ORICE ARGUMENTARE TREBUIE SĂ AIBĂ URMĂTOAREA

STRUCTURĂ:

- o parte de început despre ceea ce doriți să argumentați

- primul argument care să fie introdus prin una din următoarele formule:
“În primul rând”, “Un prim argument” etc. Acesta trebuie să fie susținut cu
minim 2 citate.
- UN SCURT REZUMAT AL OPEREI EPICE/DRAMATICE sau
PREZENTAREA A 2 FIGURI DE STIL ÎN CAZUL OPERELOR LIRICE
- al doilea argument care să fie introdus prin una din următoarele
formule: “În al doilea rând”, “Al doilea argument este”.
- O concluzie care să fie introdusă prin formula “În concluzie” și care să
rezume trăsăturile anterior menționate.

Fiecare argument pe care-l puteți susține la subiectul al II-lea este

subliniat cu o linie. Pentru fiecare argumentare, vă trebuie minim 2 argumente.
Selectați-le pe acelea care sunt cele mai bune pentru textul pe care-l aveți de
argumentat, despre care puteți să vorbiți cel mai mult.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - GENUL EPIC

 Secvența din textul […] de autorul […] aparține genului epic, deoarece
autorul își exprimă în mod indirect gândurile, ideile și sentimentele, prin
intermediul personajelor și al acțiunii.

Se remarcă prezența narațiunii ca mod principal de expunere, aceasta

fiind:
Varianta 1: relatată la persoana I de un narator-personaj ( + exemple de verbe
și forme pronominale la persoana I )
Varianta 2 : relatată la persoana a III-a de un narator omniscient și omniprezent
( + exemple de verbe și forme pronominale la persoana a III-a )

Totodată, în genul epic, narațiunea se poate împleti și cu alte moduri de

expunere - monolog / dialog / descriere (dați minim 2 exemple).

Se remarcă instanțele narative : autorul, naratorul și personajele ( dați

exemple pentru fiecare în funcție de textul pe care-l aveți de argumentat -
exemplu: autor - Liviu Rebreanu ; narator omniscient ; personaje - Ion și Ana -
trebuie menționate doar cele care apar în textul din subiect ).

Se remarcă indicii spațiali și temporali ( dați exemple pentru fiecare,

minim unul ).
În concluzie, secvența din textul […] de autorul […] aparține genului
epic, deoarece prezintă trăsăturile specifice acestuia: [… - cele alese de
dumneavoastră ]

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - NARAȚIUNEA

Secvența din textul […] de […] aparține genului epic, de aceea modul
predominant de expunere al operei este narațiunea.
 Se remarcă prezența a numeroase verbe:
Varianta 1: la persoana I ( + 3 exemple ), de unde reiese că narațiunea este
subiectivă, fiind relatată de către un narator-personaj.
Varianta 2 : la persoana a III-a ( + 3 exemple ) , de unde reiese că narațiunea
este obiectivă, fiind relatată de către un narator omniscient și omniprezent.

Se remarcă instanțele narative : autorul, naratorul și personajele ( dați

exemple pentru fiecare în funcție de textul pe care-l aveți de argumentat -
exemplu: autor - Liviu Rebreanu ; narator omniscient ; personaje - Ion și Ana -
trebuie menționate doar cele care apar în textul din subiect ).

Se remarcă prezența indicilor spațiali și temporali ( dați exemple pentru

fiecare, minim unul ).

În concluzie, secvența din textul […] de […] se constituie într-o

narațiunea, deoarece opera este epică, prezentând o acțiune care vorbește despre
[… - spuneți în câteva cuvinte subiectul fragmentului ].

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - DESCRIEREA

Secvența din textul […] de […] are ca mod principal de expunere

descrierea, deoarece prezintă un tablou ( în caz de se prezintă un peisaj, un
animal, un obiect ) sau un portret ( în caz de se prezintă o persoană umană ).
 Se remarcă prezența structurilor nominale ( substantiv + adjectiv ) - dați
minim 3 exemple ( ex: soarele magic, flori parfumate ).
Se remarcă prezența a numeroase figuri de stil și imagini artistice.

