PROIECT DIDACTIC

Şcoala cu clasele I-VIII „Anton Dumitriu” Brăila

Profesor def. Georgescu Iulia
Clasa: a VIII-a
Data: 19 ianuarie 2011
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română

Unitatea de învăţare: Genul Epic. Nuvela

Subiectul lecţiei: Popa Tanda de Ioan Slavici – caracterizarea personajului principal
Tipul lecţiei: comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe

Competenţe specifice:
1.5 –aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.1 –construirea unui discurs oral pe o temă dată;
3.1 –dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
3.3 – identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
4.1- redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.

Obiective operaţionale:
A. Cognitive: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
- să clasifice personajul operei după locul şi importanţa lui în nuvelă;
- să descopere trăsăturile fizice şi morale ale personajului analizat;
- să identifice relaţiile personajului principal cu celelalte personaje ale textului;
- să identifice modalităţile şi procedeele de caracterizare a personajului principal;
- să evidenţieze atitudinea scriitorului faţă de personaj;
- să concluzioneze asupra complexităţii personajului.
B. Afective:
- să participe cu interes la actul comunicării;
- să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de substanţa morală a textului.

Strategia didactică

Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu manualul/fişele de lectură, lectura explicativă,
lectura selectivă, învăţarea prin descoperire, dezbaterea, problematizarea, horoscopul;
Forme de organizare: frontală, individuală, activitate pe grupe .
Resurse: - timpul-50 de minute;
-capacităţile de receptare ale elevilor;
-cunoştinţele însuşite anterior de ei.
Mijloace de învăţământ: manualul, fişe de lectură, fişe de lucru.
Bibliografie:
-Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Universităţii, Bucureşti, 2001;
-Crişan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a
VIII-a , Ed. Humanitas, Bucureşti, 2002;
-Pamfil, Alina, Limba şi literatura română- Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003;
-Şindrilaru, Florin, Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească, Ed. Paralela 45,
Piteşti, 2003;
 SCENARIUL DIDACTIC

I. Organizarea clasei: – 1 min.

-notarea absenţilor;
-asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii;
II. Verificare temei: – 5 min.

Profesorul verifică tema cantitativ, dar mai ales calitativ, solicitând elevii să o citească; se fac
corecturile necesare.
III. Actualizarea cunoştinţelor însuşite anterior: 7 min.

Se realizează prin întrebări adresate frontal, referitoare la conţinutul nuvelei Popa Tanda de Ioan
Slavici:
P: Care este spaţiul în care se petrece acţiunea nuvelei?
E: (Spaţiul este sugerat de cele două descrieri, de la începutul şi de la sfârşitul nuvelei, prima fiind
realizată dinspre ansamblu înspre detaliu, deci de la exterior către interior, cu ajutorul enumeraţiilor; acest
spaţiu aparţine mediului rural, înfăţişând un decor specific al satului de munte.)
P: Care este timpul nuvelei?
E. (Dacă spaţiul acţiunii este foarte bine precizat, timpul este doar vag sugerat. Este perioada pătrunderii
în lumea satului românesc a relaţiilor noi, capitaliste. Este vorba despre a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
iar durata acţiunii se întinde pe o perioadă îndelungată de timp.)
P: Comparaţi fragmentul care începe cu secvenţa: ”Pe Valea Seacă…” şi se termină cu „…fiind
biserica, cel puţin în Sărăceni un loc de prisos” (pag.103), cu primele două alineate din capitolul al III-lea.
Arătaţi care sunt diferenţele dintre cele două descrieri.
E: (În primul rând, descrierile se fac în momente diferite. Iniţial, satul este înfăţişat ca un loc pustiu, fără
garduri, cu case dărăpănate, neîngrijite, iar biserica este o clădire ciudată, mai mult o îngrămădire de lemne
putrezite de vreme, mai-mai să se dărâme.. În final, satul apare cu grădinile înţesate de pomi, case îngrijite, cu
biserică şi şcoală, această nouă perspectivă fiind rezultatul muncii neobositului părinte Trandafir.
P: Cum explicaţi că autorul a plasat cele două secvenţe descriptive simetric, la începutul şi la sfârşitul
nuvelei?
E: (Evenimentele se desfăşoară cronologic, urmărind etapele naraţiunii şi autorul punctează evoluţia
prin schimbarea mentalităţii oamenilor. )
P: La ce persoană a verbului sunt povestite întâmplările?
E: (Povestirea se face la persoana a III-a, prin intermediul naraţiunii – modul de expunere predominant;
nararea evenimentelor se face, în general, în mod obiectiv, fiind marcată de simpatia sau antipatia naratorului.)

