1.

APARTENENȚA LA GENUL DRAMATIC

Fragmentul selectat din opera literară….. de….aparține genului dramatic, deoarece prezintă
particularitățile acestuia la nivel formal și de conținut.
Pe de o parte, din punct de vedere structural, textul este alcătuit din acte și scene, fragmentul citat fiind
selectat din….. Conflictul dramatic este dublu: de tip exterior, între …… și….., dar și interior, în sufletul
personajului, care știe/ face ….(explicație adecvată conținutului).
Apoi, se remarcă prezența indicațiilor scenice( didascaliile)care oferă precizări privind numele
personajelor(ex din text….), orientează jocul actorilor(ex din text….)fiind indici comportamentali (ex din
text…), gestuali( ex din text…), temporali(ex din text…) și spațiali(ex din text…). Modul de expunere
specific este dialogul dramatic, element esential în conturarea personajelor și în evoluția acțiunii. Acestea
comunică prin intermediul replicilor, care sunt precedate de numele vorbitorului(ex din text…)

!!!!! Acestea sunt indicații generale. Interpretarea trebuie adecvată conținutului!!!!!

Unele se potrivesc textului support, altele nu!!!! Faceți selecția aceea ce vi se
potrivește!!

2.TIMPURILE VERBALE
a) Explicați rolul stilistic al alternanței timpurilor verbale într-un text dat.
Alternarea timpurilor trecute evidențiază în fragmentul selectat din …., de….., relatarea din memorie/ din
spusele altora, a unor evenimente vechi, trecute care încă transmit un impact emoțional puternic.
Imperfectul conferă continuitate acțiunii de….în care personajele….(scurt rezumat). Trecerea la timpul
mai mult ca perfect exprimă acțiuni și mai îndepărtate la care se referă naratorul/ naratoarea, iar perfectul
compus creează impresia de eveniment ireversibil(ex…)
!!! Pentru fiecare timp se oferă exemple din text!!!!

Imperfectul folosit în reletarea acțiunior din fragmentul dat, plasează evenimentele într-o durată
nedeterminată. Folosirea lui este caracteristică prozei subiective și de natură psihologică, verbele ….( ex
din text) creând un effect de continuitate, de persistență în timp a acțiunilor și a impactului emotional
produs de acestea.
Este adesea utilizat în textele cu caracter evocator și de rememorare, imprimând un aer nostalgic
discursului personajului narator, care reconstituie evenimente din trecut.
 3.ROMANTISMUL
 Curent cultural manifestat la sf sec al XVIII-lea și în prima jumătate a sec. al XIX-lea în
întreaga Europă ca o reacție împotriva rogorilor clasicilsmului, dogmatismului ermetic, rațiunii reci și
ordinii.
 În opoziție cu clasicismul, susține manifestarea fanteziei creatoare, exprimarea
sentimentelor, a originalității;
 Promovează libertatea de exprimare;
 Pledează pentru exprimarea universului interior al ființei umane;
 Evaziunea în trecut, prin intermediul visului sau al somnului;
 Contemplarea naturii;
 Interesul pentru folclor, tradiții și istorie;
 Prezentarea unor eroi excepționali care acționează în situații excepționale( de ex omul de
geniu)
 Descoperirea infinitului spatial și temporal;
 Teme abordate: iubirea, natura, istoria, timpul, condiția omului de geniu, universal,
cosmogonia;
 Specii literare cultivate: drama istorică, elegia, meditația, pastelul, poemul filozofic, nuvela,
romanul, proza memorialistică.
ROMANTISMUL ROMÂNESC cunoaște trei etape:
 Pașoptismul;
 Romantismul eminescian
 Romantismul posteminescian
Trăsăturile literaturii pașoptiste:
 Sincronizarea cu literatura occidentală
 Literature cu character militant
 Operele literare se subordonează idealurilor de eliberare și unitate națională
 Admirație pentru țărănime
 Interes pt folclor, natură și istorie
 Rol educative al literaturii și al artei în general