IMAGINILE ARTISTICE:
a) vizuale ( ex: fluturii zboară )
b) auditive ( ex: copiii cântă )
c) olfactive ( ex: florile se clatină )
d) motorii ( ex: băieții aleargă )
e) tactile ( ex: bluzele de mătase )
f) sinestezia - minim 3 imagini artistice ( ex: Copiii aleargă țipând. - vizuală,
motorie, auditivă )

FIGURILE DE STIL:
a) epitetul ( ex: fată gingașă )
g) epitetul în inversiune ( ex: gingașa fată )
h) epitetul cromatic ( ex: soarele auriu )
i) epitetul metaforic ( ex: oglinda sufletului )
j) personificarea ( ex: marea șoptește )
k) hiperbola ( ex: ușă gigantică )
l) metafora ( ex: oglinda sufletului - ochii )
m) repetiția ( ex: plouă, plouă și iar plouă )
n) aliterația - repetiția consoanelor ( ex: Zboară Zburătorul )
o) asonanța - repetiția vocalelor ( ex: Oaia Oanei )
p) antiteza ( ex: Ea este un înger, iar el un demon )
q) comparația ( ex: Frumoasă ca o mireasă )
Se remarcă prezența unui câmp lexical dominant ( ex: al naturii - se vor
găsi cuvinte care desemnează florile, animalele, copacii etc. ) - minim 4
exemple.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - ROLUL VERBELOR

Secvența din textul […] de […] aparține genului epic și are ca mod
predominant de expunere narațiunea, de aceea verbele au un rol semnificativ în
transmiterea mesajului textului.
 Se remarcă verbele la modul indicativ, timpul prezent ( minim 3
exemple ) care arată încremenirea în timp, persistența sentimentelor, a trăirilor,
continuitatea lor.
Se remarcă verbele la modul indicativ, timpul imperfect ( minim 3
exemple ) care arată o acțiune încheiată recent, dar care are consecințe în
prezent. Totodată, evidențiază continuitatea în timp a semntimentelor, dar și
evocarea unor amintiri din trecut.
Se remarcă verbele la modul indicativ, timpul perfect compus ( minim 3
exemple ) care arată o acțiune încheiată și rămasă în trecut, dar și detașarea față
de acesta și de sentimentele de atunci.
Se remarcă verbele la modul condițional-optativ, timpul prezent, ( minim
3 exemple ) care exprimă o dorință, o acțiune ce se poate realiza în viitor.
Se remarcă verbele la modul conațional-optativ, timpul perfect, ( minim 3
exemple ) care exprimă ideea că acțiunea nu se mai poate împlini sau este
ireală.
Se remarcă verbele la modul conjunctiv ( minim 2 exemple ) care
exprimă o dorință, o acțiune ce se poate realiza și se va realiza în mod sigur.
Se remarcă verbele la modul imperativ ( minim 2 exemple ) care exprimă
un ordin, o dorință aprigă ce trebuie îndeplinită neapărat.
Se remarcă verbele la modul gerunziu ( minim 2 exemple ) ce arată
continuitatea în timp a acțiunii, a sentimentelor.

În concluzie, secvența din textul […] de […] aparține genului epic și,
datorită narațiunii obiective/subiective ,se remarcă o legătură profundă între
mesajul transmis și verbele folosite de naratorul-personaj/omniscient și
omniprezent.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LE-A - GENUL LIRIC

Secvența din textul […] de autorul […] aparține genului liric, deoarece autorul își exprimă
în mod direct gândurile, ideile și sentimentele, prin intermediul eului liric și al imaginilor artistice.
Se remarcă prezența mărcilor lexico-gramaticale:
a) verbe la persoana I, dacă nu există acestea, verbe la persoana a II-a ( minim 3 exemple )
b) forme pronominale la persoana I, dacă nu există acestea, forme pronominale la persoana a II-a
( minim 3 exemple )
c) interjecții ( ex: Oh! ; Vai! )
d) invocații ( ex: Dumnezeule! )
e) exclamații retorice ( ex: Ce frumoasă era! )
f) interogații retorice ( ex: Era ea frumoasă? )
g) verbe la modul imperativ ( ex: Citește ! )
h) linii de dialg ( +exemplu)
Se remarcă modul predominant de expunere: descrierea (de tip portret sau tablou) sau
monologul ( interior sau exterior/adresat ) - Monologul interior este acela când un personaj vorbește
în gând cu sine însuși. Monologul exterior/adresat este acela când un personaj vorbește singur, pe
scenă ( specific genului dramatic ).
Se remarcă numeroase figuri de stil și imagini artistice:

IMAGINILE ARTISTICE:
a) vizuale ( ex: fluturii zboară )
i) auditive ( ex: copiii cântă )
j) olfactive ( ex: florile se clatină )
k) motorii ( ex: băieții aleargă )
l) tactile ( ex: bluzele de mătase )
m) sinestezia - minim 3 imagini artistice ( ex: Copiii aleargă țipând. - vizuală, motorie, auditivă )

FIGURILE DE STIL:
a) epitetul ( ex: fată gingașă )
n) epitetul în inversiune ( ex: gingașa fată )
o) epitetul cromatic ( ex: soarele auriu )
p) epitetul metaforic ( ex: oglinda sufletului )
q) personificarea ( ex: marea șoptește )
r) hiperbola ( ex: ușă gigantică )
s) metafora ( ex: oglinda sufletului - ochii )
t) repetiția ( ex: plouă, plouă și iar plouă )
u) aliterația - repetiția consoanelor ( ex: Zboară Zburătorul )
v) asonanța - repetiția vocalelor ( ex: Oaia Oanei )
w) antiteza ( ex: Ea este un înger, iar el un demon )
x) comparația ( ex: Frumoasă ca o mireasă )
Se remarcă prezența structurilor nominale ( substantiv + adjectiv ) - dați minim 3 exemple
( ex: soarele magic, flori parfumate ).
În concluzie, secvența din textul […] de autorul […] aparține genului liric, deoarece prezintă
trăsăturile specifice acestuia: [… - cele alese de dumneavoastră ]

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - ARTĂ POETICĂ

Secvența din textul […] de autorul […] este o artă poetică, deoarece expeimă
concepția autorului despre statutul poetului și despre menirea artei sale.
Se remarcă modul predominant de expunere, monologul interior, care
dezvăluie gândurile, ideile și sentimentele din sufletul eului liric ( se remarcă verbele
și formele pronominale la persoana I - minim 1 exemplu ). Totodată, poate fi ca mod
principal de expunere și monologul adresat / exterior, care prezintă dorința eului liric
ca mesajul poetic să ajungă la cititori ( se remarcă verbele și formele pronominale la
persoana a II-a - minim 1 exemplu )
 Se remarcă condiția de damnat a poetului ( = aceasta se simte blestemat
din cauza harului de a compune / de a scrie / de a crea pe care îl are ). - minim 1
exemplu

Se remarcă eforturile poetului de a crea, în ciuda imposibilităților pe care

le are ( exemplu: “Şi mă durea mâna ca o ghiară / Neputincioasă să se strângă /
Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă ). - minim 1 exemplu

În concluzie, Secvența din textul […] de autorul […] este o artă poetică,
deoarece eul liric se consideră asuprit din cauza harului divin cu care a fost înzestrat.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - RELAȚIA DINTRE IDEEA

POETICĂ ȘI TITLUL OPEREI

Între ideea poetică ce reiese din secvența din textul […] de autorul […] și titlul
acesteia se evidențiază o legătura puternică ce reflectă tematica acestei opere.

Se remarcă tema operei care este […] - poate fi oricare -, aceasta reieșind și din
titlul operei, întrucât acesta prezintă aceeași idee poetică.
Trebuiă să vedeți dacă titlul se repetă în cuprinsul poeziei. Dacă se repetă,
specificați și acest fapt: “Titlul este reluat în conținutul poeziei, ceea ce relevă în mod
direct relația dintre ideea poetică și titlul operei”.

Se remarcă prezența a numeroase figuri de stil și imagini artistice - trebuie să

descrieți minim 3 figuri de stil și imagini artistice și ce sugerează fiecare. Exemplu:
Figura de stil […] creează o imagine artistică semnificativă ( precizați tipul acesteia )
ce relevă […].

În concluzie, titlul oglindește ideea poetică a secvenței din textul […] de

autorul […] prin care se observă în mod concret legătura dintre cele două.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - PERSPECTIVA NARATIVĂ

Perspectiva narativă din secvența textului […] de […] contribuie la nararea

ideii transmise, la prezentarea subiectului operei, deoarece prin intermediul acesteia
se prezintă acțiunea operei.

Se remarcă tipul de perspevtivă narativă:

a) subiectivă - relatată la persoana I de un narator-personaj ( precizați informații
despre acest personaj dacă se găsesc în text )
b) obiectivă - relatată la persoana a III-a de un narator omniscient și omniprezent,
care cunoaște toate informațiile despre personaje.

