APARTENENȚĂ CURENT

Schema: Pasoptism

Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-

poetul cultivă teme, precum (istoria, natura, libertatea de
creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar
o serie de motive literare...(ex.) Principalul mijloc de
expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).

Schema: Romantismul

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului,

natura, timpul, iubirea imposibilă istoria.) O primă trăsătură
care încadrează discursul liric în romantism o constituie
prezenţa antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn,
care devin un factor al cunoaşterii de sine şi o formă de evadare
din real. Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă
nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional,
ceea ce presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se
manifestă interesul pentru specificul naţional, iar poetul
respinge imitarea modelelor antice apreciate de clasicism. Nu în
ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca antiteza, comparaţia,
metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic,
astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin
acord cu elementele...

Schema: Simbolismul

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-

târgurile de provincie, fie marile oraşe-, singurătatea, moartea,
condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea
materiei, declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul
liric în simbolism o constituie simbolul ...,care devine laitmotivul
poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti,
precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea.
Sunt prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia,
parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile,
instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin
armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor
figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul
sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe
înnoirea orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent
versul liber (ex.)
 Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic,
astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin
acord cu stările interioare.

Schemă: Modernismul

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii,

contemplării, condiţiei poetului, arta poetică). Un prim
argument care încadrează textul X în modernism îl constituie
cultivarea principiului unor trăiri contradictorii (care?) De
asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din utilizarea unor
metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul
preferă versul liber care?), tehnica ingambamentului şi
metamorfoza (ex.) Nu în ultimul rând, se observă
intelectualizarea emoţiei (ideea?) Întreaga creaţie reprezintă o
chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente
de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.

N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză

psihologică şi al experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei.
Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe dezvoltarea analizei
psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este
ales un intelectual, frământat de numeroase probleme de
conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul interior, stilul
indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a
evidenţia bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor. De
asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva
narativă este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I
(ex.) Totodată, nu se respectă cronologia faptelor, dispare limita
dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare
x, este o creaţie impresionantă pentru perioada modernismului.

Schemă: Tradiţionalismul

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea

timpului, istoria, folclorul, lumea rurală). Un prim argument
care justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie
întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să
impresioneze prin frumuseţea lor (care?). De asemenea, se
promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru
folclor/ promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu
reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi. Nu
în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt
figurile de stil+ comentarea lor), care pun în evidenţă
exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie
impresionantă pentru perioada tradiţonalismului.

Schemă: Realismul

Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează

pe tema (moravurile unei epoci, ale unui mediu-care? legăturile
individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau
involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie
preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă la scriitorul
realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente,
nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si
pronume la persoana a III-a). Naratorul este neimplicat,
impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză,
pentru descrierea fidelă a aspectelor de viaţă surprinse (care?)
Totodată, se creează tipologii de personaje (care?) Stilul operei
este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie, iar
compoziţia este circulară, simetria operei. Nu în ultimul rând,
scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate,
faţă de personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare
x, este o creaţie impresionantă pentru perioada realismului.