Este un curent literar și artistic care promovează istoria și folclorul, punând accent pe sensibilitate și
pe evadarea din realitate prin intermediul visului și fanteziei.
Textul …. de…. aparține acestui curent literar surprinzând în imaginarul poetic ipostaza iubirii/ a
naturii/ a timpului printr-un limbaj expresiv în care predomină…..(de ex.figurile de stil)
Universul liric dezvoltă/ abordează tema…. susținută de prezența motivelor romantice….(ex….).
Sentimentele de iubire/ deznădejde/ melancolie/etc. sunt transmise direct prin intermediul eului liric aflat
în ipostază contemplativă/ admirativă/ de neînțeles de …/etc.
Apare antiteza/ invocația retorică/ interogația retorică specifică romantismului care ilustrează ideea
că…. Specific romantismului este și motivul visului/ al femeii înger/ sunt elementele naturii regăsite în
secvențe precum…..(ex din text)
Astfel, discursul liric se focalizează pe teme și motive definitorii doctrinei romantismului,
evidențiind excesul de sentimente într-un cadru specific.
 4.REALISMUL
Este un curent literar și artistic apărut în Franța către mijlocul sec al XIX-lea și extins până în
Anglia, cu continuări și ecouri până în sec al XX-lea, ca reacție împotriva clasicismului și romantismului.
Realismul se definește prin grija de a descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul a evitat-o sau
a travestit-o.
O condiție impusă celor care aderau spre realism era redarea evenimentelor din roman în mod
veridic, aceasta nu însemnă ca evenimentele prezentate în roman s-au întâmplat în realitate, ci că se poate
întâmpla, nimic nefiind de domeniul fantasticului. Este menținut principiul de mimesis cu sensul de redare
exactă, complete, sinceră a mediului social, a epocii în care trăim
Personajele sunt construite în mod coplex și interesate de aspect exterioare cum ar fi averea, ele
sunt niște tipologii surprinse în mediul lor social. Omul este produsul societății.
TRĂSĂTURILE REALISMULUI:
 Reflectarea fidelă a realității-veridicitatea este principiul de bază al realismului. Mimesis-
ul ( imitarea) cunoaște în realism o nouă epocă de glorie;
 Tematica socială- societatea e înțeleasă ca un organism viu, dynamic, ca un mediu care
explică comportamentul personajelor;
 Aspectul monograpic
 Cronologia faptelor
 Deznodamânt cert
 Rigoarea observațiilor- iportanța detaliului semnificativ. Autenticitatea și veridicitatea
acestor descrieri confer valoare documentară operelor realiste;
 Critica aspectelor negative
 Lipsa de idealizare;
 Personaje tipice în împrejurări tipice- realiștii sunt preocupați de crearea de tipuri umane
caracteristice societății vremii. Ei nu mai cultivă omul abstract classic, nici visătorul inadaptat, romantic,
ci omul aievea. Acesta este structurat sufletește în jurul unei pasiuni dominante; în funcție de această
pasiune personajul devine tipologic: avarul, arivistul, tiranul,etc
 Determinarea socială a personajului;
 Se remarcă predilecția pentru descrierea mediului( satului,orașului, străzilor, caselor etc)
ca modalitate indirectă de carcterizare a personajelor
 Apare tehnica detaliului semnificativ, pentru că are relevanță în economia textului;
 Afirmarea prozei și a romanului ca forme literare ale viitorului;
 Stil sobru, impersonal, lipsit de artificii.
 5.SIMBOLISMUL

Trăsăturile curentului:
 Utilizarea simbolului cu funcție sugestivă;
 Relevarea corespondențelor tainice, a legăturilor care se stabilesc între obiecte, între obiecte
și oameni, între natură și sentimente;
 Muzicalitatea versurilor;
 Versul liber, rima fiind considerate o simplă convenție, accentul punându-se pe forma și
ritmul versului;
 Cromatica e exprimată direct, prin culori cu valoare de symbol sau sugerată prin
corespondențe

Simbolismul este un curent literar și artistic care promovează utilizarea simbolului și a sugestiei,
dar și corespondența între planul exterior și interior.
Textul ….de…… aparține acestui current literar încadrându-se în estetica simbolistă printr-un
limbaj simbolic care sugerează stări sufletești de…… și gândurile eului liric, …… Astfel, simbolul…..
sugerează……. Apare muzicalitatea prin versul care se repetă cu valoare de refren…….sau prin repetarea
obsesivă a unui cuvânt ca laitmotiv al poeziei. Discursul poetic ideatic se concentrează pe tema condiției
umane/ a eșecului existential/ a căderii în abis/ a iubirii pierdute, surprinsă printr-un limbaj expresiv.
Astfel, epitetul…. descrie ……, iar metafora ……sugerează /ideea de… accentuând
sentimentul/sentimentele de… induse de simbolul….prin care se conturează ideea poetică …… a
întregului imaginar de liric, realizându-se corespondența simbolistă între stări și elemente ale cadrului
exterior……, /la nivel stylistic remarcându-se sinestezia ……, care asociază vizualu, olfacivul și
cromatica simbolistă.
 6.PAȘOPTISMUL

