Subiecte Oral

BILETUL NR.
1
Sub raportul limbii,' cercetarile ntreprinse [...] au putut stabili un numar de 160 (o
suta saizeci) de termeni romnesti care sunt de origine getodaca. !cesti termeni pri"esc
o arie #oarte larga, ncepnd cu corpul omenesc (buza, ceafa, grumaz, gusa), cu
#amilia (baiat, copil, prunc, zestre), cu locuinta (vatra, catun), cu ndeletnicirile agricole,
pastoresti, "iticole si piscicole (mazare, tarina; baci, mnz, strunga, tarc, urda, zara;
butuc, curpen, strugure; balta, gard), cu mediul #izic (magura, mal), cu #lora (brad,
bunget, butuc, codru, copac, curpen, mugure, strugure), cu #auna(balaur, barza, mistret,
rnza, soprla, viezure), cu di#erite actiuni (a rabda, a speria, a zburda) etc. $esigur,
numarul acestor termeni "a spori prin cercetari ulterioare% ele ne "or arata de asemenea
si alte aspecte ale mostenirii ling"istice% de pe acum se considera nsa ca apartin acestei
mosteniri su#i&ele att de #rec"ente si de caracteristic romnesti' esc, este (omenesc,
craiesc, barbateste, trupeste). (i sau pastrat de la dacogeti si cte"a nume de ape' n
primul rndDunarea, care deri"a dintrun Dunaris dacic% apoi Argesul din Argessos (la
)erodot di#ormat' Ordessos); Brzava, al carei nume se regaseste n orasul
dacic Berzobis; Somesul o inscriptie latina din tinuturile udate de acest rau "orbeste
de Samus; este sigur ca romanii au pastrat "ec*iul nume, auto*ton. !celasi lucru
cu Oltul, Aluta n iz"oarele latine, si cu !isa ("onstantin ". #iurescu, Dinu ".
#iurescu, Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi)
REZOLVARE
A. Identificarea emitatorului si a contextului
Autorii "onstantin ". #iurescu si Dinu ". #iurescu sunt emitatorii acestui mesa$. %rin
intermediul lucrarii Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi ei vor sa atraga
atentia, folosind un limba$ accesibil, asupra unor probleme de istorie a romnilor.
"onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$ este preocuparea pentru evidentierea
substratului geto(dac al limbii romne. )esa$ul transmis de autorii acestui fragment este
ca 'n limba romna actuala s(au identificat *+, de cuvinte care sunt de origine geto(daca,
apartinnd unor domenii diferite. De asemenea, emitatorii 'si e&prima opinia ca este posibil
ca cercetarile ulterioare din domeniul limbii romne sa demonstreze ca e&ista si alte
mosteniri geto(dace 'n limba romna, cum ar fi sufi&ele esc si este si numeroasele
toponime.
S
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie ale mesa!ului
-ragmentul din Scurta istorie a romnilor pentru ttneretjnjkosebi este un te&t
afgumentativ, apartinnd stilului.fun$tional stiintifidl 'n care emitatorii sustin e&istenta
unui substrat geto(dac allimbii romane. "onectorii folositi sunt specifici te&tului
argumentativ sub raportul, desigur, de asemenea, nsa, n primul rnd, apoi. Se folosesc
si structuri verbale specifice, cum ar fi se considera si este sigur ca. De asemenea,
emitatorii ofera numeroase e&emple de cuvinte din substratul geto(dac pentru a(si sustine
argumentele, cuvinte care fac parte din diferite cmpuri le&icale, tocmai pentru a sublinia
varietatea domeniilor 'n care s(au pastrat buza, cea#a ( pentru cmpul semantic al
corpului omenesc, baiat, copil, prunc ( pentru cmpul semantic al familiei, diferite
toponime ( $unaris, !rgessos, !luta. %aragrafele 'ncep cu folosirea conectorilor specifici
te&tului argumentativ si contin cte un nou argument pentru sustinerea opiniei e&primate.
". "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui
punct de edere
!e&tul prezentat e&prima opinia autorilor "onstantin ". #iurescu si Dinu ". #iurescu
cu privire la importanta cunoasterii substratului geto(dac al limbii romne. "eea ce li se
pare semnificativ autorilor este ca aceste cuvinte provin din domenii diferite, fapt ce
subliniaza importanta si gradul de raspndire al acestora. Argumentele lor sunt sustinute
prin e&emple elocvente de cuvinte din substratul geto(dac, cum ar fi buza, cea#a,
magura, $unaris, !rgessos, cuvinte care fac diferenta dintre opinii si fapte.
BILETUL NR. %
+rimul parado& al domeniului romn se re#era la pozitia sa n spatiul cultural european,
,eogra#ia si istoria au plasat -omnia ntre /uropa centrala, /uropa
rasariteana si Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntro mare 1.1/011b
sla"a si ungara. !ceasta a dus la aparitia a ceea ce eu "oi numi parado&ul
apartenentei. 0...1 Spatiul romn sa #ormat ast#el la #rontiera a trei zone culturale
di#erite si, asemeni oricarui spatiu de #rontiera, si lea apropiat, di#erentiinduse n
acelasi timp de #iecare din ele. 0...1 $i"erse sc*imburi si in#luente sau ncrucisat pe
teritoriul romnesc, uneori amestecnduse, alteori anulnduse reciproc si, adeseori,
#iind absorbite n pro#unzimea pamntului, dar nici una dintre ele nu a reusit sa se
impuna ntrun mod att de *otartor nct orice di#erenta sa #ie stearsa si -omnia sa
se integreze ntruna din zonele "ecine. -omnii siau creat propria lor cultura,
acceptnd un minim de elemente comune cu #iecare zona "ecina, minim care #acea
posibil contactul cu aceasta si care a ser"it, n acelasi timp, tocmai pentru a o di#erentia
de celelalte zone "ecine. $atorita unei asemenea arte au reusit ei sa ec*ilibreze
caracterul, altminteri di"ergent, al acestor numeroase in#luente. (Sorin
Ale&andrescu, Paradoxul romnesc)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este autorul lucrarii Paradoxul romnesc, Sorin
Ale&andrescu. "onte&tul 'n care a fost redactat acest mesa$ este identificarea mai multor
elemente care ar e&plicaparado&ul romnesc2, adica originalitatea spatiului cultural
romnesc.
-ragmentul din Paradoxul romnesc este un te&t argumentativ, apartinnd stilului
stiintific, 'n care emitatorul sustine originalitatea spatiului cultural romnesc, 'n ciuda
influentelor e&terioare. "onectorii folositi sunt specifici te&tului argumentativ primul,
ast#el, uneori, alteori, dar, nct, n acelasi timp, datorita. %aragrafele contin doua
argumente pentru a e&plica 2parado&ul romnesc2,sintagma care, conte&tual, se refera,
de fapt, la originalitatea 2omniei 'n raport cu /uropa. %rimul argument aduce 'n prim(
plan asezarea geografica a 2omniei, 'n timp ce al doilea argument sustine ca, desi
influente se pot observa 'n cultura romna, niciuna nu a fost suficient de puternica 'nct
sa domine si sa le anuleze pe celelalte.
punct de edere
!e&tul reprezinta o 'ncercare a autorului de a e&plica ceea ce el numeste 2parado&ul
romnesc2. !ermenul se refera la originalitatea pe care a pastrat(o cultura romna, 'n
ciuda influentelor e&terioare. 3n prim argument pe care 'l aduce emitatorul mesa$ului
este ca, 'n ciuda asezarii geografice a 2omniei, plasata 'ntre /uropa "entrala, /uropa
2asariteana si Balcani, si a evenimentelor istorice, aceasta tara si(a pastrat specificul
latin, numit, aici, 2parado&ul apartenente3''. De asemenea, se subliniaza influentele
culturale care se 'ntlnesc pe teritoriul romnesc. %entru a pastra o legatura cu tarile
vecine s(au 'mprumutat elemente de cultura ale tarilor respective, dar aceste influente nu
au anulat, ci, dimpotriva, prin asimilare, au 'mbogatit cultura romneasca.
BILETUL NR. &
!m aratat mai nainte ca nu poate #i "orba de disparitia populatiei auto*tone, daco
gete, ca urmare a razboaielor, asa cum a#irma unii istorici straini, plecnd de la idei
preconcepute si urmarind scopuri politice, nu stiinti#ice. -ationamentul, interesat, al
acestor istorici, e urmatorul' din moment ce populatia $aciei, dupa razboi, sa alcatuit
din colonisti straini, "eniti din alta parte, na #ost prea greu ca urmasii acestor colonisti
sa paraseasca $acia, la ordinul mparatului !urelian.
-ationamenttd pleaca nsa de la o premisa #alsa. 4aci, c*iar daca am admite, prin
imposibil, ca toti barbatii au pierit n lupte sau au #ost luati prizonieri ( n realitate o
seama dintre daci sau supus romanilor la nceputul celui de al doilea razboi, asa cum
ne arata scenele de pe 4olumna 5raiana au ramas totusi #emeile lor si copiii, deci
circa trei s#erturi din populatia initiala, din auto*toni. 6a acestia se adauga colonistii
"eniti, cum spune un iz"or antic, 2din toate partile imperiului roman 2 (2 e& loto orbe
romano 2) atrasi de bogatiile $aciei. !u "enit colonisti din pro"inciile "ecine $aciei,
adica din 7oesia, la sud de $unare, din lll8iricum, deci "estul +eninsulei 9alcanice, din
+anonia (unde e :ngaria de azi), din (oricum (unde e !ustria), dar si din pro"incii mai
ndepartate, si anume din ,alia, din Spania, din !sia 7ica, din nordul !#ricii, din Siria%
ni sau pastrat numeroase inscriptii care atesta #aptul.
;n a#ara de acesti colonisti "orbind latina populara, sau asezat n $acia "eteranii,
adica soldatii romani eliberati caresi a"usesera aici garnizoana si care, de obicei, erau
casatoriti cu localnice dacogete. $ar din ;talia nau "enit colonisti3 Se pare ca prea
putini. +e "remea lui 5raian, ;talia nu mai a"ea un e&cedent nsemnat de populatie pe
care sal trimita peste *otare. $e aceea, mparatul #i&ase ca norma sa nu mai
ntrebuinteze n scopuri de colonizare populatia ;taliei. ("onstantin ". #iurescu, Dinu ".
#iurescu, Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi)
REZOLVARE
Autorii lucrarii Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi,
"onstantin ". #iurescu si Dinu ". #iurescu, sunt emitatorii mesa$ului. "onte&tul 'n care
a fost redactat te&tul este preocuparea pentru sublinierea continuitatii populatiei
auto4tone pe teritoriul romnesc. 'n acest fragment emitatorii 'ncearca sa aduca
argumente pentru a contracara opinia unor istorici si cercetatori care afirmau ca populatia
auto4tona geto(daca a disparut de pe teritoriul romnesc 'n urma razboaielor.
B. 2eflectarea asupra elementelor constitutie ale mesa!ului
-ragmentul din Scutta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi
este un te&t argumentativ, apartinnd stilului stiintific, 'n care emitatorii sustin
continuitatea populatiei auto4tone pe teritoriul romnesc. "onectorii folositi sunt
specifici te&tului argumentativ din moment ce, caci, deci, nsa, adica, dar, totusi, n
a#ara de, de aceea. Se folosesc si structuri verbale specifice, cum ar fi nu poate #i "orba
de, am admite si se pare ca. De asemenea, emitatorii ofera numeroase contraargumente
pentru a contrazice opiniile unor istorici straini, care considera ca, dupa colonizarea
Daciei de catre romani, populatia auto4tona a disparut. 5imba$ul este specific scrierilor
istorice, foiosindu(se termeni de specialitate populatie auto*tona, colonisti,
rationament, nume ale provinciilor romane $acia, 7oesia, ;ll8ricum, (oricum,
,alia etc.
punct de edere
!e&tul e&prima opinia celor doi istorici 'n legatura cu continuitatea populatiei auto4tone
pe teritoriul Daciei. %rimul argument pe care 'l aduc autorii este ca, indiferent daca se
accepta ipoteza ca toti barbatii daci au murit 'n razboi sau au fost luati prizionieri, pe
teritoriul tarii au ramas femeile si copiii, reprezentnd apro&imativ trei sferturi
din populatia auto4tona. Alte argumente pe care le aduc pentru a contracara opinia
istoricilor straini se refera la faptul ca teritoriul nu a fost parasit dupa retragerea romana
deoarece aici au ramas colonistii veniti din provinciile vecine si veteranii de razboi care
s(au casatorit cu femeile geto(dace. %entru a face diferenta dintre opinii si fapte, ei dau ca
e&emplu o inscriptie dintr(un izvor antic, care spune ca aici s(au strns oameni 2din toate
partile imperiulu#, fiind atrasi de bogatiile Daciei.