Se remarcă prezența verbelor la persoana I, dacă narațiunea este subiectivă sau

la persoana a III-a, dacă narațiunea este obiectivă ( minim 4 exemple de verbe ).
 ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - GENUL DRAMATIC

Secvența din textul […] de autorul […] aparține genului dramatic, deoarece
autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele, prin intermediul
personajelor și al acțiunii.

Se remarcă intervenția autorului în mod direct în didascalii, acestea oferind

informații despre decor, mișcarea scenică a personajelor, mimica, tonul vocii,
comportamentul acestora. Rolul didascaliilor este de a ajuta cititorul să-și imagineze
mai bine personaje, scena, dar și regizorul, actorii să interpreteze mai bine rolurile.
( exemplu de minim 2 didascalii )

Se remarcă modul predominant de expunere, dialogul - care poate alterna cu

monologul dramatic. ( exemple de două replici din text )
 Textul are o structură specifică genului dramatic, fiind alcătuit din acte sau
tablouri și scene ( dați minim un exemplu ). Totodata, numele personajului precedă
replicile acestuia.

Se remarcă relațiile temporale și spațiale care sunt definite ( minim un exemplu

pentru fiecare ).

Se remarcă tipurile de comic:

a) COMICUL DE CARACTER - provine din posibilitatea de a încadra personajele
într-o tipologie comică, în funcție de trăsătura lor dominantă ( exemplu: Zoe -
femeie de mahala )
b) COMICUL ONOMASTIC - provine din semnificația numelui personajului
( exemplu: Zaharia Trahanache - prenumele derivă de la “zahăr” și sugerează
dulcegării, ramolismentul personajului, iar numele de familie provine de la
“trahana” care înseamnă “cocă moale” și sugerează maleabilitatea personajului,
cât de ușor poate fi influențat )
c) COMICUL DE MORAVURI - reiese și-n aspectele sociale satirizate ( ex: școala,
politica, biserica etc. )
d) COMICUL DE SITUAȚIE - reiese din situațiile comice în care sunt implicate
personajele ( ex: pierderea scrisorii de amor )
e) COMICUL DE LIMBAJ - se ebidentiază la mai multe niveluri:
- nivel lexical: deformarea neologismelor ( ex: “prințipuri” ) și etimologia populară (
“aci” )
- nivel gramatical și logic: cacofonii, truisme ( adevăr evident: “O soțietate fără
prințipuri va să zică că nu le are” ), contradicții în termeni, nonsens, echivoc
(construcție fără înțeles)
f) COMICUL DE INTENȚIE - ironie, satiră, sarcasm, grotesc
În concluzie, secvența din textul […] de autorul […] aparține genului dramatic,
deoarece prezintă trăsăturile specifice acestuia: [… - cele alese de dumneavoastră ]
ARGUMENTARE - ROLUL DIDASCALIILOR

În secvența din textul […] de […] se remarcă prezența didascaliilor,

deoarece textul aparține genului dramatic. Astfel, didascaliile sunt intervențiile
directe ale autorului cu scopul de a ajuta regizorul și actorii să pună î n scenă
opera și de a ajuta cititorul să înțeleagă mai bine opera.

Didascaliile contribuie la oferirea de informații pentru: ( minim un

exemplu pentru cele pe care le considerați semnificative pentru opera pe care o
aveți de argumentat )
a) decor
r) mișcarea scenică a personajelor
s) mimica personajelor
t) tonul vocii personajelor
u) comportamentul personajelor
 Didascaliile contribuie la caracterizarea directă făcută de autor a
personajelor( minim 2 citate la care să spuneti ce trăsături de caracter reies dim
ele “).

În concluzie, didascaliile din textul citat, […] de […], au rol semnificativ

în opera dramatică, deoarece, fără intervenția aceasta a autorului, piesa ar putea
fi greu de înțeles atât pentru cititorii neavizați, cât și pentru cei avizați.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - ROLUL DIALOGULUI ÎN

OPERA DRAMATICĂ

În secvența din textul […] de […] se remarcă prezența dialogului ca

mod principal de expunere, deoarece textul aparține genului dramatic.
Se remarcă forma specifică grafică a textului dramatic, numele
personajelor precedând replicile lor, acestea ținând loc liniei grafice.
Dialogul are rolul de a:
a) prezenta acțiunea operei ( minim 2 replici ca exemplu de citat )
v) individualiza / caracteriza personajele, atât prin caracterizare indirectă ce
reiese din replicile acestora, cât și prin caracterizare directă făcută de
celelalte personaje ( minim 2 citate ).

