1.

Schema pt Arta poetica la subiectul 2

Int: Def artei poetice: Creatia lirica ce ia forma unei risipiri, a unei confesiuni, a crezului artistic al
unui autor prezentand relatia artistului cu lumea in care traieste , cu propria creatie si cu receptorii
operei sale. ( o ars poetica)
Cuprins: 2 din ele
Arg1: Aspectul de confesiune, marturisire a crezului artistic
-folosire a pers 1 sg cu ex de verbe si de pronume
2: Relatia artistului cu propria creatie ( traduc zonele metaforice) – inspiratie EX
3: Relatia artistului cu receptorii
4: relatia cu lumea in care traieste: fluture etc
Incheiere

2.Genul liric:

Int: Def genului: Cuprinde operele literare in care gandurile , ideile si sentimentele sunt transmise in
mod direct de catre eul liric
Cuprins: 2 din ele
1: Modurile de expunere specific sunt descriere si monologul:- confesiune- pers 1
-adresat( alternanta pers 1 cu pers 2)
PRezentam ipostazele ptr fiecare persoana ( 1 sau 2)
2. Prezenta eului liric este justificata de marcile lexico gramaticale specific
-vb si pron la pers 1 sg/pl
-vb si pron la pers a 2 a sg/pl
-vocaivele
-interjectii
-interogatii, invocatii si exclamatii retorice
3. Mijloacele artistice, fig de stil si imaginile artistice confera expresivitate textului
Ex:2 din ele, nominalizez, citez si comentez
FARA EPITETE
Incheiere

3.Genul epic:

Int: Def: Cuprinde operele literare in carea autorul transmite in mod indirect ganduri, idei si
sentimente prin intermediul personajelor si actiunii
1.Modul de expunere dominant este naratiunea care se impleteste cu dialogul, descrierea,
monologul interior in cazul prozei subiective
- pt naratiune rezumat in 2-4 randuri
-pt dialog precizam interlocutorii si tema dialogului.
-pt descriere prezentam aspectele descrise
- pt monolog interio prezentam cine mologheaza si pe ce tema
2. Naratorul este vocea autorului din text
a)n obiectiv- naratiunea se face la pers a 3-a, fiind evident neimplicarea afectiva a acestuia: ex “ ”
b) n subiectiv- naratiunea se face la pers 1, naratorul personaj fiind evident implicarea sa afectiva
: “ex ”
3.Descoperim personaje implicate in actiune:
Ex: specificam personajele existente si ptr fiecare realizam o mini caracterizare de cate 2 tras
4. Actiunea este plasata in timp si spatiu
Ex: Specificam indicia temporali si spatali in formularea noastra, abia apo citam
5: orice opera epica se organizeaza pe momentele subiectului.
Inch

4.Dramatic:
Int Def: Cuprinde operele literare cu scopul de a fi reprezentate pe scena:
1. modul de expunere specific este dialogul care se combina uneori si cu monologul
Ptr dialog specificam interlocutorii si tema acestuia- mai detaliat( rezumat 2 4 randuri)
Ptr monolog specificam personajul si pe ce tema vorbeste(detaliat)
Dialogul sustine toate informatia din text si devine o modalitate indirect de caracterizare a
personajelor
2. Regasim in tet indicatiile scenice(didascaliile, notatii ale autorului) care sunt interventii directe
ale autorului despre décor, miscare scenic, gesture, mimica, vestimentatie, intonatie, ton ,
atitudine, necesare cititorului pentru o mai buna intelegere a textului.
Alegem 2 indicatii scenice, le citam, specificam categoria in care se incadreaza, si le comentam in
relatie cu replica.
3. Operele dramatice se organizeaza dupa o structura specifica, fiind impartite in acte si scene,
unitatea minimal fiind replica
Ex:precizam actul si scena din care este preluat fragmentul.
4. Fiecare replica este precedata de numele personajelor pt a facilita cititorulu intelegerea
textului
Inch:

5.Caracterizare de personaj:
Int: Personaj principal, secundar, nume, statut, mesarie, varsta, tipologie:
Caracterizare: Minim 2 trasaturi commentate + modalitati
1: Caracterizare directa
a) De catre alt personaj
b) Autocaracterizare
c) Narrator
2: Caracterizre indirect
a) Limbaj
b) Actiuni, fapte
c) Vestimentatie
d) Mediul in care traieste
e) Atitudine, comportament
f) Mod de a gandi
g) Relatia cu celelalte personaje
h) Nume
Incheiere

6.Realism:
Int: definitia curentului
T1: Operele realiste folosesec realitate ca sursa de inspiratie, prezentand-o intr-un mod
convingator si neinfrumusetat
Ex- aspect ale vietii sociale
Imaginea famliei
Conditia sociala- a femeii, a barbatului
Meserii, statut social, mediul afacerilor etc:
Toponime, ludronime
Datini, traditii obiceiuri
T2: personajul este tipic si pus sa actioneze in situatii tipice:
Precizam tipologia si o exemplificam cu trimiteri in text
Trasatura dominant!!!!
T3: operele realizate promoveaza specte de critica sociala, fiind evident intentia
moralizatoare
- Mentionam ce aspect sociale sunt condamnate, blamate
T4: Mediul de viata al personajului devine o modalitate convingatoare de a caracteriza
indirect personajul
De oibcei este vorba de opera lui G Calinescu
Cateva amunte din descriere, respective la ce trasaturi trimit.
Inch

7.Romantism

Int:
T1(epic): Personaj exceptional in situatii exceptionale
Ex: argumentam caracterul exceptional al personajului si exemplificam situatia/ situatiile
exceptionale
T2: Figurile de stil preferate de romantici sunt antiteza, hiperbola
2 fig de stil cimentate
T3: romanticii prefer cadrul nocturn, reverie, trecutul vazut in antiteza cu prezentul derizoriu,
monumentalitatea(descrieri)
T4:teme si motive specifice curentului:
Ex: justificam tema/temele
1-2 motive : motivul iubitei, suferintei, etc
 8.Modurile si timpurile verbale

Int..
1. Indicativ
a) Present
Sugereaza idea ca gandurile ideile si sentimentele sunt actualizate permanent
exemplificare:justificam stari, ganduri, sentiment
Prezent etern * epic
b) Imperfect – timpul evocarii, aduceri aminte, rememorarii unor evenimente, stari
sufletesti/ sentimente
Exemplificare: prezentam evenimentul, situatia evocate(epic)
Prezentam starile sufletesti evidentiate ( liric)
c) Perfect compus- sugereaza o actiune / stare finalizate in present
Se induce idea ca e vorba de o situatie/stare care si-au gasit rezolvarea, un capitol
inchis
d) Perfect simplu – indica o actiune trecuta care pare a fi terminate foarte aproape de
mom relatarii. Se creaza impresia de dynamism.
OBS: Perfectul simplu permite identificarea geografica - Oltenia
e) Mai mult ca perfectul – indica o actiune terminata in trecut mult timp inainte de
mom relatarii. Se creaza senzatia de trecut indepartat.
f) Viitor- se refera la o actiune/ stare puse sub semnul posibilului
Se creaza senzatia de posibilitatea de a se concretiza/ de iluzie
2. Modul conjuctiv: SA
Se refera la o actiune/stare puse sub semnul posibilului.
ATENTIE LA CONJ CU VALOARE DE IMPERATIV:
3. Conditional optativ
Exprima idea de dorinta, ideal care se pot indelini prin respectarea unor conditii
4. Imperativ – indica rugamintea, indemnul, porunca.
5. Gerunziul – indic actiuni / stari care se traiesc concomitant cu altele, sugereaza idea de
continuitate, de durata.

9.Rolul dialogului intr-un text dramatic.

