Cuvântul „Cincizecime" înseamnă „cincizeci (de zile)", ca şi

„Pentecosta". Dacă facem un mic calcul, vedem că Pogorârea Sfântului

Duh s-a făcut la cincizeci de zile de la Înviere; de aceea poartă acest
nume Ca să înţelegem pe cât se poate minunea Cincizecimii creştine,
să ne amintim de Sfinţii Apostoli. Ei au ascultat timp de trei ani şi
jumătate învăţătura lui Hristos; I-au văzut puterea şi minunile. Dar mintea
lor nu a putut înţelege totul. Mintea omului, fără harul Duhului Sfânt, este
întunecată. Aşa cum există un foc pământesc, tot astfel este şi un foc
ceresc, focul Duhului Sfânt, care ne încălzeşte inimile, care ne
luminează minţile, care ne transformă în eroi şi în Sfinţi. „Foc am venit să
arunc pe pământ" (Luca XII, 49), ne spune Hristos, vorbind tocmai de
focul Sfântului Duh. Prinderea şi Răstignirea lui Hristos îi înfricoşase
foarte tare pe Apostoli, încât ei fugiseră şi se ascunseseră. Învierea i-a
scos din frică, dar nici atunci nu înţelegeau prea bine ce se întâmplase
cu Mântuitorul.

Dar când S-a pogorât peste ei din cer Duhul Adevărului, atunci toate
îndoielile şi fricile i-au părăsit de tot. Ei au primit puterea de a vorbi în
limbi, pentru ca vestea Învierii să se răspândească iute pretutindeni,
către toate sufletele însetate de mântuire; dar au primit şi puterea de a
vindeca. Mai mult decât toate, au primit puterea dragostei până la
moarte, pe care o avusese Hristos. În ziua Pogorârii, au înţeles că
suferinţele şi moartea sunt trecătoare, pe când viaţa veşnică e o bucurie
fără de sfârşit!

Iar Duhul Sfânt, Care S-a pogorât peste Apostoli, a rămas în

Biserică până azi. El este Cel care ni Se dăruieşte în Sfintele Taine; El
este viaţa Bisericii. „Duhul Sfânt îl naşte a doua oară pe om spre viaţa
veşnică, Duhul Sfânt îi însufleţeşte pe mucenici, sfinţeşte preoţii,
încununează pe cei drepţi, face din pâine şi vin Însuşi Dumnezeiescul
Trup şi Sânge al Mântuitorului" (Acatistul Sfântului Duh). Sfântul Duh
lucrează mereu la mântuirea noastră, împreună cu Tatăl şi cu Fiul: Tatăl
binevoieşte, Fiul Se întrupează şi Duhul ne sfinţeşte. Iar dacă Tatăl
binevoieşte, înseamnă că şi Fiul, şi Duhul binevoiesc şi iubesc pe om;
Fiul Se întrupează la rugămintea Tatălui şi cu ajutorul Sfântului Duh; iar
Duhul ne sfinţeşte, săvârşind lucrarea lui Hristos în fiecare credincios.
Aceste lucruri sunt anevoie de înţeles pentru orice om; să cerem ajutorul
Duhului Sfânt Care sălăşluieşte în noi de la Botez, iar El ne va explica.