele personajelor, ale celor care rostesc replicile. Să vedem un exemplu:

Bălcescu: Dacă mi-ar îngădui Știrbey să cobor, aș merge pe jos până la București, pentru ca să simt
pământul sub tălpi... Să mă lovesc de toate glodurile drumului.
Alecsandri: Cum poți să vorbești așa?... Aici te-ar ucide viscolele și toamnele ploioase... îți trebuie
soare mult...
Bălcescu: Ce știi tu? Ce știți voi? (merge la balustrada vaporului). Uite, vezi tu Dunărea asta
mâloasă? Vezi cerul ăsta cenușiu? De ieri stau pe punte și m-am simțit mai bine decât pe Mediterana ta
însorită. Am ascultat până am adormit orăcăitul broaștelor astea de la Galați, și niciodată nu m-a pătruns
mai adânc.
(Bălcescu, Camil Petrescu)
Observăm:
• că este un dialog între două personaje: Alecsandri și Bălcescu;
• că există întrebări și răspunsuri;
• există interacțiune între ei;
• replicile sunt conectate între ele;
• în fața replicilor sunt numite personaje.

Concluzii
 ➢ secvența explicativă o regăsim în definiții, scheme, rețete, instrucțiuni, prospecte, în manuale;
➢ secvența argumentativă apare în editoriale, cronici, comentarii, dezbateri, texte de opinie, în
monologul unei persoane care încearcă să convingă asupra unor idei;
➢ secvența dialogată este reprezentată de dialogul dintre personaje, în vorbirea de zi cu zi, în
piese de teatru, în dezbateri, în interviuri.