BILETUL NR. '
<tnogeneza romnilor apare ast#el ca a"nd trei componente #undamentale' substratul
getodac% stratul roman% adstratul sla". 6imba romna este o limba latina, structura
gramaticala si cea mai mare parte a #ondului principal de cu"inte (60=) #iind de origine
latina. >ormarea poporului romn a urmat aceleasi #aze ca si etnogeneza italienilor,
#rancezilor, spaniolilor si portug*ezilor. si n cazul acestor popoare se ntlnesc cele trei
componente de baza, substrat, strat si adstrat. !st#el, de e&emplu, la #rancezi, substratul
este celtogallic, stratul roman, iar adstratul germanic (numele nsusi al poporului "ine
de la neamul germanic al #rancilor).
!portul sla" are o pondere nsemnata n le&icul limbii romne, dar el nu a a#ectat
caracterul latin al acesteia. Sugesti"a n aceasta pri"inta este statiStica pri"ind
"ocabularul poeziilor lui 7i*ai <minescu, poetul nostru national (din cele ?60@ de
cu"inte 2.6,60= sunt de origine latina si au o #rec"enta de A?=, pe cnd cu"intele de
origine sla"a, reprezentnd1A,A1=, au o #rec"enta de 6,0?=2. !l. -osetti).
Bdata cu nc*eierea etnogenezei romnilor, n secolele CllllD, apar si primele
mentiuni n sursele e&terne despre romni. n aceste iz"oare, ei sunt denumiti "la*i,
"ala*i, "olo*i, blac*i, "ariante ale unui termen care, dupa ce a desemnat un trib celt, a
#ost #olosit de "ec*ii germani pentru ai numi pe romani si galii romanizati si a s#rsit
prin a #i #olosit pentru ai numi pe locuitorii +eninsulei ;talice. $in lumea germana, el a
trecut apoi n cea sla"a, pentru ai desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, si de la
ei n alte zone etnicoculturale. (-lorin "onstantiniu, O Istorie sincera a poporului
romn)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului este istoricul -lorin "onstantiniu, autorul lucrarii O istorie
sincera a poporului romn. "onte&tul 'n care a fost scris acest fragment este
demonstrarea latinitatii limbii si poporului romn.
-ragmentul din O istorie sincera a poporului romn este un te&t
argumentativ, apartinnd stilului stiintific, 'n care emitatorul sustine latinitatea limbii si
a poporului romn. "onectorii folositi sunt specifici te&tului argumentativ ast#el, de
e&emplu, dar, pe cnd. De asemenea, autorul aduce numeroase e&emple pentru a(si
sustine argumentele, facnd diferenta 'ntre opinii si fapte. 5imba$ul folosit este specific
stilului stiintific, fiind folositi termeni din domeniul istoriei limbii etnogeneza,
substratul getodac, stratul roman, adstratul sla", substratul celtogallic,
"ocabularul, cuvinte de origine latina etc.
C. "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui
punct de edere
!e&tul sustine latinitatea limbii romne. %rimul argument pe care emitatorul 'l aduce este
ca fiecare limba are trei componente fundamentale (substrat, strat si adstrat) si ofera ca
e&emplu att componentele limbii romne (substratul geto(dac, stratul roman si adstratul
slav), ct si pe cele ale unei alte limbi romanice, limba franceza (substratul celto(gallic,
stratul roman, adstratul germanic). %entru a sustine latinitatea limbii romne ofera ca
e&emplu poezia poetului national )i4ai /minescu. Statistica realizata de Al. 2osetti 'n
legatura cu vocabularul utilizat de poet a demonstrat ca cele mai multe cuvinte folosite
de acesta erau de origine latina. 3ltimul argument, preluat din surse istorice straine, se
refera la denumirea de 2"la*i2 acordata romnilor, care, initial, se aplica romanilor 'n
general sau popoarelor romanizate.
BILETUL NR. (
n"atatii care scriu istoria popoarelor sunt de doua #eluri' unii, care din copilarie si
pna la batrnete au trait tot ntre carti, iar altii, care au trait si "iata cea de toate zilele,
cu luptele, necazurile, urteniile si #rumusetile ei, cunoscnd n carne si oase oameni "ii
de toate #elurile. ;storia scrisa de n"atatii cartilor e #oarte bogata si mestesugita n
nsirarea #aptelor omenesti si mai ntotdeauna crede ca poate da #ara #rica si #ara
ndoire de sine pricinile si urmarile acestor #apte, asa ca a"em raspunsuri limpezi la
toate ntrebarile ce trebuie sa le punem atunci cnd pri"im tainica ntretesere a
patimilor si gndurilor omenesti, singuratice ori deale multimilor, alcatuind "almasugul
istoriei popoarelor.
$impotri"a, n"atatii care, alaturea de carti, cunosc si "iata cea de toate zilele, se tem
sa dea prea repede raspunsuri asupra legaturii si pricinilor #aptelor omenesti% de multe
ori ei marturisesc neputinta lor de a lamuri de ce sa ntmplat cutare razboi ori sa i"it
cutare mare mester de icoane #rumoase si de case marete, ori de biserici cu totul noi #ata
de cele de dinainte, si se multumesc numai sa spuna cum a #ost, si nu si de ce a #ost asa
si nu alt#el. si ei #ac ast#el, pentru ca "iata nu e asa de limpede cum se arata n carti de
#iecare om, dupa mintea lui, ci e amar de ncurcata si neasteptata cum e si ciocnirea
dintre mintile nenumarate si cu totul straine una de alta, ale oamenilor care alcatuiesc
mpreuna, cu sau #ara "oia lor, satele, orasele, tarile, mparatiile, breslele lumii
acesteia. (7asile %rvan, nceputurile "ietii romane la gurile $unarii)
2/8O57A2/
A. 9dentificarea emitatorului si a conte&tului
/mitatorul mesa$ului este autorul lucrarii nceputurile "ietii romane la gurile
$unarii, 7asile %rvan. "onte&tul 'n care a fost scris te&tul este 'ncercarea autorului de a
face o clasificare a mai multor tipuri de istorici. 'n acest fragment, 'ncearca sa faca o
diferenta 'ntre doua tipuri de istorici unii care 'si scriu cartile folosindu(se de alte
documente si unii care scriu despre evenimente pe care le(au trait, folosindu(se, 'n primul
rnd, de propria e&perienta.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesa$ului
-ragmentul din nceputurile "ietii romane la gurile $unarii este un te&t descriptiv.
Autorul face distinctia 'ntre doua tipuri de istorici. Descrierea este realizata din
perspectiva subiectiva, e&primnd opinia autorului, care, 'n final, face si o optiune pentru
al doilea tip de istoric. 9storia scrisa de prima categorie de 'nvatati este prezentata cu
a$utorai ad$ectivelor si al figurilor de stil astfel ea este 2#oarte bogata si mestesugita n
nsirarea #aptelor omenest#, ofera2raspunsuri limpez# la 'ntrebarile pe care cititorul si le
pune 'n legatura cu 2tainica ntretesere a patimilor si gndurilor omenesti,
singuratice2 care alcatuiesc 2"almasugul istoriei popoarelor2. %entru a doua categorie de
istorici 2"iata nu e asa de limpede cum se arata n carti de #iecare om, 0...1 ci e amar de
ncurcata si neasteptata cum e si ciocnirea dintre mintile nenumarate si cu totul straine
una de alta 0...1.: -olosirea numeroaselor ad$ective si a cuvintelor cu sens figurat (istoria
mestesugita, raspunsuri limpezi, "almasugul istoriei), precum si perspectiva subiectiva
subliniaza apartenenta acestui te&t la categoria te&telor descriptive.
4. "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui
punct de vedere
-ragmentul descrie doua categorii de istorici si e&prima optiunea autorului pentru un
anume tip de scriitura si de mentalitate. 9storicii din prima categorie nu se multumesc sa
descrie evenimentele, ci 'ncearca sa le stabileasca si cauzele si scopul, 'n timp ce 'nvatatii
care cunosc viata cea de toate zilele se multumesc doar sa relateze cum a fost. /mitatorul
'si e&prima optiunea pentru istoricii din a doua categorie deoarece considera ca acestia si(
au dat seama de relativitatea e&istentei si de comple&itatea ei, refuznd sa 'ncadreze
evenimentele 'n anumite tipare prestabilite. %rima categorie descrisa cuprinde pe istoricii
care 'si scriu cartile folosindu(se de cunostintele pe care le(au dobndit din alte carti si
documente, 'n timp ce a doua categorie se refera la istoricii care scriu din propria
e&perienta si care nu 'ndraznesc sa e&plice fenomenele, ci doar sa le prezinte, indiferent
ca este vorba despre un razboi sau despre un 2mare mester de icoane #rumoase si de case
marete2.
B95/!35 ;2. +
+roductia agricola a $aciei se des#acea pe piata interna si, con#orm legii romane,
di/mele de grane cu"enite mparatului din tinuturi departate de porturile maritime
trebuiau consumate pe loc, n pro"incie, de catre armata si administratia imperiala,
interzicnduse e&portul lor. -oma se apro"iziona cu grne numai din <gipt, !#rica si
Sicilia.
<&portul "itelor era, n sc*imb, una din principalele bogatii ale $aciei romane. +aulin
de (olla, scriitor crestin, spune ca principala bogatie a tinuturilor dunarene erau n
!ntic*itate "itele. Cec*ile pasuni ale regilor daci trec n stapnirea mparatului si sunt
arendate unor bogatasi romani care dispuneau de uriase turme de oi si de "ite mari.
!st#el, pe baza muncii unei taranimi libere, sa dez"oltat economia $aciei n
"eacul ;; si urmarea a #ost ntarirea oraselor. 6ucru unic n ;mperiu, dupa un "eac de la
cucerire, $acia are cinci orase, colonii cu drept italic, scoase de sub /urisdictia
gu"ernatorului, carmuinduse singure dupa dreptul roman. Sau creat si 11 orase noi,
municipii si colonii (de grad superior celor dinti n pri"inta autonomiei).
+atrunderea bogatasilor romani n $acia are ca urmare ridicarea oraselor noi cu
canalizare, case de piatra, monumente publice, palate, am#iteatre, bai portice etc, ntro
tara locuita pna de curnd de triburi barbare. Brasenii bogati, n parte orientali,
sirieni, egipteni si altii, si in"esteau banii n numeroase ntreprinderi din $acia, ca de
pilda Euintus !etius !elianus, ca"aler roman, ngri/itor al drumurilor imperiale,
reprezentant pentru a"erile pri"ate ale mparatului n 7aroc, 9elgia si ,ermania,
procurator al mparatului n $acia !pulensis. "icepresedinte al consiliului municipal
din Sarmisegetuza (anul 1?A). :n alt bogatas, Euintilian, era preot si primar al coloniei
Sarmisegetuza, consilier municipal la !pulum, patron al municipiului +orolissum si altii
la #el, protectori ai breslelor, arendasi ai pasunelor si salinelor, precum si ai o#iciilor de
"nzare ale produselor imperiale din $acia. (%.%. %anaitescu, ;ntroducere la istoria
culturii romnesti)
2/8O57A2/
/mitatorul mesa$ului, %.%. %anaitescu, ofera o imagine a economiei Daciei 'n secolul al
9!(lea. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul se refera la dorinta autorului de a informa
receptorul cu privire la bogatiile care i(au atras pe romani pe teritoriul dacic.
B. 2eflectarea asupra elementelor constitutive ale mesa$ului
-ragmentul din ;ntroducere la istoria culturii romnesti este un te&t
argumentativ, apartinnd stilului stiintific, 'n care emitatorul aduce
argumente pentru a e&plica dezvoltarea economica a Daciei.
