1.

Transcrie, din fiecare dintre fragmentele următoare, câte două verbe aflate la moduri diferite, pe
care le vei preciza, menționând persoana, numărul și forma fiecăruia.

În Ialta am sosit spre seară, când lumea se pregătea să-și facă plimbarea pe faleză. (Vasile Ernu,
Sălbaticii copii dingo)

E un câine foarte de treabă. Mi-ar plăcea și mie să am unul ca el. (Truman Capote, Jamie, traducere
de Iulia Arsintescu)

Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala! (folclor)

Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! zice mam'mare. (I. L.
Caragiale, D-l Goe)

2. Notează modul și timpul următoarelor verbe:

am vrut –
să rezolv –
voi pierde –
nu recunosc –
mergeam –
vino –
citiserăm –
copsei –
aș fi vrut –
ați spălat –

3. Completează spațiile libere din textul de mai jos cu forma corectă a cuvintelor scrise între
paranteze.

............................. (a afla, imperativ, formă pozitivă, persoana a II-a, numărul singular) dacă
motivația .................. (a fi, mod indicativ, timp prezent, persoana a III-a, numărul singular) sau nu o
formă de elevație spirituală. Când ............... (a crea, mod indicativ, timp prezent, persoana a II-a,
numărul singular), lumea ....................... (a putea, mod condițional-optativ, timp prezent, persoana a
III-a, numărul singular) căpăta un nou sens.

4. Alege forma corectă în fiecare dintre situațiile de mai jos, rescriind enunțurile:

● Voiam/vroiam să creez/crez o compunere cât mai atractivă, deși/deșii nu mi-a/mia ieșit/eșit

de cât/decât parțial.
● Colegul meu mai a învățat/a mai învățat o poiezie/o poezie nouă, după ce citi/citii multe
altele.
● Auzisei/auziseși de mai demult că nu se așează/așază toate florile în aceeași/aceiași
jardinieră, dar nu voiai/vroiai să copii/să copiezi aranjamentul floral/florar al nimănui.
● Nu scoate-ți/nu scoateți capul pe fereastră, făceți/faceți cum vi se spune! Nu mai zi/zice așa,
că trebuie/trebue să fii/să fi corect în exprimare!

5. Selectează, din textul de mai jos, verbele predicative și verbele copulative, notându-le în tabel.

Știam de mic ce meserie voiam să profesez. Cred cu tărie că alegerile pe care le facem ne
definesc, în ciuda faptului că viața ne rezervă provocări care devin copleșitoare. Mama s-a făcut
învățătoare pentru că i-a plăcut să învețe tot timpul.
 Verbe predicative Verbe copulative

6. Menționează felul verbului a fi din enunțurile date.

● El este supărat.
● Maria este la școală.
● Fii cuminte!
● Voi fi ajuns acasă mai devreme decât tine.
● Oare cât e ceasul?
● Petrecerea a fost săptămâna trecută.
● Adela este pasionată de roboți.
● Mama este din Craiova.
● I-aș fi lăsat un mesaj.
● Să fi venit...?

7. Subliniază verbele la infinitiv din enunțurile de mai jos și precizează funcția lor sintactică.

● Nu cred că a învăța este ușor.

● Poți veni, te rog?
● Nu luase în seamă bucuria copilului de a urmări fulgii de zăpadă care se pregăteau a zbura
printre crengile copacilor.

8. Menționează funcțiile sintactice ale verbelor la forme nepersonale din enunțurile date.

● A citi capătă sens.

● Menirea oricărui om este a învăța.
● El citește pentru a se cultiva.
● Pornind de la această idee, face mereu greșeli.
● El se hotărâse a participa, uitându-se ieri la televizor.
● Aceasta carte este de prezentat la școală.

9. Subliniază verbele la participiu din enunțurile de mai jos, precizând modul și timpul în a căror
structură intră în fiecare situație.

● L-am căutat pe tata pentru a-l ajuta.

● Nu te-aș fi sunat pentru a nu te deranja.
● Să fi uitat de problemă?
 ● Când eu voi ajunge la școală, tu vei fi plecat.

10. Indică forma de infinitiv a verbelor de mai jos:

aș pierde –
de discutat –
să fi cerut –
am chemat –
să credem –
vei scrie –
alergasem –
să fi plecat –
văzusem –
să fi citit –

11. În enunțul Ei au crezut că pot face tot ce li se va cere, dar nu este adevărat., există:
a. 7 verbe
b. 6 verbe
c. 5 verbe
d. 4 verbe

12. Se dă următorul text: Dacă elevii ar fi citit lecția, profesorul era sigur că fiecare putea să
răspundă corect. Alege varianta de răspuns corectă:

● În text sunt: trei verbe predicative, două verbe copulative și un verb auxiliar.
● În text sunt: trei verbe predicative, un verb copulativ și două verbe auxiliare.
● În text sunt: două verbe predicative, două verbe copulative și două verbe auxiliare.