IV.Captarea atentiei – 5 min.

Se realizează cu ajutorul proverbului Omul sfinţeşte locul.

Profesorul cere elevilor să identifice personajul căruia i se potriveşte proverbul şi să argumenteze
alegerea.

V. Anunţarea temei şi a competenţelor vizate – 1 min.

Profesorul atrage atenţia elevilor că vor discuta despre personajele operei „Popa Tanda” de Ioan
Slavici şi că vor face caracterizarea personajului principal, urmărind următoarele aspecte:
1. Locul ocupat de personaj în acţiunea operei.
2. Apartenenţa la clasa şi situaţia socială a personajului.
 3. Trăsăturile fizice şi morale ale personajului.
4. Relaţiile cu celelalte personaje.
5. Mijloace folosite de scriitor pentru crearea personajului.
6. Atitudinea scriitorului faţă de personaj.
7. Concluzii.
Profesorul notează la tablă titlul lecţiei şi planul de lucru.

VI. Dirijarea învăţării şi dobîndirea cunoştinţelor noi: – 25 min.

Cu ajutorul elevilor şi în funcţie de planul de caracterizare pe care îl are fiecare elev, se vor stabili
următoarele caracteristici pentru punctele 1 şi 2 din planul de lucru:

-Părintele Trandafir este personajul principal al nuvelei;

-înfăţişat în evoluţia sa ( fiind prezentat în toate momentele acţiunii )
-îşi are punctul de plecare în anume realităţi ale satului ardelenesc din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea, în care preoţii au fost nu numai mentori spirituali, ci şi oameni de acţiune.

În continuare activitatea se va desfăşura pe grupe (clasa va fi împărţită în 5 grupe), fiecare grupă va

lucra pe un moment al subiectului. Profesorul cere elevilor să citească fragmentele în care apare portretul fizic şi
moral al părintelui Trandafir; se vor nota apoi trăsăturile personajului, aşa cum reies din fragmentele selectate în
fişele de lectură(conform anexei 2), se stabilesc modalităţile şi procedeele de caracterizare utilizate în
construcţia personajului.

Profesorul monitorizează permanent activitatea elevilor, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au

transmis corect informaţiile.
Solicită câte unui elev pentru a scrie la tablă planul rezultat din activitatea lor, folosindu-se metoda
ciorchinelui (anexa 1). Completează, îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.
Elevii îşi vor completa răspunsurile de la toate grupele.

Li se va atrage atenţia elevilor că însuşirile personajului sunt prezentate atât direct, cât şi indirect prin
fapte, prin comportament, prin modul de-a vorbi, prin relaţia cu alte personaje, prin nume. Prin toate aceste
procedee, Ioan Slavici a realizat un personaj complex, căci, bun cunoscător al sufletului omenesc, nu face din
părintele Trandafir un personaj schematic, ci unul care gândeşte practic.

VII. Asigurarea feedbackului

Se realizează prin aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei, vizând participarea elevilor, calitatea
exemplelor şi a argumentaţiei, calitatea şi corectitudinea exprimării.

VIII. Obţinerea performanţei– 5 min.

Elevii vor primi fişe (Anexa 3) cu trăsăturile fiecărui semn zodiacal, iar după ce le vor citi vor încadra personajul
părintele Trandafir în sfera unui semn zodiacal. Vor prezenta oral opţiunile şi argumentele ce le justifică alegerea.