"onectorii folositi sunt specifici te&tului argumentativ ast#el, n
sc*imb, de pilda, precum, n parte. 5imba$ul, caracterizat prin claritate
si precizie, este specific stilului stiintific, fiind folositi termeni
economici si istorici di/mele, pro"incie, administratia imperiala,
arendate, colonii cu drept italic, /urisdictia gu"ernatorului, municipii,
ntreprinderi, breslelor, o#iciilor de "nzare. Argumentele sunt bine
sustinute de documente din perioada respectiva. ,<
*=
*>
". "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui punct de edere
-ragmentul e&prima opinia autorului, conform careia principala cauza pentru care
colonistii straini au venit 'n Dacia a fost bogatia acesteia. Dupa parerea sa, principalele
surse de venit care au a$utat 9a dezvoltarea economica a provinciei 'n secolul al ?(lea
erau grnele si vitele. /mitatorul considera ca prima consecinta a acestei dezvoltari
economice a fost 'ntarirea oraselor vec4i si constituirea unor orase noi. Datorita
bogatiilor Daciei, au fost atrasi numerosi oameni bogati romani, care au investit aici si
care au format orase moderne, cu canalizare, case de piatra, palate, monumente publice,
bai etc. %entru a(si sustine argumentele, autorul se foloseste de afirmatia unui scriitor
crestin, %aulin de ;olla, care a spus ca principala bogatie a teritoriului dunarean erau
vitele. De asemenea, el se foloseste de date despre oamenii bogati ai 2omei care au venit
'n provincie pentru a investi, cum ar fi @uintus Aetius Aelianus si @uintilian. Aceste
nume, care apar probabil 'n documente reale ale vremii, 'i sustin opiniile si anticipeaza
posibilitatea unei contraargumentari.
BILETUL NR. A
Se pune ntrebarea, de ce romanii, n timpul crizei economice din "eacul al llllea, au
sacri#icat numai pro"incia $acia, retragnd autoritatile, pe orasenii bogati si n parte,
temporar si legiunile, pe cnd celelalte pro"incii din <uropa ale ;mperiului au mai
ramas n starea lor dinainte, timp de mai multe secole3 $acia #usese ultima pro"incie
cucerita de ;mperiu n <uropa si a #ost prima parasita pentru ca organizarea ei
economica, bazata pe orase si pe economia de sc*imb n cadrul ;mperiului nu era deplin
consolidata. (u ncape ndoiala ca retragerea legiunilor si a reprezentantilor stapnirii
centrale a #ost precedata de o retragere a oamenilor de a#aceri, a stapnilor de scla"i,
de mine de aur si a negustorilor. +lecarea celor bogati, odata cu ruina economica, a
:cut ca pro"incia sa nu mai aiba pret pentru ;mperiu. $acia a #ost sacri#icata pentru ca
"aloarea ei nu mai nsemna prea mult n organismul economic al ;mperiului condus de o
oligar*ie oraseneasca.
$isparitia inscriptiilor pomenind de 2bine#aceri2 acordate de bogatasi pentru ridicarea
templelor, bailor, pentru spri/inirea colegiilor de meseriasi si a operelor de interes
public, ncepnd cu mi/locul secolului ;;;, sunt semne sigure ale acestei retrageri, careia
ia urmat aceea a o#icialitatii. ;storicii nau obser"at pna acum prioritatea retragerii
reprezentantilor "ietii economice #ata de aceea a autoritatilor de stat si au crezut ca
orasenii a"uti au urmat legiunile.
$istinctia ntre momentele celor doua retrageri are o mare importanta% ea arata ca
parasirea $aciei are la baza un #enomen economic si nu unul militar politic. (%.%.
%anaitescu, Introducere la istoria culturii romnesti)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului este autorul lucrarii Introducere la istoria culturii
romnesti, %.%. %anaitescu. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul este stabilirea unei
cauze pentru retragerea romanilor din provincia Dacia 'n secolul al lll(lea. Autorul
considera ca motivul principal pentru acest fenomen este unul economic deoarece
organizarea economica a provinciei nu era pe deplin consolidata.
-ragmentul din Introducere la istoria culturii romnesti este un te&t
argumentativ, apartinnd stilului stiintific, 'n care emitatorul aduce argumente pentru a
e&plica ca retragerea romanilor din provincia Dacia s(a realizat mai 'nti la nivel
economic si apoi la nivel militar si politic. "onectorii folositi sunt specifici te&tului
argumentativ pe cnd, pentru ca. Se folosesc si structuri verbale specifice, cum ar fi nu
ncape ndoiala ca si arata ca. De asemenea, termenii folositi sunt specifici domeniului
economic si administrativ deoarece istoricul are 'n vedere sc4imbarile survenite mai ales
la aceste niveluri crizei economice, legiunile, organizarea economica, oamenilor de
a#aceri, stapnilor de scla"i, ruina economica, oligar*ie oraseneasca, colegiilor de
meseriasi, #enomen economic.
". "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui
punct de vedere
!e&tul prezinta parerea autorului 'n ceea ce priveste parasirea provinciei Dacia de catre
autoritatile romane. Opinia emitatorului contrazice parerea altor istorici deoarece el
considera ca abandonarea Daciei a fost un fenomen economic, nu unul militar si politic.
Din acest motiv, primii care s(au retras nu au fost reprezentantii autoritatilor de stat, ci
reprezentantii vietii economice. Argumentele pe care autorul le aduce sunt sustinute de
lipsa inscriptiilor care sa se refere la 2bine#acerile2 acordate de oamenii bogati pentru
ridicarea unor cladiri 'n folosul public, sustinerea scolilor, 'ncepnd cu mi$locul secolului
al lll(lea. /l contrazice opinia altor istorici care cred ca retragerea politica si militara a
avut drept consecinta decaderea economica, considernd ca, de fapt, fenomenul s(a
produs 'n sens contrar.
14
15
BILETUL NR. )
+roblema esentiala pentru ,rigore :rec*e este nendoielnic aceea de asi scrie
cronica n romneste. ;n secolul DC;;, romna se a#la #ata de sla"ona n acelasi raport
n care sau a#lat #ata de latina romana rustica, adica italiana comuna, n duecento,
t*eodiscus sau germana populara cu ncepere din secolul C;;; sau le roman, #ranceza
populara, n secolul ;D. ! scrie n limba "ulgara si nu n aceea culta nu reprezinta
pentru cronicar doar o ino"atie, cu imense consecinte de ordin practic [...], ci si o mare
di#icultate n sine.
! scrie cel dinti n limba n care "orbesc de cnd lumea ai tai si tu nsuti nseamna a
trece un prag important. 5rebuiau create o sinta&a si o topica speci#ic scripturale,
precum si reglat un "ocabular care nu se poate rezuma la acela religios (singurul a"nd,
dupa 4oresi, traditie scrisa), pretinznd termeni administrati"i, /uridici, militari care nu
sunt prezenti neaparat n "orbire, dar e&istau incipient n actele de cancelarie si n
scrisorile o#iciale.
;n s#rsit, procedeele nsesi cerute de stilul istoriogra#ie nu au precedente romnesti la
/umatatea secolului DC;;. !seznd alaturi portretul lui )anibal din 5itus 6i"ius si acela
al lui ste#an cel 7are din :rec*e, +ompiliu 4onstantinescu a atras atentia asupra
mprumutarii de catre cronicar att a 2 canoanelor retorice 2 clasice, ct si a unor
elemente concrete de psi*ologie ("arsator de snge ne"ino"at, nelenes, la razboaie
mester). (;icolae )anolescu, Istoria critica a literaturii romne, I)
REZOLVARE
"riticul literar ;icolae )anolescu, emitatorul acestui mesa$, pune 'n evidenta
dificultatile cu care s(a confruntat cronicarul #rigore 3rec4e pentru a(si scrie letopisetul
'n limba romna. "onte&tul 'n care a fost redactat acest mesa$ se refera la preocuparea
pentru evidentierea situatiei limbii romne la 'nceputurile literaturii nationale. 5imba
oficiala si culta 'n Barile romne era 'n acea perioada slavona, romna fiind considerata
limba vulgara.
-ragmentul din Istoria critica a literaturii romne este un te&t argumentativ, apartinnd
stilului stiintific, 'n care emitatorul pune 'n evidenta dificultatea cu care s(a confruntat
cronicarul romn #rigore 3rec4e pentru a(si scrie opera 'n limba romna. "onectorii
folositi sunt specifici te&tului argumentativ adica, dar, precum si, n s#rsit, att...
ct si. Se foloseste si o structura verbala specificaeste nendoielnic. ;otiunea de limba
"ulgara desemna limba vorbita de popor, diferita de limba oficiala.
5imba$ul este specific criticii literare si lingvisticii, continnd termeni6 sintagme din
cmpul semantic al limbii, cum ar fi cronica, sla"ona, romana rustica, italiana comuna,
le roman, #ranceza populara, sinta&a, topica, "ocabular, procedeele cerute de stilul
istoriogra#ie, canoanelor retorice clasice, elemente concrete de psi*ologie.
". "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui punct de vedere
'n acest fragment, criticul literar ;icolae )anolescu 'si e&prima opinia 'n legatura cu
dorinta lui #rigore 3rec4e de a(si scrie cronica 'n limba romna. 5imba oficiala si culta
'n Barile romne era 'n.aceaperioada slavona, romna fiind considerata limba vulgara.
Argumentele pe care ;icolae )anolescu le aduce sunt legate de stadiul 'n care se afla
limba romna 'n secolul al C799(lea. %entru a sublinia dificultatea scrierii 'ntr(o limba
care nu era pe deplin constituita, autorul se foloseste de un argument de tip comparatie,
facnd o paralela 'ntre raportul dintre limba romna si limba oficiala, slavona, si situatia
altor limbi romanice considerate :vulgare:. 3n al doilea argument este legat de
ine&istenta unei sinta&e si a unei topici specifice limbii scrise, precum si a unor termeni
administrativi, militari etc. 5imba oficiala fiind slavona, acesti termeni nu erau atestati 'n
limba romna. De asemenea, un alt argument pe care 'l aduce autorul este legat de lipsa
procedeelor artistice deoarece, pna 'n acest moment, nu a e&istat literatura scrisa 'n
limba romna. /l ofera ca e&emplu, pentru a(si sustine ultimul argument, portretul lui
stefan cel )are din cronica lui #rigore 3rec4e, care 'mprumuta procedee din opera lui
!itus 5ivius. Din fragment reiese admiratia criticului pentru cronicarul moldovean, care a
facut un pas important pentru constituirea literaturii romne.
BILETUL NR. *
+uternicul $umnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sati daruiasca, dupa aceste cumplite
"remi anilor nostri, cndu"a si mai slobode "eacuri, ntru care, pe lnga alte trebi, sa
aibi "reme si cu cetitul cartilor a #ace iscusita zaba"a, ca nu ieste alta si mai #rumoasa,
si mai de #olos n toata "iiata omului zaba"a dectu cetitul cartilor.
4u cetitul cartilor cunoastem pe ziditor iul nostru, $umnezeu, cu cetitul lauda i #acem
pentru toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milosti" l
a#lam. $in Scriptura ntelegem minunate si "ecinice #apte puterii lui, #acem #ericita
"iiata, agonisim nemuritoriu nume. Sngur 7ntuitoriul nostru, $omnul si $umnezeu
)ristos, ne n"ata, zicandu' adeca' 2 4ercati Scripturile 2. Scriptura departe lucruri de
oc*ii nostri ne n"ata cu, acele trecute "remi sa pricepem cele "iitoare. 4iteste cu
sanatate aceasta a noastra cu dragoste osteneala.
*+
1+
$e toate #ericii si daruri de la $umnezeu "oitoriu, 7iron 4ostin, care am #ost lFgo#at
mare n 7oldo"a. ()iron "ostin, Opere alese. Letopisetul arii oldo!ei. "e neamul
moldo!enilor)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului este )iron "ostin. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul se
refera la 'ndemnul autorului catre potentialii cititori sa(si faca timp pentru lectura
deoarece aceasta reprezinta cea mai frumoasa si folositoare zaba"a2 2n toata "iiata
omului2.