13. În textul: Cristi a răspuns corect la întrebările profesorului., verbul a răspuns este centru de grup
pentru:
● Cristi (subiect), corect, la întrebările (complemente)
● Cristi (subiect), la întrebările, profesorului (complemente)
● Cristi (subiect), la întrebările, profesorului, corect (complemente)

14. În textul: Bunica mea era o persoană veselă și iubitoare, verbul era este centru de grup pentru:
● subiectul „bunica mea”, complementul „o persoană veselă și iubitoare”
● subiectul „bunica mea”, numele predicativ „o persoană veselă și iubitoare”
● subiectul „bunica”, numele predicativ „o persoană”
● subiectul „bunica ”, numele predicativ „o persoană, veselă și iubitoare”

15. În enunțul Credeam că voi cunoaște tainele algebrei lucrând mai multe ore pe zi., formele verbale
sunt corect marcate în seria:
a. credeam – mod indicativ, timp perfect compus; voi cunoaște – mod indicativ, timp viitor; lucrând –
supin;
b. credeam – mod indicativ, timp imperfect; voi cunoaște – mod indicativ, timp perfect compus;
lucrând – gerunziu;
c. credeam – mod indicativ, timp imperfect; voi cunoaște – mod indicativ, timp viitor; lucrând –
gerunziu;
d. credeam – mod indicativ, timp viitor; voi cunoaște – mod indicativ, timp perfect compus; lucrând –
gerunziu.

16. Transformă enunțul Copiii aleargă, cântă și emană veselie., punând, pe rând, toate verbele la
modul conjunctiv, timpul prezent, apoi toate verbele la modul condițional-optativ, timpul perfect.

17. Indică modul și timpul fiecărui verb din textul de mai jos.

Aproape de căderea nopții, după ce au admirat peisajele, se întoarseră acasă. Cerul căpătase nuanțe
violacee, iar mirosul florilor de tei înmiresma aerul. Întregul univers părea să doarmă. Cine ar fi putut
crede că undeva, într-o cameră de copil de 12 ani, s-a întâmplat ceva ciudat…

18. Continuă textul de la exercițiul anterior, imaginându-ți că ești copilul căruia i se întâmplă ceva
ciudat. Compunerea ta va conține: un fragment narativ, o descriere a camerei personajului, un
fragment care să facă referire la emoțiile personajului. Subliniază toate verbele pe care le-ai folosit și
menționează modul și timpul fiecăruia.
Atenție! Deoarece tu ești personajul-narator, toate verbele vor fi la persoana I.

19. Analizează toate verbele și locuțiunile verbale din textele de mai jos, după modelul dat.

a. Oaspeții lăudară mâncarea, conversația se înjghebă îndată între toți mesenii.

b. Am căutat ce credeai că pierduseși.
c. Fiecare va învăța să răspundă pentru ceea ce a spus că face, dar nu a făcut.
d. Dincolo de pădure s-ar fi aflat un lac pe care aveau de gând să-l exploreze; se gândeau la
tărâmuri minunate de pești și alge, dar nu au găsit decât ceea ce localnicii aruncau de zeci de
ani, lucruri care fuseseră îngropate în mâl.
e. Să fi întrebat despre asta, tot ce își puseseră în cap s-ar fi năruit ca un castel de nisip pe care
îl ating valurile mării.
f. Trebuia să fi știut că acest om habar nu avea de nimic.
g. Îl copleși o bucurie vioaie, care-i înfrigura inima spre trupul din preajmă: zbor viu de pe o
creangă de cireșe coapte. (Ionel Teodoreanu, Vacanța cea mare)
h. Mitologia optzecistă se fundamentează inclusiv pe spiritul disident (adică liber, ceea ce
reprezenta o primejdie în ultimul deceniu de comunism) al Cenaclului de Luni. (Cosmin
Ciotloș, Cenaclul de Luni)
i. Se crăpa de ziuă. Sufla un vânticel dinspre uscat și marea se înfiora; un ușor miros de
cimbrișor cobora dinspre uscat, și Kosmas, în picioare la proră, respira adânc sânul patriei.
Stânci sălbatice se sumețeau în fața lui, ici-colo copaci schițau pete întunecate, în depărtare
crestele munților deveneau trandafirii. (Nikos Kazantzakis, Creta)