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - ILUMINISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului iluminism,

deoarece opera pune accentul pe importanța rațiunii în cunoaștere și pe
emanciparea oamenilor prin cultură.

Se remarcă în poezie sau text caracterul antifeudal sau antidespotic

( instituțiile statului erau supuse unei critici severe, precum monarhia
absolutistă care se supunea religiei - ilumismul are caracter antireligios -,
biserica, justiția, școala.

Se remarcă în poezie sau test anularea privilegiilor feudale, limitarea

puterii monarhului, acordarea de libertăți politice și/sau sociale poporului.

Se remarcă prezența spiritul raționalist, materialist și laic ( ex: inexistența

unei ființe superioare - Dumnezeu )
 Se remarcă militarea pentru emanciparea poporului prin cultură ( ex: se
descriu opere de artă, se descrie o viziune nouă asupra școlii )

Se remarcă tratarea problemelor sociale în literatură ( ex: citează o operă

a unui autor care critică societatea )

În secvența citată ( text epic ), personajul principal este filosoful.

În concluzie, poezia [...] / Secvența dim textul [...] aparține curentului

iluminism, întrucât opera subliniază ideea că rațiunea este un dat specific
omului.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - MODERNISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului modernism,

deoarece opera se caracterizează prin negarea tradiției și impunerea unor noi
principii de creație.

Se remarcă prezența funcției simbolice a limbajului ( ex: cuvântul “buze”

pentru Lucian Blaga are sensul de iubire/sărut ).

Se remarcă estetica urâtului ( DOAR ÎN POEZIILE LUI ARGHEZI -

atunci când există cuvinte precum: hoți, tâlhari, femei de mahala etc. )

Se remarcă tehnica ingambamentului ( versurile poeziei sunt scrise cu

minuscule, poate chiar fără semne de punctuație )

Prozodic, se remarcă versurile albe ( = fără rimă )

Se remarcă trimiteri la fizică sau matematică ( ex: o formulă matematică )

 Poezia citată este o artă poetică ( = menirea artistului și a artei sale ) / o
meditație ( = reflectare asupra vieții ) . ( nu este obligatorie va poezia să fie una
dintre acestea ).

În concluzie, poezia […] / Secvența din textul […] aparține curentului

modernism, deoarece opera nu se conformează vechilor concepții ale literaturii.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - CLASICISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului clasicism,

deoarece opera se caracterizează prin invocare unor imagini antice, pentru a
exprima idealurile vremii.

Se remarcă indicii spațio-temporali sunt bine definiții și sunt specifici

perioadei clasiciste ( ex: Cetăți medievale, secolul al XVII-lea - minim un
citat ).

Se remarcă niște tipologii tipice / concrete de personaje:

a) avarul
b)mincinosul
c) ipocritul
d)fanfaronul
e) orgoliosul
Personajul clasic, dacă este pus să aleargă între conflictul datorie-pasiune,
va alege întotdeauna datoria.
 Se remarcă registrul stilistic, oral, arhaic, dar și neologic ( minim 2
citate ).

Se remarcă trasaturi de caracter precum: patriotismul, sentimentul

datoriei, noblețe ( minim un citat ).

În concluzie, poezia […] / Secvența din textul […] aparține curentului

clasicism, deoarece opera prezintă conflictele specifice Antichității, a realității
contemporane respectivelor personaje.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - ROMANTISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului romantism,

deoarece opera se caracterizează prin o respingere a normelor create de
clasicism și o viziune nouă asupra realității.
Se remarcă introducerea unor categorii estetice noi: macabrul, grotescul,
fantasticul, exoticul ( + minim un citat care să releve una dintre aceste
categorii ).
Se remarcă ca temă centrală tema iubirii, astfel, se evidențiază mai ales
câmpul lexical al acesteia, reprezentată de cuvinte precum “sărut”, “buze” etc.
Alte teme preferate de romantici sunt: aspirația spre absolut, meditația
filosofică, trecerea ireversibilă a timpului.

