SUBIECTUL II

1. Apartenenta la un curent literar:

A) Pasoptismul
Textul liric/epic X de Y se concentreaza pe tema..(istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia
spre absolut, spiritul rebel, patriotismul).

In primul rand, opera apartine pasoptismului deoarece scriitorul/poetul cultivă teme, precum
(istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul), insotite de o
serie de motive literare...(ex.)

In plus, principalul mijloc de expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).

Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă
apartinand pasoptismului.

B) Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea imposibilă
istoria.).

O primă trăsătură care încadrează opera în romantism o constituie prezenţa antitezei (ex.
+comentat).

Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit,
excepţional, ceea ce presupune mister: (ex.)

Nu în ultimul rând, textul este bogat în figuri de stil precum antiteza, comparaţia, metafora,
hiperbola (ex+ comentare).

Întreaga creaţie reprezintă o esenta a mesajului poetic, astfel, eul liric/naratorul transmite
sentimente de...(ex.), care se află în deplin acord cu elementele...(naturii ex. ..).

C)Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci, ale unui
mediu-care, legăturile individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau involuţia personajului-
care?).

O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă prin adoptarea
unei viziuni omnisciente, nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a
III-a). Naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient, pentru descrierea fidelă a aspectelor de viaţă
surprinse (ex..).

De asemenea, se creează tipologii de personaje (ex..).

Stilul operei este impersonal, tinzând către precizie, iar compoziţia este circulară, simetrica.

Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de personaje,
fără idealizarea sau caricaturizarea lor.

Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă
apartinand realismului.

D) Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin,târgurile de provincie, fie marile oraşe-,
singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea materiei, declinul).

O primă trăsătură care încadrează opera în simbolism o constituie simbolul ...,care devine laitmotivul
poeziei, şi caruia ii corespund o serie de stări sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea,
neadaptarea.

Sunt prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia,
parfumul, culorile, florile, instrumentele muzicale.

Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor figuri
de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe
muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent versul liber (ex.)

Întreaga creaţie reprezintă o esenta a mesajului poetic, astfel, eul liric/naratorul transmite
sentimente de... care se află în acord cu stările interioare.

E) Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului, arta
poetică).

Un prim argument care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea principiului unor
trăiri contradictorii (...care sunt acelea?..).

De asemenea, ambiguitatea limbajului(neclar, greu de inteles) reiese din utilizarea unor metafore
surprinzătoare (ex.+comentare). Totodată, poetul preferă versul liber (ex.).

In plus, se observă intelectualizarea emoţiei (ideea?).

Întreaga creaţie reprezintă o esenta a mesajului poetic, astfel, sunt transmise sentimente
de...care se află în deplin acord cu stările interioare.

F) Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul, lumea
rurală).

Un prim argument care justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie întoarcerea în

timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin frumuseţea lor (ex..).

De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru folclor/ promovează

lumea satului ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi.

Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+ comentarea lor),
care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.

Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă apartinand
traditionalismului.

2. Apartenenta la un gen:

A) EPIC
Genul epic desemnează totalitatea operelor literare în care autorul își transmite sentimentele,
gândurile, concepția despre lume și viață, prin intermediul instanței narative, acțiunii și a personajelor.

Întregul discurs narativ se focalizează asupra temei (…), observându-se motivele centrale (…), în
jurul cărora gravitează acțiunea.

În primul rând, se remarcă prezenţa naraţiunii, ca mod de expunere specific. Aceasta se face la
persoana (…), implicând prezenţa unui narator (…).
 De asemenea, apar personaje (…), care sunt implicate în derularea unor evenimente (…). Aceste
acţiuni sunt plasate într-un anumit timp (exemple de indici de timp din text) şi spaţiu (exemple de indici
de spaţiu).

Astfel, textul dat X se incadreaza in genul epic.

B) LIRIC
Genul liric desemnează totalitatea operelor literare scrise in proza sau in versuri, în care autorul își
exprimă gândurile, sentimentele, concepțiile în mod direct.