-ragmentul din 6etopisetul arii 7oldo"ei este un te&t descriptiv, apartinnd stilului
beletristic. Descrierea este facuta din perspectiva subiectiva si prezinta placerea de a citi.
2olul acestei descrieri este de informare asupra utilitatii actului lecturii. Descrierea este
una sistematica deoarece emitatorul vorbeste despre placerea de a citi la modul general,
pna la placerea pe care o poate provoca lectura propriei carti. )iron "ostin se adreseaza
direct cititorului, prin vocativul iubite cetitoriule, 'ndemnndu(* sa se bucure de
cea 2mai #rumoasa si mai de #olos n toata "iiata omului zaba"a.''D."ea mai importanta
carte pe care un om trebuie sa o citeasca, este Scriptura, informatiile pretioase pe care le
contine fiind descrise cu a$utorul ad$ectivelor 2$in Scriptura ntelegem minunate si
"ecinice #apte puterii lui, #acem #ericita "iiata, agonisim nemuritoriu nume.2. De la
general autorul revine la particular, si anume la placerea de a citi propria carte, placere
e&primata prin 'ndemnul final 24iteste cu sanatate aceasta a noastra cu dragoste
osteneala2. 5a nivel le&ical, se remarca folosirea cuvintelor 'n forma lor 'nvec4ita,
specifica perioadei 'n care te&tul a fost scris cetitoriule, trebi, cetit, ieste, "iiata, dectu.
punct de edere
!e&tul reprezinta un 'ndemn al emitatorului pentru receptori. Acestia, reprezentati prin
sintagma cinstite, iubite cetitorule, sunt rugati sa redescopere placerea de a citi. Autorul
considera cititul o activitate de cunoastere si ofera ca e&emplu pentru a(si sustine
ideea S#nta Scriptura. 5a fel ca si cartile sfinte, letopisetul lui este o carte care a$uta la
mai buna cunoastere a omului, dar si la cunoasterea istoriei poporului romn, motive
pentru care merita citita. 'n finalul adresarii, autorul 'si asuma responsabilitatea pentru
cele scrise, fapt subliniat prin formula de 'nc4eiere 2$e toate #ericii si daruri de la
$umnezeu "oitoriu, 7iron 4ostin, care am #ost logo#at mare n 7oldo"a.2.
BILETUL NR. 1,
>ostau acestu ste#an "oda om nu mare de statu, mnios si de grabu "arsatoriu de snge
ne"ino"at% de multe ori la ospete omorea #ara /udetu. !mintrilea era om ntreg la #ire,
nelenesu, si lucrul sau l stiia al acoperi si unde nu gndiiai, acolo l a#lai. 6a lucruri de
razboaie mester, unde era ne"oie nsusi sa "araea, ca "azndul ai sai, sa nu sa
ndaraptieaze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. si unde biruia altii, nu
perdea nade/dea, ca stiindusa cazut /os, sa radica deasupra biruitorilor. 7ai apoi, dupa
moartea lui si #iciorul sau, 9ogdan "oda, urma lui luasa, de lucruri "ite/esti, cum sa
tmpla din pom bun, roada buna iase.
;ara pre ste#an "oda lau ngropat tara cu multa /ale si plngere n manastire n +utna,
care era zidita de dnsul. !tta /ale era, de plngea toti ca dupa un parinte al sau, ca
cunostiia toti ca sau scapatu de mult bine si de multa aparatura. 4e dupa moartea lui,
pna astazi i zicu sveti stefan voda, nu pentru su#letu, ce iaste n mna lui $umnezeu, ca
el nca au #ostu om cu pacate, ci pentru lucrurile lui cele "ite/esti, carile niminea din
domni, nici mai nainte, nici dupa aceia lau a/unsu. (#rigore 3rec4e, Letopisetul arii
oldo!ei)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului, #rigore 3rec4e, realizeaza un portret al domnitorului stefan cel
)are. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul este scrierea Letopisetului arii
oldo!ei, care cuprinde si rememorarea perioadei 'n care a domnit stefan cel )are.
-ragmentul din 6etopisetul arii 7oldo"ei este un te&t descriptiv, apartinnd stilului
beletristic. #rigore 3rec4e alcatuieste portretul lui stefan cel )are. Descrierea este una
subiectiva, observndu(se atitudinea de simpatie a cronicarului fata de domnitorul
moldovean. %ortretul este realizat cu a$utorul ad$ectivelor si al figurilor de stil, punndu(
se 'n evidenta att calitatile, ct si defectele domnitorului2om nu mare de statu, mnios si
de grabu "arsatoriu de snge ne"ino"at2, 2om ntreg la #ire, nelenesu2, 2la lucruri de
razboaie mester2, 2om cu pacate2, 2lucrurile lui "ite/esti22. %erspectiva subiectiva este
subliniata mai ales 'n descrierea reactiei poporului la moartea lui stefan, cnd acesta a
fost 'ngropat 2cu multa /ale si plngere2, 2de plngea toti ca dupa un parinte2. 5a nivel
stilistico(te&tual se remarca folosirea verbelor la trecut, dar si a sintagmelor care e&prima
gradarea sentimentelor pe care le provoaca amintirea domnitorului >ostau, era, lau
ngropat, amintrilea, si unde, mai apoi, iara. 5a nivel le&ical, se observa folosirea
formelor 'nvec4ite ale cuvintelor statu, grabu, "arsatoriu, /udetu.
18
*E
". "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui punct de edere
-ragmentul reprezinta un pasa$ din letopisetul cronicarului moldovean, continnd
portretul lui stefan cel )are. Acest portret nu idealizeaza, ci, dimpotriva, 'l prezinta pe
stefan cel )are 'n primul rnd 'n ipostaza de om, punndu(i(se 'n evidenta att calitatile,
ct si defectele. Accentul cade pe vite$ia domnitorului, motiv pentru care a fost $elit de
'ntreaga tara la moartea sa. %erspectiva emitatorului este una subiectiva, punndu(se 'n
evidenta admiratia acestuia pentru personalitatea domnitorului moldovean.
BILETULNR.il
n#lorirea, cu totul remarcabila, a scrierilor cu caracter istoriogra#ie pe care o
adapostesc secolul al DC;;lea si primele decenii ale "eacului urmator, att n 7oldo"a,
ct si n Gara -omneasca, nu a reprezentat nicidecum un #enomen con/unctural.
(i"elul, di"ersitatea, "arietatea modalitatilor de abordare demonstreaza ca produsele
literare ale acestei epoci de "r# sunt #iresti mpliniri ale unor preocupari ce se de#inesc
prin durata si constanta.
Secolul al DC;lea n cultura romneasca este dominat dupa parerea noastra ( de un
acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instalarii si nc*egarii constiintei
nationale), care i anima, la #el de intens, pe oamenii politici, ca si pe carturari.
ntoarcerea catre propriul trecut, consolidarea legaturilor cu naintasii si punerea n
"aloare a traditiilor nationale (toate semne ale perenitatii, ale unei permanente
constientizate) sunt #orme de mani#estare ale ideii de apartenenta a prezentului la un
curs comun al istoriei. [...] (Dan ?oria )azilu, arii cronicari ai secolului al #$II%lea)
REZOLVARE
Dan ?oria )azilu, autorul lucrarii arii cronicari ai secolului al
#$II%lea, este emitatorul acestui mesa$. "onte&tul 'n care a fost scris este punerea 'n
evidenta a preocuparii pentru literatura a carturarilor din aceasta perioada.
-ragmentul din ari cronicari ai secolului al #$II%lea este un
te&t argumentativ, apartinnd stilului stiintific, 'n care emitatorul contrazice opinia altor
critici, conform careia 'nflorirea scrierilor cu caracter istoriografie a fost un fenomen de
con$unctura. "onectoriifolositi sunt specifici te&tului argumentativ dupa parerea
noastra, dar, att... ct si. Se foloseste si o structura verbala specifica demonstreaza.
De asemenea, se folosesc termeni specifici limba$ului criticii si istoriei literare, cum ar
fi serierilor cu caracter istoriogra#ie, ni"elul, di"ersitatea, "arietatea modalitatilor de
abordare, produsele literare, acut sentiment al istoriei, ideii de apartenenta.
!e&tul prezentat e&prima sintetic opinia criticului si istoricului Dan ?oria )azilu 'n
legatura cu dezvoltarea literaturii, 'n special a literaturii de inspiratie istorica. Autorul
subliniaza faptul ca secolul al C79(lea este dominat de ideile umaniste legate de
constiinta nationala, de ideea latinitatii limbii si a poporului romn. "arturarii si oamenii
politici ai vremii se raportau la trecut pentru a stabili continuitatea si legatura dintre
prezentul lor si trecutul tarii, pentru a(si sublinia identitatea ca popor. Autorul aduce ca
argument pentru a(si sustine opinia diversitatea si varietatea modalitatilor de abordare a
lucrarilor istoriografice, care demonstreaza ca acestea sunt, de fapt, produse ale unei
preocupari permanente pentru literatura. "riticul e&plica aparitia cronicilor prin
dezvoltarea unui acut sentiment al istoriei care s(a manifestat 'n secolul al C79(lea. %rin
aceste argumente contracareaza opiniile altor critici, care considerau 'nflorirea literaturii
istoriografice un simplu fenomen de con$unctura.
BILETUL NR. 1%
$imitrie 4antemir este constiinta cea mai cuprinzatoare si mai adnca din toata cultura
si literatura noastra de pna la /umatatea "eacului al DC;;llea. ! #ost comparat cu
6orenzo dei 7edici, cu 6eibniz si cu Coltaire. Spre el, spre opera lui, con"erg ca ntrun
summum toate liniile de #orta ale spiritualitatii romnesti' actiunea politica si militara,
ca e#ort colecti" n "ederea scuturarii /ugului otoman secular si pentru cstigarea
autonomiei statale depline% istoria, ca argument n #a"oarea dreptului de a e&ista si de a
se a#irma al poporului nostru ntre celelalte popoare ale lumii% stiinta, ca semn si treapta
superioara a luminarii mintii, la nceputul unui secol care a"ea sa culti"e ratiunea mai
presus de orice% literatura, ca mani#estare plenara a limbii nationale, n cel putin o
capodopera, dainuind peste "eacuri si uimind nca prin nebanuitelei #rumuseti de arta a
cu"ntului' Istoria iero&li'ica.
4u $imitrie 4antemir, personalitatea cea mai puternica si scriitorul cel mai proli#ic si
mai cuprinzator de largi orizonturi din ntreaga noastra literatura "ec*e, se nc*eie o
epoca. Bpera lui sintetizeaza, n mare, patru secole si mai bine de mani#estare a culturii
romnesti, desc*iznd totodata largi orizonturi perioadei urmatoare, aceea a secolului
luminilor si a miscarii cunoscuta sub numele de scoala ardeleana. (9on
2otaru, Literatura romna !ec(e)
20
=*
REZOLVARE
9on 2otam este emitatorul mesa$ului si autorul lucrarii 6iteratura romna
"ec*e. "onte&tul 'n care a fost emis mesa$ul se refera la dorinta autorului de a sublinia
importanta personalitatii lui Dimitrie "antemir pentru cultura si literatura romna.
-ragmentul din Literatura romna "ec*e este un te&t argumentativ, apartinnd stilului
stiintific, 'n care emitatorul aduce argumente pentru a sublinia importanta lui Dimitrie
"antemir 'n cultura romneasca. "onectorii folositi sunt specifici te&tului
argumentativ ca argument, cel putin. 9poteza de la care porneste autorul este ca Dimitrie
"antemir a fost 2constiinta cea mai cuprinzatoare si mai adnca' din cultura si
literatura romna a secolului al C799(lea. 5imba$ul este specific criticii si istoriei literare
si este e&emplificat, la nivelul te&tului, prin cuvinte6sintagme cum ar fi Spiritualitatea
romneasca, constiinta cea mai cuprinzatoare si mai adnca din toata cultura si
literatura noastra, treapta superioara a luminarii mintii, mani#estare plenara a limbii
nationale etc.
punct de edere
Opinia e&primata de 9on 2otam porneste de la ipoteza ca Dimitrie "antemir este cea
mai importanta personalitate a culturii romne din secolul al C799(lea. Argumentele
aduse de emitator sunt legate de activitatea lui "antemir 'n diferite domenii politica,
istorie, stiinta si literatura. %entru a(si sustine, 'n continuare, opinia enumera cteva dintre
realizarile carturarului, att 'n domeniul literar, ct si 'n politica, istorie si stiinta, cum ar
fi, de e&emplu, opera literara ;storia ierogli#ica. !oata activitatea sa a fost pusa 'n
serviciul poporului romn deoarece a urmarit cstigarea autonomiei romnilor, afirmarea
latinitatii poporului romn, manifestarea limbii nationale. Opera lui anticipeaza ideile
iluminismului si ale scolii Ardelene, personalitatea sa influentnd evolutia generetiilor
urmatoare.