Introducere- Explicat idea/ideile de baza ale textului/mesajul propus

Cuprins: rolul dialogului
a) Sustine toata informatia din text: ex rezumatul textului 3-5 randuri
b) Devine modalitate indirect de caracterizare a personajelor: ex ptr fiecare personaj, mini
caracterizare de catre 2-3 trasaturi.
Incheiere: opine despre o idea/pers din text.
 10. Motive litereare

Int: Prezentarea si explicarea temei textului/ unei idei din text(mesaj)

Cuprins; Cele 2 motive literare : precizate, explicate, exemplificate ( CITAT + explicat )
Incheiere: opinie despre mesajul textului

11: Modernism
PROZA:
Int: explicam idea/ ideile de baza ale textului
Cuprins:
a) Subiectivitatea textului- marcile lexico-gramaticale pers 1
- Ipostaza narrator-personaj ( ipostaza indragostitului)
- Implicarea afectiva
b) Analiza psihologica
- Framantari sufletesti – care sunt, ce le genereaza si solutii
- Modalitati de realizare a analizei psihologice:
INTROSPECTIA
MONOLOGUL INTERIOR
MEMORIA INVOLUNTARA
FLUXUL CONSTIINTEI
c) Stilul anticalofil( stil antifrumos):
-absenta ornamentelor de stil
- mijloace artistice
-de explicat , de comentat 1-2 mijloace artistice

SAU PENTRU ARGHEZI, POEZIE

Estetica uratului: Creatorul este de parere ca in orice lucru apparent urat, grotesc,
macabre, se ascunde o picatura de frumos + exemplificat figure de stil
Metaforizarea limbajului : sunt exploatate in mod original sensurile connotative ale
cuvintelor, obtinandu-se structure inedited, surprinzatoare si purtatoare de numeroase
sensuri.
Tehnica ingambamentului si a versului liber: scrisa cu majuscule la inceputul versurilor ce
reprezinta o noua idee.
Incheiere

12. Figuri de stil

Introducere: tema
Cuprins: 2 figuri de stil explicate, NU EPITET
Incheiere: reluarea unei idei pentru text.
13. Neomodernism

Introducere: explicam idea/ideile de baza ale textului:

Cuprins:
1) Ambiguitatea limbajului- este dusa uneori pana la aparenta de absurd, de nonsesn, expresia
poetica fiind caracterizata de ermetism. Explicam metafore
2) Abstractiile sunt prezentate in forma concreta, obtinundu-se astfel un univers poetic original,
imaginal, poetic inedit. Ce tine loc unei realitati
Incheiere.

14. Didascalii

Introducere: definitia didascaliilor: indicatiile scenice(didascaliile, notatii ale autorului) care sunt
interventii directe ale autorului despre décor, miscare scenic, gesture, mimica, vestimentatie,
intonatie, ton , atitudine, necesare cititorului pentru o mai buna intelegere a textului.
Cuprins: Alegem 2 indicatii scenice pe care le comentam in relatie cu replica dn care provine
Incheiere

15. Simbolism:
Introducere : Opera se incadreaza in simbolism, tema fiind conditia umana. Astfel textul surprinde
“viata trista si sumbra a eului liric”
Cuprins:
1) principiul corespondentelor, astfel se intelege ca trasaturle planului exterior se reflecta si se
regasesc in planul interior. Spre exemplu….
2) Muzicalitatea versurilor, efectul euphonic al textului este obtinu prin prezenta + elemente
prozodie: rima imperecheata, ritm trohaic, masuri variabile, etc
Incheiere.

16. Traditionalism
Introducere: …
Cuprins:
T1: temele prezente in poezie sunt timpul si continuitatea generatiilor, timpul fiind motiv literar
present in text. + explicat ipostaza eului liric( ipostaza unui adult care si adduce aminte cu
melancolie) + figure de stil
T2: Normele de versificatie traditionale. Elemente de prozodie, catrene, rima imbratisata, ritmul
trohaic, masura.
Incheiere..