UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PREDAREA RELIGIEI

PROF. CHIRIŢĂ MARIUS COSMIN

COLEGIUL NAŢIONAL „CAROL I” CRAIOVA

Pătrunderea informaticii în şcoală a început cu calculatorul (microcalculatorul), care a

evoluat continuu, când progresiv a crescut şi capacitatea acestuia de a vehicula soft-uri tot mai
complexe, de la stocarea şi reluarea informaţiei, pentru învăţarea de tip algoritmic, până la
învăţarea prin rezolvarea euristică de probleme şi chiar creaţie.
Societatea informatizării aduce modificări sensibile în programele de educaţie. Astăzi,
calculatorul se impune nu doar ca mijloc alternativ profesorului sau manualului, asumându-şi
funcţii de redare a cunoştinţelor, ci ca factor de intervenţie directă în organizarea situaţiilor de
învăţare,ca un factor generator al unei noi metodologii de lucru. Toate acestea presupun un alt
mod de abordare a învăţării, care introduce o altă manieră de învăţare şi dezvoltare a proceselor
intelectuale.
Datorita posibilităţilor multiple de operare, prezentare şi memorare a informaţiilor
pe care le pune la îndemâna profesorului şi elevilor, calculatorul este folosit cu rezultate
deosebite ca mijloc de învăţământ, deoarece oferă elevilor condiţiile unei participări
active la procesul de învăţământ, dar şi ale unei învăţări active. Ca instrument de
transmitere şi asimilare a cunoştinţelor, calculatorul contribuie la creşterea
randamentului învăţării prin modul sistematic şi atractiv în care sunt prez entate
informaţiile.
Calculatorul nu desfiinţează lecţia ca formă fundamentală de organizare a procesului de
învăţământ, nu poate înlocui cadrul didactic şi nici nu se poate substitui celorlalte mijloace de
învăţământ.
Folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ poate duce în final la instruirea asistată de
calculator prin folosirea acestuia într-una sau mai multe din situaţiile următoare:
♦ Predarea unei lecţii (unor secvenţe dintr-o lecţie), în scopul optimizării procesului argumentării,
al evidenţierii mişcării cu ajutorul desenului de animaţie. În acest sens, pot fi puse la dispoziţie
date, cifre, grafice, care evidenţiază aspectele esenţiale ale temei respective;
♦ Verificarea cu calculatorul a unei lecţii sau a unor secvenţe dintr-o lecţie, a unui capital
(eventual a unui programe şcolare - în cazul examenelor);

1
 prezentarea unor întrebări formulate anterior de către cadrul didactic prin care se solicită
elevului răspunsuri adecvate, care să reflecte înţelegerea corectă a unor concepte, legităţi etc.,
din tema respectivă, corelarea unor cunoştinţe însuşite de elevi pe timpul studiului individual;
prezentarea rezultatelor obţinute la teste;
 compararea răspunsurilor primite cu cele corecte prin indicarea imediată, grafîc şi/sau sonor a
gradului lor de corectitudine;
 acordarea de ajutor şi punerea la dispoziţie a informaţiilor suplimentare în cazul unor
răspunsuri eronate sau incomplete;
♦ Efectuarea de exerciţii pentru formarea unor deprinderi adecvate obiectivelor didactice.
♦ Promovarea spiritului creativ prin folosirea informaticii şi a calculatorului în cadrul cercurilor
şcolare.
Dacă în urmă cu câţiva ani se preconizau lecţii derulate pe computer fără intervenţia
profesorului, în prezent se dezvoltă ideea de module de lecţii care pot fi concatenate de profesor
după propria strategie, lecţii flexibile, cu momente care răspund tuturor obiectivelor, urmărind
maxima eficienţă a actului educaţional.
Studiile făcute arată că nu numai viteza de reacţie dar şi cea de asimilare depind de cunoaşterea
mediului în care se desfăşoară lecţia, elevul răspunde optim într-un mediu cunoscut,
standardizarea comenzilor, familiarizarea cu modul de lucru contribuind la învăţare. Clasa
virtuală este răspunsul care se dă nevoii de organizare a mediului de învăţare pe computer, ea
este o platformă (asemănătoare structural unui program de tip Windows) în care elevul primeşte
secvenţe, care pot fi momente de lecţie (softuri educaţionale de diverse tipuri), teste, unde el
poate accesa informaţii (biblioteci, Internet), poate primi nota sau poate lua legătura cu alţi elevi
care lucrează în acelaşi mediu.
Profesorul care are la dispoziţie o platforma de învăţare îşi alege momente de lecţie pe teme
din programă, dar poate, la rândul lui, să îşi creeze fragmente în funcţie de feed-back-ul primit de
la un anume grup de elevi sau în funcţie de strategia pe care şi-o propune. Marele avantaj este
posibilitatea de a primi feed-back de la toţi elevii clasei, care pot lucra independent, pe nivele de
pregătire sau pe clase de abilităţi, actul educaţional poate fi modelat direct pe grupul cu care se
lucrează, flexibilitatea şi adaptabilitatea conţinuturilor educaţionale fiind condiţii ale
îmbunătăţirii rezultatelor învăţării.