Se remarcă niște tipologii tipice / concrete de personaje:

a) omul de geniu, neînțeles de societate
f) îndrăgostitul
 Personajul romantic, dacă este pus să aleargă între conflictul datorie-
pasiune, va alege întotdeauna pasiunea.
Personajul prezintă și următoarele trasaturi:
- este unul excepțional ce acționează în situații excepționale
- provine din orice mediu social ( sărac / bogat )

În general, la romantici iubirea este neîmplinită,deoarece îndrăgostiții fac

parte din categorii sociale diferite. Adesea, iubita este descrisă ca inferioară
iubitului. => Figura de stil dominantă este antiteza.

În poezia eminesciană, se prezintă și anumite motive literare: luna,

trestia, salcia, codrul, păsările care se înalță, stelele etc. Totodată, se prezintă și
prezența feminină care este văzută ca o întruchipare “diafană”, prin care
aproape poți privi.

Se remarcă evadarea din realitate în plan oniric (=imaginar), prin vis sau
reverie ( = visarea cu ochii deschiși ) - minim 1 exemplu

Se remarcă registrul stilistic popular, arhaic, oral ( 2 exemple ).

În concluzie, Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului

romantism, deoarece prezintă o viziune autentică asupra vieții, iubirea fiind
plasată în plan central.
ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - SIMBOLISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului simbolism,

deoarece opera se caracterizează prin o respingere a normelor create de
romantism și a tendinței de evadare a romanticilor din real, prezentând o
viziune nouă asupra realității.

Se remarcă utilizarea simbolului : folosirea unor imagini concrete pentru

a defini idei abstracte, conferind realităților din lumea înconjurătoare
semnificații noi, inedite ( exemplu: semnificația cuvântului “plumb” în poezia
lui Bacovia ).

Se remarcă tehnica sugestiei : ideile, sentimentele nu sunt exprimate în

mod direct, nu sunt numite, ci sunt doar sugerate ( exemplu: “Stam singur lângă
mort” - Singurătatea eului liric ).

Se remarcă principiul corespondenței : legăturile care se creează între

universul exterior ( macrounivers - lumea înconjurătoare ) și universul interior (
microunivers - sufletul eului liric sau corpul acestuia ).
 Se remarcă cromatica : culorile devin stări de spirit, exprimă sentimente:
a) alb - vidul existențial
g) galben - boala
h)gri - monotonia, starea de spleen (=plictis existențial)
i) roșu, negru - moartea
j) albastru - melancolia
k)roz, verde aprins - iritarea, nevroza
l) violet - reveria, halucinația, desprinderea de real

Se remarcă muzicalitatea care este dată de :

a) utilizarea refrenului : repetarea unui vers sau grup de versuri pentru
accentuarea mesajului poetic
m) laitmotivul : un cuvânt care se repetă de mai multe ori în poezie
n)folosirea unor figuri de stil la nivel fonetic: aliterația și asonanța.
o) instrumentele muzicale - au valori simbolice:
- fanfara - corelată culorii gri - monotonia, starea de spleen
- clavirul - corelată culorilor roșu și negru - moartea
- vioara - corelată culorii albastre - melancolia
- flautul și caterinca - corelate culorilor roz și verde aprins - iritarea, nevroza

Se remarcă sinestezia - perceperea realității prin mai multe simțuri.

Exemplu: Copiii aleargă cântând - imagine vizuală, auditivă și motorie.

La nivel prozodic, se remarcă versurile albe ( fără rimă ) și versurile

libere ( versuri cu măsură variabilă ).
Se remarcă următoarele teme și motive:
1. Tema naturii :
a) natura bolnavă - surprinsă în succesiunea de anotimpuri ( trecerea de la
tomană la iarnă )
p)peisajele pustii, dezolante, lugubre (=înfricoșătoare)

Se evidențiază motivul toamnei (anotimpul preferat al simboliștilor),

ploaia ( toamna este asociată depresiei, iar căderea necontenită a ploii este
asociată ideii sfârșitului lumii ).
2. Tema iubirii :
- nu trezește înălțare sufletească, cum este la romantici
- este un sentiment maladiu, anemic, sortit eșecului

3. Tema târgului provincial ( = oraș dinafara capitalei )

- orașul este pustiu, dezolant, populat de oameni bolnavi ( de obicei, de fizie =
tuberculoză )
- motive: parcul, cârciuma, liceul etc.