IX. Asigurarea retenţiei şi a transferului – 1 min.

Se comunică tema pentru acasă:

Alcătuiţi o compunere de 25-30 de rânduri în care să caracterizaţi personajul Părintele Trandafir, folosind
informaţiile obţinute în clasă.
Anexa 1
Bătrân
Învăţat
Bun (după 10 ani)
„vorbeşte drept,
„om bun” cumpătat ca şi „părul cărunt şi
Robust
când ar citi din barba căruntă”
Franc
carte” „verde”
„prea verde-
făţiş” Harnic
Trăsături
„strânge, fizice
Trăsături drege şi
morale culege”

Lucid

„câtă vreme vor fi Ironic Vesel

sărăcenii leneşi, ei
„grăbit mai „Moş-tătuca
vor ramânea săraci şi
eşti” râde din toată
eu flămând” Tenace
inima...”
„vrun an de zile a dus-
o părintele Trandafir
cu sfatul”
Părintele
Enervant
Trandafir
„ajuns ca Popa
ciuma”
Tanda

Alte
nepoţii
sătenii personaje

Ostil

„Popa e preoteasa
Copiii
omul
dracului!”
Model
Tată afectuos Bunic grijuliu
„Ţine-l, Doamne,
„cei trei mai Soţ iubitor „l-a ridicat ca să-l
la mulţi ani, că
mărişori aveau ajute”
este omul lui „preuteasa
păpucaşi,
Dumnezeu!” avea rochie
Măriuca avea
nouă”
pălărie de paie”
Anexa 2
Grupa I Popa Tanda
de Ioan Slavici
(caracterizarea personajului principal)

Citatul Trăsături Modalităţi /

fizice şi morale procedee de caracterizare
Expoziţiune

- „Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o - unul din cei doi fii ai
fată ... şi pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din dascălului Pintilie din
Sărăceni; Butucani:

- „a ajuns popă in satul tătâne-său, în Butucani”, - preot în Butucani, apoi în

apoi „fu trimis de la Butucani la Sărăceni”; Sărăceni:

- „om bun; a învăţat multă carte şi cântă mai - om bun, instruit,

frumos decât... tatăl său”; priceput în cântările
bisericeşti:
- „vorbeşte drept, şi cumpănit, ca şi când ar citi din
carte” - înţelept, drept:

-„harnic şi grijitor om este părintele Trandafir. - harnic, grijuliu,

Adună din multe şi face din nimica ceva. Strânge, strângător:
drege şi culege, ca să aiba pentru sine şi pentru
alţii.”
Grupa aII-a Popa Tanda
de Ioan Slavici
(caracterizarea personajului principal)

Citatul Trăsături Modalităţi /

fizice şi morale procedee de caracterizare
Intriga

„Minunat om ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar - sincer, corect, aspru

strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru uneori:
la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-făţiş. El
nu mai suceşte vorba, ci spune drept în faţă, dacă i
s-a pus ceva pe inimă.”

- „n-avea însă decât o nevastă şi doi copii” (în final - căsătorit: îşi întemeiază o
patru copii); familie:

Desfăşurarea acţiunii

- „să facă din poporenii săi oameni harnici”
- „câtă vreme vor fi sărăcenii leneşi, ei vor rămânea
săraci şi eu flămând”
- lucid, analizează situaţia
satului în care a ajuns şi îşi
dă seama ce are de făcut:

-„-Aşteptaţi! grăi el. Dacă nu veniţi voi la mine, mă

duc eu la voi!” - hotărât - stăpân pe sine,
are o voinţă de neînfrânt:
- „Unde afla un om... începea a-l face de râs şi a-şi
bate joc de el.../ „Măi!dar isteţ om mai eşti tu! - ...- - perseverent, nu renunţă,
şi prin vârful casei ai ferestre îşi diversifică strategiile -
insistă, devenind
neiertător cu cei din jur:
Grupa aIII-a Popa Tanda
de Ioan Slavici
(caracterizarea personajului principal)

Citatul Trăsături Modalităţi /

fizice şi morale procedee de caracterizare
Desfăşurarea acţiunii

-„Aşa popă n-a mai fost în Sărăceni!” grăi Marcu

Florii Cucului

-„Părintele Trandafir e însă ca şi capra în grădina

cu curechi”

-“A ajuns ca ciuma”

-“i-au pus numele Popa Tanda”

- „Puternice Doamne! Ajută-mă!...”