Principiul intuiţiei primeşte o nouă conotaţie în cazul predării religiei. Preluând

lecţia lui Iisus de a recurge permanent la puterea exemplului şi a faptei, profesorul este

2
obligat să facă apel la un set de exemple concrete, de fenomene, de imagini cu putere de
sugestie şi de influenţare a elevilor. Intuiţia poate fi potenţată prin intermediul calculatorului.
Prin folosirea calculatorului la ora de religie pot fi prezentate elevilor imagini
statice (icoane, imagini cu mănăstiri, biserici, hărţi), imagini dinamice (filme relig ioase)
sau teste pentru verificarea cunoştinţelor.
Imaginile şi informaţiile pe care profesorul doreşte să le prezinte elevilor cu
ajutorul calculatorului pot fi preluate pe suport magnetic sau pe CD. -uri din bibliotecile
cu imagini religioase, enciclopedii sau de pe reţeaua Internet. Accesând Intemetul,
pătrundem de fapt într-o bază de date gigantică, o reţea care se întinde la nivelul întregii lumi,
oferind informaţii şi servicii de toate tipurile tuturor celor care au un calculator conectat.
Internetul creează şanse şi posibilităţi multiple şi nelimitate de informare, documentare şi
comunicare. În cazul utilizării informaţiilor de pe reţeaua Internet, acestea vor fi
verificate întrucât reţeaua conţine multe informaţii negative pentru educaţia religioasă.
De asemenea foarte importantă în predarea religiei este platforma AEL destinată sprijinirii
procesului de instruire/învăţare punând la dispoziţia profesorilor un instrument suplimentar de
lucru caracterizat prin eficienţă şi capacitate de adaptare iar elevilor un spaţiu în care instruirea
este deschisă tuturor posibilităţilor şi ideilor.
Utilizarea platformei AEL este marcată de o vastă extindere a ariei de acoperire specifică
domeniului educaţiei:
 module de lecţii care tratează interactiv diverse subiecte din programa şcolară;
 testează şi evaluează elevii, realizând o monitorizare inteligentă în funcţie de nivelul de
pregătire al fiecăruia;
 accesul nelimitat la informaţie prin Internet sau baze de date proprii (cum ar fi dicţionarele,
care afişează definiţii la o simplă selectare a unui cuvânt);
 este un cadru de desfăşurare a unei strategii, pe care o stabileşte profesorul, el utilizează
module-momente de lecţie furnizate de pachetul AEL, fiecare moment fiind, de fapt, un soft
educaţional de un anume tip.
AEL poate fi folosit pentru învăţarea condusă de profesor sau pentru învăţarea
independentă. Sistemul AEL urmăreşte:
 să sprijine procesul de predare/învăţare prin mijloace informatice moderne, punând la
dispoziţia dascălilor un instrument complementar;
 să faciliteze procesul de învăţare;

3
 să stimuleze creativitatea şi competiţia, dar şi lucrul în echipă;
 să utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele şi instrumentele didactice
scumpe sau greu de procurat.
AEL este optimizat pentru: învăţare sincronă, profesorul controlând în întregime lecţia,
creând, coordonând şi monitorizând mediul educaţional; învăţământ asincron — studiu în ritmul
personal al elevului, proiecte de colaborare.
Învăţarea asistată de calculator oferă elevului şi profesorului de religie o gamă de activităţi
care, atunci când sunt planificate cu atenţie, ca parte integrantă a procesului pedagogic, îl vor
ajuta pe elev să înveţe religia.
Utilizarea calculatorului electronic în procesul de învăţământ dezvoltă o nouă pedagogie, fondată,
de data aceasta, pe logica interactivă elev-maşină, alta decât cea bazată pe tradiţionala relaţie profesor-
elev.

4
Bibliografie

1. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice Editura „Polirom”, Iaşi,
1999
2. Danciu Ana, Metodica predării religiei în învăţământul preuniversitar, Editura „Gheorghe
Alexandru”, Craiova, 2005
3. Gheorghe, prof. drd. Iuliana (şi colectivul), Didactica aplicată a Disciplinei Religie, Editura
„Arves”, Craiova, 2006
4. Jinga Ioan; Istrate Elena, Manual de Pedagogie, Editura „All Educational”, Timişoara, 2001
5. Joiţa Elena (coordonator); Ilie Vali; Frăsineanu Ecaterina, Pedagogie şi elemente de
Psihologie şcolară pentru examenele de definitivare în învăţământ şi obţinerea gradului didactic
II, Editura „Arves”, Craiova, 2003
6. Şebu, pr. prof. univ. dr. Sebastian,; Opriş, prof. Monica; Opriş, prof. Dorin, , Metodica
predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000