Întregul discurs poetic se focalizează asupra unei teme (ex.)/ unor motive(ex..) exprimate încă din
titlu, un element foarte important.

O primă trăsătură este prezența subiectivității, exprimată prin prezența mărcilor lexico-
gramaticale (verbe și pronume la persoanele I și a II-a, interjecții, exclamații, puncte de suspensie, liniile
de pauză.. ex.).

Cea de-a doua trăsătură a liricului este expresivitatea, constituită din figuri de stil și imagini
artistice. Astfel, se regăsesc (exemple).

În plus, muzicalitatea textului poetic este conferită de elementele de prozodie (rimă, ritm,
măsură, ex.), de prezența versului refren, a cuvântului simbol sau de organizarea astrofică.

Astfel, textul dat X se incadreaza in genul liric .

C) DRAMATIC
Genul dramatic însumează totalitatea operelor literare destinate spectacolului de scenă, în care
modul predominant de expunere este dialogul, îmbinat cu monologul, având o structură specifică:acte,
scene, tablouri, iar unitatea minimală structurală este replica.

Întregul discurs dramatic se focalizează pe schimbul de replici dintre personaje:(ex.), asupra

subiectului(mic rezumat).

O caracteristică a creațiilor dramatice sunt notațiile autorului, didascaliile, prin intermediul cărora
se surprind atmosfera, gestica, atitudinea actanților, devenind în același timp o modalitate de
caracterizare a personajelor sau de conturare a decorului scenic: (ex. de notatii ale autorului).

Astfel, textul dat X se incadreaza in genul dramatic.

3. Perspectiva narativa:
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic,
viziunea lui asupra lumii.

În textul...scris de...perspectiva narativă este una ...(subiectivă/obiectivă), întrucât narațiunea

este...(homodiegetică/heterodiegetică) fiind scrisă la persoana...(I/III), fapt demonstrat prin utilizarea
verbelor:... si formelor pronominale:.., la aceasta persoana. (optional: se prezinta ideea textului/rezumat,
2-3 rânduri)

Perspectiva obiectivă din textul dat presupune un narator obiectiv, omniscient si omniprezent,
care știe mai mult decât personajele și redă evenimentele fără să se implice afectiv.

Prin urmare, în textul...naratorul este unul omniscient și omniprezent, textul având focalizare zero
și viziune ,,din spate’’.

SAU

Perspectiva subiectivă din textul dat presupune un narator subiectiv, care este și personaj și se
concentrează asupra propriului univers sufletesc, iar din acest motiv lumea prezentată cititorului se
înfățișează dintr-un singur unghi.

Prin urmare, în textul...,naratorul este subiectiv, textul având focalizare internă.

4. Prezentarea temelor si motivelor:

Discursul poetic se focalizează asupra unor teme și motive. Încă din titlul poeziei, se regăsește
motivul central (...), repetat în versul refren. Din punct de vedere tematic se remarcă o temă de
suprafață, aceea a (…), sugerată de simbolurile/ figurile de stil/ imaginile artistice (…). Tema discursului
poetic dezvăluie (…), sentimentul de (…) fiind sugerat stilistic de sintagma: (…) .
5.Caracterizare de personaj
X este personajul principal al textului fragmentar al operei literare Y de Z, deoarece participă la
evenimentele prezentate, celelalte personaje gravitand in jurul lui.

X este creionat atât prin mijloace de caracterizare directe, cât şi indirecte.

Caracterizarea directă este realizată prin intermediul unui discurs descriptiv, realizat de către
narator (ex. din ceea ce zice naratorul despre el), de către alte personaje ( ex. din ceea ce zic alte
personaja despre el) si/sau prin autocaracterizare (ex. din ceea ce zice personajul despre el insusi).

Portretul moral este dominant şi se realizează prin caracterizarea indirectă şi reiese din:
comportamentul personajului (fapte, idei, atitudini, ex.), vorbele sale (ex.) si limbajul folosit, mediul în
care trăieşte, numele, prenumele, poreclă.

Trăsătură dominantă a personajului X este…(1/2 scene din care reiese această) .