Grupa aIV-a Popa Tanda
de Ioan Slavici
(caracterizarea personajului principal)

Citatul Trăsături Modalităţi /

fizice şi morale procedee de caracterizare
Desfăşurarea acţiunii

-„Nu merge!grăi părintele Trandafir. Aşa nu

merge!”

-“Acum părintele şedea mai bucuros afară decât în

casă...”

-“Popa e omul dracului!”

-“...popa se bucura când vedea că se bucură preuteasa.”

-„În vremea asta, părintele Trandafir a îmbătrânit

cu zece ani”

Punctul culminant

-„Acela e satul nostru, Sărăcenii.”

-„Casa popii este tocmai lângă biserică: nici asta nu

se vece decât cinci ferestri şi un acoperământ roşu
cu doauă hornuri.”
Grupa aV-a Popa Tanda
de Ioan Slavici
(caracterizarea personajului principal)

Citatul Trăsături Modalităţi /

fizice şi morale procedee de caracterizare
Deznodământul

-„Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a

rămas: verde, vesel şi harnic.”

-„părul cărunt şi barba căruntă

-„Moş-tătuca râde din toată inima...”

-„...îi place gluma.”

-“Ţine-l, Doamne, la mulţi ani, că este omul lui

Dumnezeu!”
 Anexa 3
HOROSCOP

VĂRSĂTOR PEŞTI BERBEC TAUR GEMENI RAC

20.01 – 18.02 19.02 – 20.03 21.03 – 20.04 21.04. – 21.05 22.05 – 20.06 21.06 – 20.07
Trăsături: Trăsături: Trăsături: Trăsături: Trăsături: Trăsături:
- omenos - altruist - plin de iniţiativă - tenace - multilateral - intuitiv
- meditativ - filantropic - dinamic - stoic - altruist - analitic
- onorabil - compătimitor - hotărât - prudent - magnetic - sociabil
- altruist - adaptabil - egoist - inflexibil - perspicace - hipersensibil
- excentric - supersensibil - extremist - convenţional - capricios - ostentativ
- lipsit de simţ practic - credul - neortodox - încăpăţânat - ambiguu - susceptibil
- de neînduplecat - risipitor - capricios - rigid - neliniştit - metodic
VALOARE: zelos - capricios VALOARE: idealism VALOARE: hotărâre VALOARE: deştept VALOARE:
PERICOL: fanatism VALOARE: flexibilitate PERICOL: egoism PERICOL: posesiv PERICOL: împrăştiat diplomaţie
PERICOL: PERICOL:
autocompătimire nesiguranţă

LEU FECIOARĂ BALANŢĂ SCORPION SAGETATOR CAPRICORN

21.07 – 21.08 22.08 – 21.09 22.09 – 22.10 23.10 – 22.11 23.11 – 20.12 21.12 – 19.01
Trăsături: Trăsături: Trăsături: Trăsături: Trăsături: Trăsături:
- optimist - perfecţionist Intuitiv - tenace Neinteresat - diplomaţie
- vivace - obiectiv Logic - întreprinzător Idealist - pragmatism
- ambidextru - analitic Estetic - pasionat Profetic - profund
- arogant - încăpăţânat Temperat - ager Compătimitor - întreprinzător
- opulent - precaut Autocompătimitor - arogant Risipitor - avar
- ostentativ - indecis Indolent - senzual Încăpăţânat - egoist
- impetuos - modest Indecis - nemilos Lipsit de tact - materialist
VALOARE: VALOARE: capacitate VALOARE: - sarcastic De neîncredere - carierist
magnetism analitică diplomaţie - răzbunător VALOARE: viziune VALOARE: ambiţie
PERICOL: egoism PERICOL: PERICOL : VALOARE: scop PERICOL :împrăştiat PERICOL: rigiditate
hipercriticism autocompătimire PERICOL: nemilos