BILETUL NR. 1&
;luminismul este iesirea omidui din starea de minorat de care el nsusi sa #acut "ino"at.
7inoratul nseamna neputinta de a se seni de propriul sau intelect #ara a #i condus de
altcine"a. !cest minorat pro"ine din "ina noastra, daca moti"ul sau nu este o de#icienta
a intelectului, ci lipsa de *otarre si cura/ n a #ace uz de el #ara conducerea altuia.
Sapere audeH Sa ai cura/ n #olosirea propriului tau intelectH este deci de"iza
iluminismului...
4aci iluminismul nu necesita altce"a dect libertatea, si anume cea mai putin
daunatoare din tot ce poate #i numit libertate' #olosirea n mod public, n toate
pri"intele, a ratiunii. !cum nsa aud din toate partile 2(u discutatiH2. B#iterul spune'
2(u discutati, ci e&ersatiH2, 4onsilierul de #inante' 2(u discutati, ci platitiH2, 4lericul'
2(u discutati, ci credetiH2. $oar un singur stapn n lume spune' 2 $iscutati ct puteti si
despre orice, dar #iti ascultatoriH2. ;n aceste cazuri este "orba de o ngradire a libertatii.
$ar ce #el de ngradire poate mpiedica iluminismul3 si care, dimpotri"a, l poate #ace
sa nainteze3 <u raspund' #olosirea publica a ratiunii trebuie sa #ie ntotdeauna libera%
numai ast#el se poate realiza luminarea oamenilor% #olosirea pri"ata a ratiunii poate #i
nsa ngradita, #ara sa mpiedice ast#el prea mult progresul ilumismului. 2 (2omul
)unteanu, Iluminismul, II)
REZOLVARE
2omul )unteanu, autorul cartii Iluminismul, este emitatorul acestui mesa$. "onte&tul
'n care a fost redactat te&tul este 'ncercarea de definire a iluminismului. Autorul
considera ca iluminismul reprezinta iesirea din starea de minorat, adica din neputinta
omului de a se servi de propriul intelect.
-ragmentul din Iluminismul este un te&t argumentativ, apartinnd stilului stiintific, 'n care
emitatorul aduce argumente pentru a pune 'n evidenta semnificatiile iluminismului.
"onectorii folositi sunt specifici te&tului argumentativ caci, si anume, n aceste cazuri,
dar, dimpotri"a, ast#el, nsa. 5a nivelul punctuatiei, sunt folosite g4ilimelele pentru
'ncadrarea e&emplelor de atitudini legate de felul cum este perceputa
libertatea ratiunii 2(u discutatiH2 0...1, 2$iscutati ct puteti si despre orice, dar #iti
ascultatoriH2. Aceste e&emple sunt oferite pentru sustinerea argumentelor.
punct de edere
9poteza de la care pleaca autorul este ca iluminismul reprezinta 2iesirea omului din starea
de minorat2, stare care se traduce prin neputinta individului de a(si folosi ratiunea.
9luminismul pledeaza pentru egalitate si libertate, dar acestea nu pot fi obtinute dect prin
folosirea ratiunii. Dupa opinia lui 2omul )unteanu, iluminismul are nevoie, pentm a se
manifesta, doar de libertatea de a folosi, 'n public, ratiunea. /l face distinctia 'ntre doua
tipuri de folosire a ratiunii, cea publica si cea privata, si considera ca doar prima a$uta la
dezvoltarea individului, conform ideilor iluminismului, a doua putnd fi 'ngradita, fara a
influenta progresul acestuia.
22
23
9deea de baza transmisa de emitator este aceea ca, prin intermediul ratiunii, prin cultura
si stiinta, omul poate a$unge la o perceptie reala a universului si c4iar la stapnirea lui.
-olosirea publica a ratiunii este singura care va determina procesul de 2luminare2 a
oamenilor.
BILETUL ;2. *F
;n zorile lumii moderne, 2originea2 se bucura de un prestigiu aproape magic. ! a"ea o
2 origine 2 bine stabilita nsemna, de #apt, a te pre"ala de o origine nobila. 2Suntem
urmasii -omeiH repetau cu mndrie intelectualii romni din "eacul al DC;;;lea si al
DlDlea. 4onstiinta descendentei latine era nsotita la ei de un #el de participare mistica
la maretia -omei. 0...1
6a nceputul "eacului al DlDlea, mira/ul 2 originii nobile 2 strneste n toata <uropa
centrala si de sudest o ade"arata pasiune pentru istoria nationala, mai ales pentru
#azele mai "ec*i ale acestei istorii. 2 :n popor #ara istorie (adica' #ara 2documente
istorice2 sau #ara istoriogra#ie) e ca si cum nar #ii2. ntlnim aceasta an&ietate n toate
istoriogra#iile nationale ale <uropei 4entrale si Brientale. B asemenea pasiune era,
desigur, consecinta desteptarii nationalitatilor n aceasta parte a <uropei si ea sa
trans#ormat #oarte curnd ntrun instrument de propaganda si de lupta politica. $ar
dorinta de a do"edi 2 originea nobila2 si 2 antic*itatea2 poporului sau domina ntrasa
masura sudestul european nct, n a#ara de cte"a e&ceptii, toate istoriogra#iile
respecti"e sau cantonat n istoria nationala si au a/uns n cele din urma la un
pro"incialism cultural. ()ircea /liade, !specte ale mitului, cap. 9C, Supra"ietuiri si
camu#la/e ale miturilor, 2 7iturile lumii moderne2)
REZOLVARE
)ircea /liade, autorul cartii !specte ale mitului, este emitatorul acestui mesa$, care
e&pune un punct de vedere 'n legatura cu obsesia popoarelor europene pentru istorie, mai
ales pentru afirmarea unei 2origini nobile2. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul este
analiza felului 'n care percepeau popoarele europene importanta descoperirii originii la
sfrsitul secolului al C799l(lea, 'nceputul secolului al CGC(lea.
-ragmentul din !specte ale mitului este un te&t argumentativ, apartinnd stilului
stiintific, 'n care emitatorul aduce argumente pentru a e&plica importanta originilor
pentru locuitorii /uropei. "onectorii folositi sunt specifici te&tului argumentativ de #apt,
mai ales, adica, asemenea, dar, desigur, ntrasa masura, n a#ara de.
5imba$ul este specific teoriei culturii, ma$oritatea cuvintelor facnd parte din cmpul
semantic al istoriei, vazuta din perspectiva originii prestigiu, origine nobila, constiinta
descendentei, istoria nationala, istoriogra#ie, nationalitate, antic*itatea, pro"incialism
cultural. 5a nivel ortografic si de punctuatie, sunt folosite g4ilimelele atunci cnd se
vorbeste despre 2origine2, tocmai pentru a fi subliniata importanta acesteia.
!e&tul prezentat e&prima opinia lui )ircea /liade 'n ceea ce priveste pasiunea pentru
istorie si obsesia pentru origini, manifestate la popoarele europene la sfrsitul secolului al
C7999(lea, 'nceputul secolului al ClC(lea. Originea, pentru lumea europeana, 'nsemna o
modalitate de identificare, de subliniere a apartenentei la un popor 2nobi#. /liade ofera ca
e&emplu pentru a(si sustine opinia mndria intelectualilor romni din secolul al C7999(lea
de a avea o descendenta romana. 5a 'nceputul secolului aH ClC(lea, tarile europene
dezvolta o adevarata pasiune pentru istoria nationala, care reprezinta o consecinta a
desteptarii nationalitatilor. Din pacate, aceasta pasiune pentru istorie, care a coincis cu
desteptarea constiintei nationale, s(a transformat treptat 'ntr(uri mi$loc de propaganda
politica. %ericolul pe care 'l subliniaza emitatorul 'n aceasta situatie, este ca aceste
istoriografii au decazut 'ntr(un 2pro"incialism cultura3' din cauza ignorarii istoriei
universale.
BILETUL NR. 1(
+e cnd uitasem ca suntem romni si ca a"em si noi o limba, pe cnd ne lipsea si carti
si tipogra#ie% pe cnd toata lumea se aruncase n dosii ca babele n catei si motani, caci
la scoala publica se n"ata numai greceste% cnd, n s#rsit, literatura romna era la
darea su#letului, cti"a boieri, ruginiti n romnism, neputanduse deprinde cu
#rumoasele ziceri, sedeau tristi si /aleau perderea limbii. [...] 5ot nsa mai ramasese o
scoala pre care acesti buni batrni o pri"eau ca singur azilul prigonitei limbi, scoala
unde se n"ata nca romneste, aproape de ;asi, n monastirea Socola.
5atal meii era unul din romnii acestia.
ntro zi, "iind de la scoala, lam gasit cu o mare carte dinainte.
4etestimi, mi zise, o "iata da s#intilor din cartea aceasta.
lartama, parinte, eu nu pot ceti romneste.
4umH apoi dar ce n"eti tu3
<lineste, am raspuns pauninduma.
24
%(
( +oate sa #ie #rumoase acele ce spui tu, zise tatal meu, dar e rusine sa nu stii litnba tal
7ne "ei "eni cu mine la Socola, unde este e&amen. Coi "orbi pentru tine cu dascalul,
care e un om pren"atat. 0...1
( 9oieri si cucoane, zicea el, am a"ut cinste a arata ca limba noastra, pre care toti
socot ca o stiu, dar nime nu o stie cumsecade, nu este #ara gramatica, #ara sinta&is si
#ara ortogra#ie. 0...1
4e #aceam eu n "remea aceasta3 <u ramasesem ncremenit, cu oc*ii *olbati, cu gura
cascata, caci nu ntelegeam nimic, eu care ma tineam ca stiu ce"aH [...]
!m alergat la biblioteca tatalui meu, care era ntro lada mare, purure desc*isa, n
coridor% si lund 9storia romnilor de +etru 7aior, a/utat de abecedarul urgisit, n
putine ceasuri am n"atat a ceti. ("ostac4e ;egruzzi, )mintiri de junete, Cum am
n!atat romneste)
REZOLVARE
'n acest fragment din Cum am n!atat romneste, apartinnd volumului )mintiri de
junete, "ostac4e ;egruzzi, emitatorul mesa$ului, povesteste cum a luat contact cu prima
carte 'n limba romna. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul se refera la dorinta
autorului de a rememora momentul 'n care a 'nceput sa 'nvete limba romna, punnd 'n
evidenta si realitatile sociale ale tarii din perioada fanariota.
-ragmentul din Cum am n!atat romneste este un te&t narativ, apartinnd stilului
beletristic deoarece 'ndeplineste urmatoarele conditii emitatorul, care este si narator,
povesteste o 'ntmplare desfasurata dupa principiul cronologic, evenimentele se afla 'ntr(
o relatie cauzala si implica persona$e 'n actiune. %rezenta naratorului este subliniata prin
folosirea persoanei 9 deoarece acest narator este si persona$ uitasem, noi, tatal meu, eu
nu pot, eu ramasesem. /venimentele se desfasoara cronologic si se afla 'ntr(o ordine
cauzala la 'nceput sunt prezentate realitatile sociale ale vremii, care
impuneau 'nvatamntul 'n limba greaca. Apoi se introduce povestirea propriu(zisa, 'n,
care persona$ul(narator ia decizia de a 'nvata romneste, dupa ce tatal sau 'l duce la
scoala de la manastirea Socola si 'i e&plica importanta cunoasterii limbii materne. 'n
aceasta povestire sunt implicate urmatoarele persona$e persona$ul(narator, tatal acestuia
si directorul scolii de la Socola care tine discursul. De asemenea, apar cteva repere
temporale si spatiale pe cnd, aproape de lasi, monastirea Socola, ntro zi, mne. 5a
nivelul te&tului se remarca anumite sintagme care subliniaza gradarea actiunii pe cnd,
ntro zi, interogatia retorica 4e #aceam eu n "remea aceasta3.
