Textul narativ literar (epic)

Textul narativ literar/epic cuprinde totalitatea operelor în care sunt transmise idei, gânduri
și sentimente în mod indirect prin intermediul acțiunii și al personajelor.

Trăsături:

- Acțiunea este plasată în timp și spațiu, gradat, pe momentele subiectului(expozițiune,

intrigă, desfășurarea acțiunii, punct culminant și deznodământ), fiind caracterizate prin
unitate compozițională.

- Secvențele textuale narative se împletesc cu dialogul, descrierea și monologul interior.

Ele pot fi legate prin înlănțuire sau alternanță. Narațiunea este atestată de frecvența
verbelor de mișcare.
- Instanțele comunicării specifice genului epic sunt naratorul și personajele. Naratorul
poate fi obiectiv(relatare la pers. a III-a) sau subiectiv(relatare la pers. I).
- Personajele sunt caracterizate direct și/sau indirect.

Tipare textuale

1.Descriptiv:
- într-o secvență descriptivă se realizează o imagine despre un loc, despre un personaj/o
persoană, un obiect, o clădire;
- o secvență descriptivă conține prezentarea părților obiectului descris, a proprietăților
sale.
- obiectul descris este plasat în timp, în spațiu sau este comparat cu alte obiecte.
- domină grupul nominal, adică sunt prezente substantive și adjective;
- timpurile verbale specifice sunt prezentul și imperfectul;
- domină câmpul lexical al obiectului descris.

Exemplu: „O vegetație luxuriantă și sălbatică, de început de lume, acoperă aceste

întinderi de ape și pământ. Delta înseamnă de fapt un labirint de brațe, canale, mlaștini, lacuri,
grinduri de nisip și nesfârșite culoare de stuf”.
Marian Pascaru, Călător prin țara mea. Delta Dunării
2. Narativ:

- este prezentată o serie de acțiuni.

- apar cuvinte care denumesc timpul în care se petrec evenimentele (repere temporale);
-apar cuvinte care denumesc spațiul (repere spațiale);
- verbele accentuează cronologia evenimentelor, adică ordinea în care se petrec acțiunile (sunt
verbe la prezent, imperfect, perfect compus);
- sunt prezente personajele;
- pot apărea conectori care accentuează modul în care se derulează evenimentele (la început,
după aceea, apoi, ulterior, anterior etc).

Ex.: „Am rătăcit amândoi multe zile, prin cotloanele necunoscute ale stuhului ş-ale
fluviului. Eram în tovărăşia unui prietin distins, care acuma nu mai este, subt ocrotirea lui şi-
ntr-un vaporaş harnic şi curat.”

3. Argumentativ

- există o teză, o premisă, o idee centrală care se pune în discuție;

- pot fi aduse argumente introdusee prin conectori logici: în primul rând,  în al doilea
rând, pe de o parte, pe de altă parte, totodată, de asemenea, desi, totuși, în ciuda faptul
că, de exemplu, de pildă, în concluzie, așadar;
- se aduc dovezi, exemple pentru a întări ceea ce se spune în argument

Ex: Delta Dunării este un labirint de lacuri cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă. În
primul rând, Delta s-a format de-a lungul a 10.000 de ani și este considerată cel mai tânăr
pământ românesc, fiind o rezervație a biosferei. De exemplu, sunt aproape 5500 de specii
reprezentate de stuf, rogoz sau papură, iar pe marginea canalelor se regăsesc nuferi albi sau
galbeni. Așadar, este un spațiu unic, inclus în patrimoniul UNESCO.

4. Explicativ

 -sunt prezentate explicații/ informații legate de un subiect anume

 verbele apar de regulă, la timpul prezent sau perfect compus.
  cel care face explicația nu se observă la nivelul textului.
 Sunt clarificate anumite aspect.
Ex: Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată
ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia
internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitară Delta
Dunării (sit SCI)[2] și Delta Dunării (zona maritimă)[3]; cât și ariilor de protecție specială
avifaunistică Beștepe - Mahmudia și Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie[4

5.Dialogat

- cuprinde o discuție/ un fragment dintr-o discuție dintre două personaje/ două personae;
- replicile sunt marcate, de obicei, cu ajutorul liniei de dialog:
- dacă dialogul este extras dintr-un text dramatic, replicile sunt precedate de numele
personajelor.
Ex:
– Spuneți-mi despre proiectele pe care le aveți în derulare.

 – Sunt un copil al Deltei și întotdeauna am spus că tot ce am obținut eu în cariera sportivă și

în general în viață se datorează faptului că vin de acolo, vin din mijlocul acestor oameni
minunați. De la ei am învățat lucruri frumoase, respect față de muncă, față de oameni și
întotdeauna mi-am zis să fac ceva și pentru ei. 

Interviu, Povești fabuloase cu legendarul Ivan Patzaichin! 