Astfel, personajul X din opera Y, scrisa de Z, este un personaj ..., intruchipand tipul omului... .

6. Titlul:

Titlul operei... scrisă de...se constituie ca o sinteză a întregului mesaj poetic, oferind indici cu
privire la ideea operei:... (care este ideea?).

Acesta este sintetic(format dintr un singur cuvant)/analitic(format din mai multe cuvinte) şi este
alcătuit din... (precizezi valoarea/valorile morfologice de ex sinonim, adjectiv verb adverb etc).

In plan real, titlul…semnifică…, iar în plan imaginar, acesta semnifică…(poate fi o figură de stil pe
care o vei comenta).

Titlul ... devine simbolul central al textului, întărind mesajul acestuia, accentuând sentimentele
de... .

Asadar, titlul operei suport reprezintă o esenta a întregului mesaj poetic, punând în lumină o
creatie lirică pe tema..., de o surprinzătoare forţă expresivă.
7. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
Poezia...scrisă de...este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei/sentimente de...în
legătură cu/generate de...Tema poeziei este...(natura/iubirea împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul,
trecerea timpului, creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor.../elementelor din câmpul lexical
al...

Discursul liric este unul confesiv (dacă apar verbe/pronume de persoana I +ex) /adresat (dacă apar
verbe/pronume de persoana a II-a +ex) /obiectiv (dacă apar la a III-a +ex), eul liric transmițând...(ideea).
Sentimentele care se degajă din text sunt de...(nostalgie, regret, melancolie, veselie, exuberanță, euforie,
admirație, revoltă, neliniște, detașare etc.), eul liric aflându-se în ipostaza ...(meditativului, nostalgicului,
romanticului, îndrăgostitului, observatorului, martorului) așa cum reiese din versurile... .

Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil
și a imaginilor artistice. Astfel, prin intermediul epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se face
trimitere la/este conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea, imaginile artistice:
auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...

Astfel, intregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima ...
(ideea.. insotita de sentimele:...).

8. Rolul indicaţiilor scenice

Indicaţiile scenice oferă îndrumări pentru transpunerea textului în spectacol, sprijinind jocul
actorilor. Acestea constituie o caracteristică esenţială a genului dramatic.

În textul fragmentar prezentat selectat din opera X acestea au rolul de a nota detalii privind
decorul (ex.), elemente nonverbale, precum: (limbajul trupului, gesticulaţia, mimica, mersul+ex).
Totodată, acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la manifestările involuntare ale
unor emoţii, ale unor stări de spirit:(tremurul vocii, râsul, bâlbâiala, oftatul, geamătul, mormăiala
ezitantă, suspinele, tusea, plânsul în timpul vorbirii, văicărelile, ridicarea vocii, ex.).

Textul dramatic fragmentar selectat din opera X este semnificativ pentru prezentarea acestor
indicaţii scenice, care conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă,
ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele.
9. Rolul dialogului
Dialogul este un mod de expunere(dominant in genul dramatic/prezent in genul epic/ rareori
intalnit in genul liric) care îndeplinește mai multe funcții: de comunicare între personaje, de transmitere
a gândurilor și de caracterizare directă și indirectă a personajului.

Intregul discurs dramatic structurat în replici se focalizează asupra dialogului dintre personaje
(numele), devenite tipologice. Replicile surprind (rezumat).

Totodată, dialogul dintre personaje și limbajul acestora are un rol important în cadrul caracterizării
directe și, respectiv, indirecte. (caracterizam putin personajele aflate in dialog pe baza celor zise de ele).

10. Expresivitatea
Expresivitatea se referă la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manieră plastică,
diferită de cea a limbajului uzual, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă.

Textului poetic valorifica temele și motivele centrale precum (…). Imaginarul poetic este conturat
prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor artistice (ex.)

De asemenea, o altă caracteristică a expresivității este reprezentată de elementele de prozodie și

versificație, ce oferă muzicalitate. Poezia este alcătuită din (…) strofe/versuri cu (rimă, ritm, măsură), iar
prezența (punctelor de suspensie, liniilor de pauza etc.) surprinde (…).