=+
'ntmplarea pe care o relateaza scriitorul "ostac4e ;egruzzi pune 'n evidenta situatia
'nvatamntului din perioada fanariota, cnd 'n scolile romnesti se 'nvata limba greaca.
"onsecinta faptului ca 9a toate scolile se 'nvata greaca era ca tinerii tarii nu 'si
cunosteau propria limba. /mitatorul marturiseste ca a fost dus de tatal sau la scoala din
Socola, singura unde se 'nvata romneste, dar nu a 'nteles nimic din discursul
directorului. 'ntors acasa, ia decizia de a 'nvata singur limba, citind Istoria romnilor de
%etru )aior. Autorul doreste sa transmita, prin intermediul acestei povestiri
autobiografice, importanta 'nvatarii limbii materne, ca singura care poate oferi,
individului, identitate.
BILETUL NR. 1-
4nd am nceput a ntelege cele ce se petrec n lume, intrase de curnd n cursul
timpului un secol nou, secolul al DlDlea, secol mare si luminos ntre toate, menit a
sc*imba #ata lucrurilor pe pamnt, de la apus la rasarit% secol care a adus cu dnsul o
ci"ilizatiune cu totul si cu totul noua, nebanuita si ne"isata de timpii anteriori%
ci"ilizatiune iesita din descoperirile stiinti#ice datorite geniului omenesc, care a dat
rurilor, marilor si oceanelor "apoarele, a nzestrat continentele cu drumuride#ier, a
luminat pamntul cu gaz si cu scnteia electrica, nea daruit telegra#ia, tele#onia si
#otogra#ia% prin mecanica si prin c*imie a trans#ormat toate artele si maiestriile, a
nsutit si nmiit productiunea si a radicat pe om din robie si din apasare la egalitate si
libertate% a "azut renascnd ca din cenuse state noua ca ,recia, ca 9elgia, -omnia,
Serbia si 9ulgaria. 0...1
+e la anul 1A11 tunul ncetase da rasuna n <uropa% el si produsese e#ectul'
desteptase nationalitatile, una cte una, din amorteala n care erau cazute de secoli, si
-omnia scapa din g*earele #anariotilor. 0...1 9oierii ncepuse a se zice romni, a "orbi
si a scrie romneste [...].
scoli romnesti de n"atamnt secundar se desc*isese n 2S#antu SaIJa2 si n : 5ris#etitele
2, si mai multi tineri erau trimisi sa studieze n >ranta, n ,ermania si n ;talia, destinati
ca, la ntoarcerea lor n tara, sa predea stiintele nalte' #ilozo#ia, dreptul, matematicile,
stiintele naturale si #izice n limba romna, flon #4ica, Scrisori catre Casile !lecsandri)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este scriitorul 9on #4ica, care 'i adreseaza lui 7asile
Alecsandri o scrisoare neoficiala. "onte&tul 'n care a fost scrisa scrisoarea reprezinta
dorinta emitatorului de a(si informa prietenul cu privire la noile sc4imbari aduse de
secolul al ClC(lea 'n 2omnia.
27
i
%erspectiva emitatorului, care este si naratorul te&tului, este una subiectiva si transmite
entuziasmul acestuia 'n legatura cu noile sc4imbari din lumea europeana si din tara.
-ragmentul din Scrisori catre Casile !lecsandri este un te&t narativ,
apartinnd stilului beletristic deoarece 'ndeplineste urmatoarele conditii emitatorul, care
este si narator, povesteste o 'ntmplare care se desfasoallIa*lp.!Jrincipiul rrono'og'c,
evenimeneK Lse afla 'ntr(o relatie cauzala, desi nu implica un numar de persona$e 'n
actiune. Din titlul pe care 'l are acest ciclu de scrieri, se poate identifica un receptor
7asile Alecsandri. %rezenta naratorului este subliniata prin folosirea persoanei 9 deoarece
acest narator este si persona$ am nceput. ;aratorul realizeaza o scurta prezentare a
sc4imbarilor care s(au petrecut 'n lume odata cu secolul al ClC(lea. /venimentele se afla
'ntr(o ordine cauzala la 'nceput sunt prezentate realitatile sociale ale vremii. Apoi se
revine la cazuri particulare, la situatia din 2omnia. De asemenea, apar si indici
temporali si spatiali n cursul timpului, un secol nou, secolul al DlDlea, de la apus la
rasarit, pe la anul 1A11. 5a nivelul te&tului se remarca anumite sintagme care subliniaza
gradarea actiunii. cnd am nceput, pe la anul 1A11, ncepuse.
4. "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui
punct de edere
Ion /0iea1 prin intermediul Scrisorilor catre $asile )lecsandri, ofera o imagine a
/uropei, dar si a 2omniei la 'nceputul secolului al ClC(lea. /mitatorul descrie noile
realitati, care sunt produsele descoperirilor stiintifice vapoarele, caile ferate,
electricitatea, telefonia, fotografia etc. De asemenea, sc4imbari se produc si la nivel
social si la nivel de mentalitate omul iese din robie, sunt promovate idei ca egalitatea si
libertatea, renasc mai multe tari care scapa de ocupatia straina. 'n urma razboiului, tara
noastra scapa de dominatia fanariota, boierii 'ncep sa vorbeasca si sa scrie 'n romneste.
)odificarile aduse de dezvoltarea civilizatiei se produc si 'n scoli, unde elevii puteau
'nvata 'n limba romna, dar, 'n acelasi timp, aveau posibilitatea de a studia 'n strainatate.
%erspectiva narativa este una subiectiva, emitatorul 'si transmite entuziasmul 'n legatura
cu progresul la care a$ung tarile europene.
B95/!35 ;2. 1+
2n 1A06, am ntlnit nca multe #emei purtnd mbracamintea orientala, traind n case
#ara mobile si cu barbati gelosi ne"oie mare.
;nsa re"olutia care sa petrecut atunci la ;asi, apoi la 9ucuresti si n pro"incie, a #ost pe
cat/de rapida pe tot att de completa' dupa un an, toate #emeile din 7oldo"a si din Gara
-omneasca au luat portul european. $e pretutindeni, au sosit, n cele doua capitale,
negustori de mode, croitorese... de la Ciena si de la +aris...
4urnd sa "azut si mobila, ce"a mai "ec*e, adusa de la Ciena cu mare c*eltuiala.
5rasurile care, mai nainte, aratau ca niste bir/e "ec*i din Ciena, au #ost nlocuite cu
trasuri si calesti elegante. 4asele sau umplut de ser"itori straini, de bucatari #rancezi
si, prin saloane si iatacuri, nu sa mai "orbit dect #rantuzeste. [...] 4ti"a tineri au
nceput sa poarte #rac% nsa batrnii si barbatii cu slu/be siau purtat mai departe barba
si anteriul lung pna la glezne.
0...1 7oda apuseana accentueaza, la aceste doamne, gustul pentru lu& mai mult dect
la barbatii lor. [...] 6a barbati, sc*imbarea este ntrade"ar mai nceata. si, mai ales, li
se ntmpla sa se ntoarca la ce #usese altadata. [...] >emeile nsa, de multa "reme, se
mbraca toate europeneste... Se stie bine ca #emeile sunt ntotdeauna primele care
pasesc pe calea ci"ilizatiei... 2. (;eagu D$uvara, ntre Orient si
Occident, capitolul 9oierii)
2/8O57A2/
A. Identificarea emitatorului si a conte&tului
/mitatorul mesa$ului este autorul lucrarii ntre Brient si Bccident, ;eagu D$uvara.
"onte&tul 'n care a fost redactat te&tul este dorinta autorului de a prezenta sc4imbarile
produse la nivelul mentalitatii claselor sociale bogate la 'nceputul secolului al ClC(lea.
-ragmentul din ntre Brient si Bccident este un te&tLnarat$v cu
elemente descriptiveLLdeoarece 'ndeplineste urmatoarele conditii emitatorul, care este si
narator, prezinta o situatie reala din istoria tarii, evenimentele se afla 'ntr(o relatie
cauzala, desi nu implica un numar de persona$e 'n actiune. %rezenta naratorului este
subliniata prin folosirea persoanei * deoarece acest narator este si persona$ am
ntlnit. ;aratorul realizeaza, o scurta prezentare a obiceiurilor pe care le(au adoptat
boierii romni si, mai ales, sotiile lor odata cu noile sc4imbari produse la nivel european.
Se observa prezenta indicilor temporali si spatiali n 1A06, lasi, 9ucuresti, de la Ciena si
de la +aris. !e&tul contine si elemente descriptive, atunci cnd se descriu trasurile
boierilor, dar si 'mbracamintea lor. 5a nivelul te&tului se remarca anumite sintagme care
subliniaza gradarea actiunii n 1A06, apoi, dupa un an, curnd.
28
=E
". "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui punct de
Vedere
!e&tul ofera o imagine a modului 'n care, la 'nceputul secolului al ClC(lea, clasele
sociale bogate au adoptat obiceiurile europene. Aceste sc4imbari au fost identificate mai
'nti la lasi, apoi la Bucuresti, ca apoi sa se raspndeasca si 'n provincie. Sunt prezentate
'mprumuturile din moda europeana dupa razboi, femeile din )oldova si Bara
2omneasca au adoptat portul european, motiv pentru care si(au facut aparitia negustorii
de mode si croitoresele de la 7iena si %aris. 9nfluenta europeana nu s(a limitat la
vestimentatie, treptat s(a e&tins si asupra interioarelor caselor boieresti si asupra trasurilor
cu care acestia umblau. Bucataria europeana a fost, de asemenea, preluata iar limba
vorbita 'n casele boieresti era franceza. /&plicatia pe care autorul o da pentru aceasta
situatie inedita este pasiunea femeilor pentru nou care, de cele mai multe ori, reprezinta
pasirea pe o treapta a civilizatiei.
BILETUL NR. 1)
n istorie, nu e&ista miracole, ci, din cnd n cnd, ntmplari minunate% e&ista,
cteodata, n "iata popoarelor clipe pri"ilegiate cnd, ntro singura generatie, destinul
aduna mai multe sc*imbari dect n cte"a "eacuri de toropeala.
!sa sa ntmplat la noi
6
cu barbatii nascuti, sa spunem, ntre 1A00 si 1A?0, si pe carei
putem numi 2generatia de la 1A.A2. <rau doar o mna de oameni, nsa luptau ca mnati
de o credinta netarmurita n destinele tarii lor. !u z"rlit ca pe niste "ec*ituri,
obiceiurile, institutiile, pna si "ocabularul, impuse de o putere straina. !u sorbit cu
nesat din iz"oarele culturii apusene% au adoptat institutii noi, au nnoit limba, au creat pe
deantregul o literatura de "aloare uni"ersala, au nceput n liniste, un proces
democratic, ntrun ritm nemaicunoscut de "reo alta tara din <uropa% au #i&at, pentru
generatii, cu ndrazneala si realism, marile obiecti"e politice ale neamului si au
determinat <uropa sa tina seama de ele. <i au #acut toate acestea. !u #acut c*iar mai
mult' au #aurii -omnia. (;eagu D$uvara, ntre Brient si Bccident. Garile romne la
nceputul epocii modeme)
REZOLVARE
Autorul lucrarii ntre Brient si Bccident, ;eagu D$uvara, este emitatorul mesa$ului.
"onte&tul emiterii mesa$ului este analiza importantei pe care a avut(o generatia pasoptista
'n evolutia culturala a tarii. %erspectiva din care se analizeaza acest fenomen este una
subiectiva, emitatorul considernd aparitia acestei generatii ca facnd parte dintr(un sir
de 2ntmplari minunate2.
-ragmentul din ntre Orient si Occident. arile romne la nceputul
epocii moderne este un te&t $r.umentatiM, 'n care emitatorul aduce argumente pentru a
sublinia importanta generatiei pasoptiste 'n istoria 2omniei. "onectorii folositi sunt
specifici te&tului argumentativ nsa, dar. 9poteza de la care pleaca autorul este ca, 'n
istoria unei tari, se produc uneori 'ntmplari minunate, care sc4imba rapid evolutia
acesteia. 3na dintre aceste 2ntmplari minunate2 este aparitia generatiei pasoptiste.