Textul….. de…… este o opera care aparține pașoptismului prin aspect thematic, prin
particularitățile limbajulu și prin viziunea asupra destinului uman/istoriei naționale.
Atfel, textul ilustrează tema istoriei naționale/ iubirii sub forma unei idile/ supremația trecutulu
glorios în antiteză cu prezentul, eul lyric surprinzând…..( idea central a textului dat..). De asemenea,
remarcăm spiritual patriotic manifestat prin admirația față de evenimente istorice/ personalități istorice ,
textul făcând trimitere la…..
O altă particularitate a pașoptismului este caracterul rhetoric, surprins prin forma de monolog
adresat a textului/ prezența invocațiilor retorice/ a interogațiilor retorice…(ex.). Totodată, mesajul poetic
este transmit prin limbaj expresiv(2 fig de stil commentate).

7.GENUL EPIC

Fragmentul… de… este o opera literară în care autorul își exprimă indirect gândurile, ideile,
sentimentele prin intermediul personajelor și al acțiunii. Astfel, în textul dat se remarcă prezența acțiunii,
care urmărește……(scurt rezumat).
Acțiunea este plasată în timp și spațiu, reperele spațio-temporale fiind ilustrate în secvențele
precum….
 Modul de expunere este narațiunea obiectivă/subiectivă, naratorul fiind obiectiv- heterodiegetic/
subiectiv-homodiegetic(ex de verbe și forme pronominale) împletindu-se cu descrierea sau dialogul
dintre……..care are rolul de a dinamiza acțiunea.
O altă trăsătură specifică genului epic este prezența personajelor…… care participă la acțiune.Între
ele se remarcă…. Protagonistul textului/ fragmentului despre care aflăm…( scurtă caracterizare).

8.NEOMODERNISMUL
Textul ….de…. aparține neomodernismului atât prin aspectul thematic, inovațiile limbajului,
caracterul ludic, prozodia modernă, dar și viziunea original a condiției umane.
Astfel, textul ilustrează tema…….., eul liric fiind surprins în ipostază de ăndrăgostit/ creator/
visitor/etc. și evidențiind ideea centrală, ……..
Noutatea lexicală( jocuri de cuvinte, limbajul prosodic, colocvial,etc.) sunt carcteristici neomoderniste
preluate evidențiate prin metaforele……(ex explicat), comparațiile…..etc.
Discursul poetic este plurisemnificativ, ambiguitatea fiind o caracteristică a limbajului demonstrate de
sensurle ascunse ale versurilor…. Care sugerează trăirile eului liric de…, sentimentele de… etc

MODERNISM

Modernismul este un curent literar apărut în perioada interbelică promovând o nouă

viziune poetică și un alt tip de prozodie.
Textul....de...... aparține modernismului, discursul poetic concentrându-se pe tema
condiției umane/ a creației/ a destinului uman/ a iubirii ca act de cunoaștere.
O trăsătură specifică modernismului este limbajul ambiguu, predomna metaforele care
ambiguiezează sensul textului. Astfel, metafora............sugerează........, iar
metafora....surprinde.......
Modernismul apare la nivelul prozodiei , apare versificația libera, ingambamentul, strofa
monobloc ( din câte versuri) ( cel puțin 13).
Prin urmare, textul ..............de .............aparține modernismului prin limbajul ambiguu,
precum și prin prozodie.
Personajul
Personajul reprezintă elementul central al unei opere epice sau dramtice, in jurul căruia
se desfășoara întreagă acțiune. Criticul literar R. Barthes definește persoanjele ca „ființe
de hârtie”.
Protagonistul fragmetului .......de.....este.........., un persoanj complex, a cărui imagine
este surprinsă prin modalități directe și indirecte de caracterizare. Astfel, personajul este
caracterizat direct de către narator/ alte personaje...dă dovadă de..........., trăsatură
surprinsă din secvența...(rezumat).
Limbajul este un alt mijloc de carcaterizare din care desprindeem ironia / incultura.
Rudiția personajuluo , el vorbind corect/incorect/ elevat.....
Astfel , personajul textului poate fi încadrat in tipologia ............., fiind surprins într-o
ipostază admirativă / degradantă/educativă.