CONCLUZII

 atunci când dorim să prezentăm succesiunea unor acțiuni, să evocăm o întâmplare,

se folosește tiparul narativ;
 atunci când se dorește conturarea unui tablou, a unui portret, descrierea unui obiect
sau a unui loc, se folosește tiparul descriptive.
 când trebuie clarificate anumite aspect, se folosește tiparul explicativ
 când se dorește convingerea celorlalți de o anumită idee, se mizează pe tiparul
argumentativ;
 redare replicilor dintr-o conversație va fi conturată cu ajutorul ntr-o tiparului
dialogat
 secvența explicativă o regăsim în definiții, scheme, rețete, instrucțiuni, prospecte,
în manuale;
  secvența argumentativă apare în editoriale, cronici, comentarii, dezbateri, texte
de opinie, în monologul unei persoane care încearcă să convingă asupra unor idei.

Textul literar Textul nonliterar

-Are caracter ficţional(prezintă o lume virtuală, • se referă la aspecte din lumea reală;
creată de autor, cu ajutorul imaginaţiei. • se utilizează un limbaj clar, denotativ și
-Are scop estetic(produce emoţie şi stimulează eficient;
fantezia cititorului). • are ca scop informarea și convingerea
-În logica ficţiunii, textul literar nu poate fi cititorilor;
considerat nici adevărat, nici fals.. • poate avea o formă continuă, discontinuă,
-Prezintă personaje, “realităţi de hârtie”, create multimodală/mixtă; [textele pot fi în alineate
de autor, care nu trăiesc în realitate , ci doar în successive, coerente și reprezintă un  text
lumea imaginară a operei literare. continuu; un text de tip schemă sau tabel
-Se remarcă prezenţa expresivităţii , reprezintă un  text discontinuu, iar textul
caracteristică a limbajului, obţinută prin multimodal este o îmbinare a cuvintelor cu
utilizarea figurilor de stil, a imaginilor artistice. imaginile, cam ceea ce facem când postam pe
- pot fi folosite cuvinte şi expresii populare, Insta, avem de-a face cu un mesaj general care
regionalisme, arhaisme, neologisme. Prezintă o se transmite și prin cuvinte și prin imagini]
mare varietate de forme, specii, în genul liric, • conține secvențe descriptive, narative,
epic şi dramatic. dialogate, explicative, argumentative.
- Sunt utilizate atât cuvinte cu sens - În general, este lipsit de expresivitate, dar
denotative( propriu) cât și cuvinte cu sens unele forme, cum ar fi reclamele , de
figurat (conotativ) exemplu, pot utiliza totuşi jocuri de
cuvinte, figuri de stil, diferite sensuri ale
cuvintelor.
TIPURI DE TEXT NONLITERAR
știrea, reportajele, anchetele, interviurile,
editorialele, legile, hotărârile, regulamentele,
documentele de orice natură, articolele
științifice, articolele pe teme culturale,
cercetările, comentariile, postările, mesajele (tip
SMS), articolele de dicționar, de enciclopedie,
recenziile, anunțurile (cam toate textele care
redau fapte reale).
 Caracterizare de personaj

Planul compunerii

X este personajul principal al fragmentului extras din opera Y scrisă de z, deoarece

apare în centrul acțiunii și toate celelalte personaje gravitează în jurul său.
Pe parcursul frgamentului x se dovește drept un om...............................(numim
trăsăturile esențiale. ) Potretul său se încheagă din însumarea mijloacelor de caracterizare
directă cu mijloacele de caracterizare indirectă.
Portretul fizic este sumar/complex și se conturează prin intermediul caracterizării
directe, realizate de către narator. Astfel, conform vocii auctoriale x este-CITAT PORTRET
FIZIC.
Portretul moral este mult mai complex și este conturat mai ales prin intermediul
caracterizării indirecte (atât prin intermediul caracterizării directe, cât și prin intermediul
caracterizării indirecte) ce reiese din gânduri, gesturi și comportamente. Astfel, din faptul
că............reiese că........-explicam minimum 3 trăsături.(+ autocaracterizare, dacă există).
Relația cu celelalte personaje: Față de personajul V, X se dovedește ......................
În final, putem afirma că personajul X este.............
sau
În final, putem spune că, deși X este o ființă de hârtie ce trăiește doar în lumea
textului, el poate constitui un model de conduită și pentru oameni, deoarece......
 Rezumatul
Redactarea rezumatului:

- sunt prezentate, pe scurt, întâmplările principale, fără comentarii sau aprecieri.

- textul trebuie să fie mai scurt decât cel propus și trebuie să se respecte  părțile
componente ale unei compuneri: introducere, cuprins și încheiere,
- În ceea ce privește timpurile verbale, se recomandă folosirea verbelor la modul
indicativ, timpul prezent sau perfect compus ( fără imperfect și perfect simplu).
- nu folosim citate, figuri de stil, cuvinte regionale, argotice;  arhaismele sunt de evitat,
precum și utilizarea,  în mod excesiv, a verbelor la gerunziu,
-  rezumatul începe direct cu prezentarea faptelor din text, fără introducere despre autor și
opera;
- contine numai acțiunile principale ale textului, fără amănunte, fara citate din text, fără
aprecieri sau comentarii la adresa personajelor sau a evenimentelor, pe baza ideilor
principale ale textului respectiv;
- rezumatul se redactează la persoana a III-a singular, chiar daca textul-suport este la
persoana I;
- dialogul si vorbirea directă sunt redate succint, prin vorbire indirectă, cu transformarea
persoanelor I și a II-a a verbelor și pronumelor în persoana a III-a;