%entru a(si sustine opinia, emitatorul mesa$ului enumera actiunile pe care le(au facut
pasoptistii. "oncluzia la care a$unge autorul este ca, de fapt, ei au faurit 2omnia
deoarece au pus bazele dezvoltarii acestei tari. 5imba$ul este specific domeniului
istoriei generatie, generatia de la 1A.A, destinele tarii, putere straina, culturii apusene,
institutii, obiecti"e politice.
punct de edere
%rin intermediul acestui te&t, emitatorul 'si e&prima opinia cu privire la importanta
generatiei pasoptiste 'n istoria si cultura 2omniei. 2eprezentantii generatiei de la *NFN
sunt admirati pentru ca au reusit sa 'nlature obiceiurile, institutiile si limba impuse de
puterile straine si sa lupte pentru afirmarea unei constiinte nationale. Autorul considera
ca acesti oameni, politicieni, scriitori, istorici etc, au 'nnoit institutiile tarii, au 'nnoit
limba, au creat o literatura nationala originala, au stabilit obiective politice, adica au pus
bazele a ceea ce 'nseamna azi 2omnia.
BILETUL NR. 1*
+rimul merit cultural esential al pasoptistilor este constiinta imensului gol istoric pe
care sunt c*emati sal elimine. ;deea obsedanta, e&primata adesea cu accente mesianice,
este a 2 nceputului2 absolut si n toate domeniile. 2-omnii au trebuinta astazi sa se
ntemeieze2 a#irma, n spirit si stil de 2mani#est2, (. 9alcescu (1A.K). 26umineazate si
"ei #iH2 reprezinta aceeasi lozinca a nceputului n toate directiile. B autogeneza prin
cultura a #iintei nationale. si, tot n acest sens, al 2 nceputului2 cu orice pret, total
radical si #ara in*ibitii, trebuie citit si ndemnul lui )eliade-adulescu' 2Scrieti, baieti,
numai scrieti2. [...]
<ste e"ident ca pasoptistii nu dispuneau dect de o singura metoda imediata si
practica de recuperare a ntrzierii culturale. $e a 2 umple 2 golul istoric si de a ncepe
construirea unei culturi romne 2 moderne : nca ine&istenta' 2 sincronizarea 2 rapida
si pe scara cea mai larga. ;n primul rnd, prin imitatii, adaptari, compilatii, traduceri.
30
&1
+na n 1A.A, data simbolica, se constata o ade"arata in"azie de traduceri n toate
domeniile... !cum se pun si bazele primelor 2 biblioteci2 de traduceri din literatura
uni"ersala. )eliade-adulescu lanseaza nca din 1A10 un ast#el de proiect' 2$in
biblioteca romneasca2. !re n "edere si o 24olectie de autori clasici2 (1A?6). -eia
dupa un proiect #rancez contemporan, al lui !. !ime 7artin (+lan d'une bibliot*eLue
uni"erselle, 1A?@) ( un "ast si practic irealizabil catalog romnesc al unei 29iblioteci
uni"ersale2 (1A.6). ;deea plutea n aer. Bbseda si pe altii. !ceasta "ointa si utopie a
totalitatii, inspirata de obsesia si pas*mea 2nceputului2 absolut, reprezinta un enorm
salt calitati". B #renetica desc*idere, urmata de o integrare si asumare, #ara precedent
la noi, a culturii uni"ersale. +entru constiinta spirituala romneasca reprezinta o
initiati"a si o e&perienta unica, de mari proportii. B ade"arata 2premiera
absoluta2. (Adrian )arino, !ctualitatea ideologiei pasoptiste)
REZOLVARE
Adrian )arino, autorul cartii )ctualitatea ideolo&iei pasoptiste, este emitatorul acestui
mesa$. "onte&tul 'n care a fost redactat te&tul este dorinta autorului de a pune 'n evidenta
importanta generatiei pasoptiste pentru dezvoltarea ulterioara a culturii romnesti.
-ragmentul din )ctualitatea ideolo&iei pasoptiste este un te&t argumentativ, apartinnd
stilului stiintific, 'n care emitatorul pune 'n evidenta dificultatile cu care s(au confruntat
pasoptistii 'n 'ncercarea lor de a pune bazele unei noi culturi. "onectorii folositi sunt
specifici te&tului argumentativ primul, n acest sens, este e"ident ca, n primul
rnd. Autorul nu se multumeste sa emita opinii, ci 'si sustine argumentele cu e&emple din
documentele vremii. 5imba$ul este specific criticii si istoriei literare, e&emplificat prin
termeni cum ar fi merit cultural, autogeneza, sincronizarea, imitatii, adaptari,
compilatii, traduceri, biblioteci, literatura uni"ersala, integrare si asumare a culturii
uni"ersale. 5a nivelul punctuatiei, se remarca folosirea g4ilimelelor pentru a fi pus 'n
evidenta sensul figurat al unor cuvinte nceputului, umple, biblioteci.
punct de edere
!e&tul e&prima opinia criticului Adrian )arino cu privire 9a importanta contributiei
pasoptistilor la constituirea literaturii si a culturii romnesti.
%rima problema cu care s(au confruntat pasoptistii si care reprezinta si primul argument
al autorului este constiinta golului istoric pe care acestia simteau c trebuie sa(* umple.
%entru a putea realiza acest deziderat, pasoptistii trebuiau sa :construiasca: o cultura
nationala si vor realiza acest lucru prin sincronizare. Aceasta sincronizare la
cultura occidentala se va produce la 'nceput prin imitatii, adaptari, compilatii si traduceri.
/ste dat ca e&emplu 9on ?eliade(2adulescu, care 'si dorea sa alcatuiasca o biblioteca
universala. "arturarii si ideologii vremii 'ndemnau oamenii de cultura sa participe la
progresul tarii ;icolae Balcescu (,M6umineazate si "ei #ir), 9on ?eliade(
2adulescu (2Scrieti, baieti, numai scrieti2). 3mplerea 2golului istoric2 s(a realizat, 'n
primul rnd, prin sincronizare cu literatura europeana, c4iar daca aceasta a presupus si o
serie de imitatii, adaptari, compilatii etc. /mitatorul atrage, 'nsa, atentia ca sincronizarea
nu trebuie 'nteleasa ca simpla copiere a modelelor universale deoarece ea a reprezentat
un ,Nalt calitati"2, un fenomen de integrare si asumare a culturii universale.
B95/!35 ;2. =,
:na dintre caracteristicile cele mai pregnante ale generatiei pasoptisteNde carturari si
scriitori a #ost anga/area lor pe multiple// "ariate planuri, n tL+'ceea ce a
reprezenN#erOmenNNi e"eniment crucial intestinul poporului lor. P
$
e
la politica (mai nti ca purtatori de idei noi, apoi ca participanti la re8olutie/i la
lupta pentru unire, n s#rsit ca demnitari a6statului romn
modern'iQogalniceanu $( primministru, !lecsandri/i,*icdambasadori, ca sa dam
numai e&emplele cele mai cunoscute) si, am zice astazi, 2 management cultural2
(conducatori de ziare si de re"iste, proprietari de tipogra#ii si edituri, membri ai
Societatii >ilarmonice care "a pregati primii actori pro#esionisti si ai altor asociatii
culturale, pna la .Fra transil"ana sau Societatea !cademica, "iitoarea !cademie
-omna), pna la creatia literara si artistica propriuzisa (!sac*i, de pilda, se pricepea
la artele plastice si a conceput cte"a gra"uri de succes n epoca).
>acnd 2 multe si de toate 2, n sensul bun al cu"ntului, pentru ca nu siau risipit
niciodata energiile n "an, nu au produs dect rareori capodopere (unele dintre scrierile
lor ramn, totusi, puncte de re#erinta n istoria literara#NRburaiorul, lui )eltade.
-adulescu, )lexandru Lapusneanul ,al lui (egruzzi [...], *Pastelurile lui !lecsandri,
printre alte e&emple posibile), dar au initiat n toate genurile (liric, epic si dramatic)
directii pe care le "or continua, cu ma5multe mpliniri, urmasii lor din ultimele decenii
ale "eacului al DlDlea si din cel urmator. (#eorgeta Antonescu, Literatura romna n
epoca pasoptista, 'n 6imba si literatura romna)
32
33
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este #eorgeta Antonescu, care subliniaza importanta
generatiei pasoptiste pentru dezvoltarea culturii romnesti. "onte&tul 'n care a fost
redactat te&tul este analiza principalelor contributii pe care pasoptistii le(au adus 'n
diferite domenii.
-ragmentul din Literatura romna n epoca pasoptista este un te&t argumentativ,
apartinnd stilului stiintific. 'n care emitatorul aduce argumente pentru a sublinia
importanta generatiei pasoptiste pentru cultura tariifcOnectorii folositi sunt specifici
te&tului argumentativ mai nti, apoi n s#rsit, de pilda, pentru ca. alte e&emple,
dar. 5$mbaiu1 este specific cnSci!si istoriei literare si cuprinde urmatorii
termeni generatiei pasoptiste, asociatii culturale, creatia literara si artistica, capodopere,
istoria literara, genurile liric,' epic si dramatic. -olosirea termenului
de management cultural 'ntre g4ilimele subliniaza sensul figurat al acestui cuvnt.
punct de vedere
9poteza de la care pleaca autoarea este ca generatia pasoptista si(a adus, 'n spatiul
romnesc, contributia 'n diferite domenii politica, literatura, cultura. %entru sustinerea
argumentelor sunt date ca e&emple numele unor personalitati a caror activitate nu s(a
rezumat la domeniul literaturii, ci s(a e&tins si 'n domeniul politic )i4ail Pogalniceanu,
7asile Alecsandri si 9on #4ica, demnitari ai tarii reprezentnd(o, peste granite, ca
ambasadori. De asemenea, ei s(au ocupat de dezvoltarea tarii la nivel cultural,
prin 'nfiintarea de tipografii, edituri, centre culturale. Aportul 'n ceea ce priveste literatura
nu este minimalizat, c4iar daca autoarea 'si e&prima opinia ca operele lor nu sunt
capodopere PRburatorul de 9on ?eliade(2adulescu, !le&andru 6apusneanul ds, "ostac4e
;egruzzi), pentru ca ei au contribuit la dezvoltarea genurilor si speciilor literare si au
influentat literatura urmasilor. "oncluzia autoarei este ca importanta pasoptistilor este
foarte mare deoarece aceasta generatie de oameni a pus bazele culturii romnesti.
B95/!35 ;2. =*
;n Introducea la++ "acia literara, Qogalniceanu asterne pe *rtie programul si
mani#estul romantismului romnesc. <l esteNsincrbniacu acela din -us/g, Spania,
+ortugalia si din alte tari, a"nd acelasi aspect, "adit, din capul locului, n pledoaria
autorului pentru natura, #olclorul, obiceiurile, istoria (cu e&act un deceniu mai
de"reme si )eliade -adulescu o recomanda ca iz"or) si limba nationala (ntelegnd
e&plicit ca e "orba de romnii din toate pro"inciile $aciei). 4ine nu stie pe de rost
aceste cu"inte3
:9storia noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari,
obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice ca sa putem g'si si la noi lesu$eturi
de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne 'mprumutam de la alte natii:.
+rima generatie romantica nu se "a abate cu o iota de la acest program ideologic si n
primul rnd Qogalniceanu nsusi, dnd e&emplul cu"enit n ,n nou c(ip de a 'ace
curte, unde culege o oratie de nunta taraneasca si prezinta cu simpatie ceremoniile
respecti"ului e"eniment.
>ormula launtrica a romantismului nostru literar ramne aceeasi cel putin pna la
<minescu. unde ea se modi#ica n c*ip semni#icati", desi nu pna la nerecunoastere, sub
presiunea att a mintii geniale a poetului, ct si a noului conte&t sociocultural, tot mai
"ictorian, al carui lider de opinie de"ine 5itu 7aiorescu. (;icolae )anolescu, Istoria
critica a literaturii romne)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este criticul literar ;icolae )anolescu, care(si e&pune un
punct de vedere 'n legatura cu romantismul, referindu(se la ;ntroductia la 2$acia
literara2 redactata de )i4ail Pogalniceanu. t"onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$
este preocuparea(pentru evidentierea particularitatilor literare specifice romantismului,
asa cum sunt ele e&puse 'n programul literar al revistei.