4. Tema morții
- întregul univers este descris ca un vag cimitir

În concluzie, poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului

simbolism, deoarece opera prezintă trăsăturile specifice curentului; [… ] - le
precizați pe cele pe care le-ați ales a fi sugestive argumentării voastre.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - REALISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului realism, deoarece
opera se caracterizează prin autenticitate, veridicitate și obiectivitate.

Se remarcă veridicitatea / verosimilitatea care este oferită de: ( minim un

citat )
a) reperele spațiale reale ( ex: București, Anglia, Cetatea Hotin etc. )
q)nume de personalități istorice reale ( ex: Ștefan cel Mare )
r) inspirația din jurnale, memorii, adevăruri datate, povestiri etc.

Se remarcă obiectivitatea, care este dată de narațiunea obiectivă, la

persoana a III-a, relatată de către un narator omniscient și omniprezent
( exemple de verbe și forme pronominale la persoana a III-a - minim 3
exemple ).

Temele preferate de realiști sunt problemele societății contemporane lor,

spre exemplu: paternitatea, corupția, istoria etc.

Personajul este tipic, reprezentativ pentru o categorie socială. Spre

exemplu: mincinosul, încornoratul, parvenitul, arivistul, intelectualul etc.
 Se remercă indicii spațiali și temporali definiți și reali ( exemplu: Martie,
1984, București ).
Se remarcă tehnica detaliului semnificativ în descrierea personajelor și a
mediului în care acestea trăiesc ( foarte multe detalii în conturarea mediului
înconjurator sau a personajelor ) - exemplu: descrierea camerei Otiliei
Mărculescu în romanul “Enigma Otilei”.

În concluzie, Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului

realismului, deoarece opera prezintă preponderent idei reale, care nu sunt
produse ale imaginației.

ARGUMENTARE SUBIECTUL AL II-LEA - TRADIȚIONALISMUL

Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului tradiționalism,

deoarece opera este de inspirație folclorică, populară.

Se remarcă preocuparea pentru satul românesc ca vatră a spiritualității

autohtone => Câmpul lexical al satului va conține cuvinte precum “case”,
“cocioabe”, “săteni” etc. ( minim 3 exemple (

Orașul urban este văzut ca motiv al degradării umane. Sătenii sunt sperați
de civilizația citadină ( minim 1 exemplu ).

Se prezintă aspecte tradiționale ( ex: hora, sărbători, obiceiuri locale,

muzică, dansuri, gastronomie etc. ) ( minim 2 exemple ).

Temele preferate de tradiționaliști sunt: munca pământului, legătura cu

pământul, cultul neamului, continuitate generațiilor, întoarcerea în locurile
natale, casa natală, biserica etc.

Se remarcă Inovarea unor scene biblice, ale unor incantații biblice, ale
unor personaje biblice - minim un exemplu.

Registrul stilistic este cel arhaic, popular și oral ( minim 2 cuvinte ca

exemplu ).
 În concluzie, Poezia [...] / Secvența din textul [...] aparține curentului
tradiționalism, datorită prezentării lucide a statului românesc.

ARGUMENTARE SUBIECTL AL II-LEA - CARACTERIZAREA UNUI

PERSONAJ

STRUCUTURĂ:
1. Idee despre personaj, din ce operă face parte și a cărui autor, cine este
și care este rolul lui în fragmentul dat. Spre exemplu, Ana este fata lui Vasile
Baciu din opera “Ion” a lui Liviu Rebreanu. Aceasta este soția lui Ion și
mijlocul prin care personajul principal al operei poate obține pământul mult
dorit.

2. La cele două argumente pe care le prezentați trebuie să precizați două

modalități de caracterizare ale personajului. Astfel:
a) caracterizarea directă se realizează de către narator, de către autor, de către
celalalte personaje sau prin autocaracterizare. ( exemplu: Personajul Ana este
caracterizat în mod direct de către narator ca fiind foarte frumoasă, “Era
nemaipomenit de frumoasă!” )
s) caracterizarea indirectă se realizează prin intermediul vestimentației, al
limbajului, al mimicii, al comportamentului sau prin relația cu celelalte
personaje. ( exemplu: “Era îmbrăcat în haine rupte, murdare și ponosite” =>
personajul este sărac ).

În caracterizarea personajului, puteți alege ori două caracterizări directe,

ori două indirect, ori una directă și una indirectă.
 3. La concluzie, trebuie să precizați trăsăturile dominante ale personajului
ce reies din respectivul fragment.