'n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce a 'nsemnat pentru romantismul
romnesc ;ntroductia lui )i4ail Pogalniceanu. !e&tul este unul stiintific. spe.1fiQ.(
criticii literare, raportndu(se la configurarea caracteristicilor unei perioade literare si
continnd terme$ii6sintagme de specialitate cum ar fi generatie, program ideologic,
sincronic, mani#est, pledoarie etc. 5imba$ul este caracterizat prin claritate si precizie
stiintifica, urmarind prezentarea, 'ntr(o forma ct mai nuantata, a unei probleme de
specialitate, strict literara. -olosirea numeroaselor neologisme, cum ar fisincronic,
lider, opinie, este un alt argument pentru: 'ncadrarea te&tului 'n stilul stiintific A
punct de vedere
!e&tul prezentat e&prima sintetic opinia criticului ;icolae )anolescu 'n legatura cu
evolutia curentului romantic 'n literatura romna. "eea ce a caracterizat romantismul
romnesc, care, 'n opinia criticului, este sincronic cu cel din 2usia, Spania si %ortugalia,
a fost orientarea accentuata a adeptilor sai catre izvoarele auto4tone de inspiratie, 'n
special istoria, traditiile si specificul Barilor romne.
34
35
#eneratia de 'nceput a respectat programul literar recomandat de Pogalniceanu iar
formula romantica nu este modificata definitiv nici c4iar atunci cnd este preluata si
sc4imbata sub presiunea operei poetice a lui /minescu si sub auspiciile operei critice a
lui !itu )aiorescu.
B95/!35 ;2. == ;ubite amice,
,rei, dar placuti ani am petrecut noi mpreuna% mult am/uptat noi, tinerii de pe
atunci, cu pre/udetele si cu obiceiurile cele rele, mult am apropiat noi clasele ntre
damele% multe idei gresite de ale batrnilor si de ale boierilor am spulberat si multe idei
moderne am mplntat n spirite% multa rugina am curatit de pe multi. !m #acuto,
respectnd credintele #iecaruia, cinstind perii cei albi, laudnd si admirnd #apta buna,
ori de unde "enea, si "enernd pe acei cari iubeau tara si dreptatea.
6ucram si luptam nu mpins de setea de posturi bine platite sau de
dorinta de ranguri pe scara ar*ontologiei, dar numai de dorinta de a
dez"olta n spirite si n inimi sentimentul binelui, al #rumosului si
iubirea de tara. ;n bani eram platiti cum da $umnezeu% eu, pentru
doua lectii pe zi, adica 1. de ceasuri, de catedra pe saptamna,
primeam ?00 de lei "ec*i, A galbeni, ce"a ca un #ranc pe lectiune% dar
eram bine rasplatit prin satis#actiunea ce simteam "aznd pe toata
ziua cum se largea cercul ideilor celor bune. 6ucramN #iecare cu
cu"ntul si cu condeiul, dupa puterile mi/loacelor noastre, la
dez"oltarea nationalitatii romne. si stii ca lucru nu era lesne ntrun
timp pe cnd c*iar cea mai mica[aluziune era pedepsita cu nc*isoare
si cu e&il. [...] <ram sustinuti n societate, n propaganda ce #aceam n
#a"orul ideilor liberale de <lena (egri, sora lui 4ostac*e (egri, de
amica sa, #rumoasa si gratioasa </niliaN-e8mon, de #iicele doamnei
7aria -osno"anu, 4aduca si RoeNSturdza. ;deile egalitare si
democratice ncepuse[ra] a se introduce c*iar n saloanele elegante si
aristocratice ale placutei si spirituoasei contese <lena Sturdza.
4u cta parere de rau am parasit lasul si mam despartit de "oi, bunii mei amici% o
datorie de #amilie sacra si dureroasa ma c*ema la 9ucuresti' tatal meu cazuse greu
bolna" (9on #4ica,Scrisori catre $asile )lecsandri)
2/8O57A2/
>
+
/mitatorul acestui mesa$ este scriitorul 9on #4ica, care 'i adreseaza lui 7asile
Alecsandri o scrisoare de prietenie. 9ntentia acestei scrisori este de a rememora
momentele grele, dar frumoase si pline de satisfactii ale anilor trecuti, petrecuti
'mpreuna. 9mboldul de a redacta scrisoarea este generat de dureroasa despartire de
prietenii de la 9asi, din cauza problemelor aparute 'n familia scriitorului.
9deile e&puse 'n acest fragment, apartinnd stilulm .p!slo9a!M se refera la momentele de
grea 'ncercare pentru oamemi de cultura din perioada pasoptismului, care se straduiau
din rasputeri sa promoveze valorile si principiile culturii romne. !onul scrisorii este
unul afectat, puternic marcat din punct de vedere subiectiv, att prin continutul ideilor,
ct si prin modul lor de prezentare. Se remarca, la nivelul limba$ului, formulari afective,
proprii stilului iepistolar iubite amice, bunii mei amici, dar si calitati particulare ale
stilului armonia si finetea prezentarii continutului. 7ocabularul este unul sp$scif$c
perioadei secolului al C9C(lea pre/udetele, galbeni, lectiune, aluziune etc.
punct de vedere
!e&tul reprezinta o confesiune a emitatorului adresata unui drag prieten, 'n persoana
scriitorului 7asile Alecsandri. 9deile prezentate 'n aceste te&t epistolar sunt de natura
ideologica, reprezentnd conceptiile de viata ale celor doi prieteni. Acestea sunt
concretizate 'n afirmatiile lui 9on #4ica 2mult am luptat noi, tinerii de pe atunci, cu
pre/udetele si cu obiceiurile cele rele, mult am apropiat noi clasele ntre dansele% multe
idei gresite de ale batrnilor si de ale boierilor am spulberat si multe idei moderne am
mplntat n spirite% multa rugina am curatit de pe multi. !m #acuto, respectnd
credintele #iecaruia, cinstind perii cei albi, laudnd si admirnd #apta buna, ori de unde
"enea, si "enernd pe acei cari iubeau tara si dreptatea.'2. De asemenea, este prezentata
si ideea de apostolat cultural pe care scriitorii si l(au asumat, 'n modul cel mai serios,
pentru propasirea limbii si culturii poporului romn.
B95/!35 ;2. =>
!lecsandri a contribuit n larga masura la modernizarea "ietii noastreS/mblice,
politice si culturale prin creatia lui dinamica, prin prestigiul sau personal, prin #unctiile
o#iciale pe care lea ndeplinit, ca/ninistru, ca membru al !cademiei mai trziu, prin
spri/inul decisi" dat contactelor noastre cu Bccidentul romanic, n special.
!zi aproape sa uitat amanuntul publicarii de catre poet a unei 2,ramatici romnesti2
la +aris, n 1A6?, prin care, cu multe te&te paralele n cele doua limbi, ilustrnd normele
acestei limbi, !lecsandri a contribuit n #oarte mare masura la nnoirea resurselor
e&presi"e ale romnei literare prin contactul strns cu ci"ilizatia, literatura si limba
#ranceza si cu cea italiana, deopotri"a% lucru #undamental, scrisul lui #tt#t5a asimilat si
nnobilat mii de neologisme indispensabile modernizarii si c*iar reromanizarii limbii
noastre.
37
4eea ce primeam acum un secol "enea din tezaurul comun, imens, al romanitatii, din
cstigurile culturii romanice occidentale, care a regenerat toata cultura europeana, n
toate limbile. (#4. Bulgar, $asile )lecsandri,2n Limbaj si arta literara n opera
scriitorilor romni)
REZOLVARE
'n acest te&t, emitatorul este filologul si istoricul literar #4. Bulgar, care analizeaza,
din perspectiva criticii literare, nu numai opera artistica a lui 7asile Alecsandri, ci si pe
cea stiintifica. 9ntentia este aceea de a evidentia rolul covrsitor pe care opera lui
Alecsandri, 'n 'ntregul ei, *(a avut pentru 'nnoirea limbii romne literare. Aceste
elemente sunt prezentate 'n conte&tul evaluarii contributiei scriitorului 7asile
Alecsandri la evolutia literaturii romne.
!e&tul apartine .ilul$i5siiiriiific. fiind unul informativ, iar limba$ul este specific criticii
literare, raportndu(se la configurarea caracteristicilor unei perioade literare si
continnd termeni6sintagme de specia$itate cum ar fi normele limbii, e&presi"itatea,
resursele, nnoirea etc. 5imba$ul este.caracterizat prin obiectivitate, precizie si
c'anta$e$ar mesa$ul se refera strict la un anumit domeniu, respectiv la o anumita opera.
Organizarea te&tului este una de tipLargumentativ, motivata de scopul autorul de a
evidentia contributia lui 7asile< Alecsandri la promovarea valorilor culturale ale
romnilor.
edere
!e&tul e&prima opinia criticului literar #4. Bulgar cu privire la contributia activitatii
artistice si stiintifice a lui 7asile Alecsandri la re'nnoirea spiritului si culturii romne.
%e lnga importanta deosebita pe care au avut(o creatiile artistice ale lui 7asile
Alecsandri (poet care introduce specia pastelului 'n literatura romna, prozator care
aduce 'n atentia publicului cititor aspecte ale realitatii societatii contemporane ( secolul
al ClC(lea (, dramaturg renumit pentru acea perioada), criticul evidentiaza si contributia
acestuia la promovarea limbii romne prin publicarea ,ramaticii romnesti, din *N+>,
la %aris. De asemenea, patrunderea 'n limba romna a acelei perioade a mii de
neologisme se datoreaza, 'n mare parte, activitatii carturaresti a lui 7asile Alecsandri.
BILETUL NR. %'
!laturarea acestor doua caractere deosebite, care do"edeste att de midi nrurirea
<"ropei asupra unei parti dintre romni, partea bogata si pri"ilegeta, si lupta
necontenita ntre ideile "ec*i si noua nu era nicidecum tiparita pe #ata capitalei noastre
cu "ro cti"a ani mai n urma. !tunci ea purta o #izionomie mai mult orientala% nsa de
cnd spiritele au nceput a sa dez"ali la razele ci"ilizatiei, o mare pre#acere sau i"it
n toate, o sc*imbare rapide sau sa"rsit att n gusturile ct si n obiceiurile acelei
mici parti a societatii romnesti de care am pomenit.
)ainele lungi si largi au dat rnd straielor mai strmte a <"ropei% slicul sau nc*inat
dinaintea palariei% ciubotele rosii si galbine au dat pasul ncaltamintelor de "a&%
di"anurile late sau cioplit n #orme de canapele elegante, si n urmarea tuturor acestor
noutati si a mai multor alte ce sau introdus cu moda, casele au trebuit negresit sa
priimeasca o #orma straina si potri"ita cu natura ideilor de astazi. <le au nceput a sa
supune regulelor proportiei, a sa mpodobi cu coloane, cu #erestre largi si luminoase, cu
balcoane des#atate [...]% au nceput, ntrun cu"nt, a sa radica pe planuri elegante si
placute oc*ilor.
!ceste zidiri noua #ormeaza partea e"ropieneasca a orasului. 4t pentru cea orientala, ea
este reprezentata prin o multime de *ardug*ii "ec*i, nalte, strmbe, mucede, cu paretii
a#umati si crapati, cu #erestrele mici si c*ioare, cu stresinile putrede si ascutite, cu scarile
ntunecate, cu odaile o#ticoase, cu ograzile mari si pustii, cu gradinile pline de
buruiene salbatice si cu ziduri groase pimpregiur.(7asile Alecsandri, Iasii n -.//)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este scriitorul 7asile Alecsandri, care analizeaza situatia
Barilor romne, 'n special realitatile lasilor din acea perioada (*NFF), 'n conte&tul
emanciparii sociale si culturale. Aceste aspecte sunt prezentate cu oc4iul unui fin
observator al dinamicii societatii romnesti, dar si din punctul de vedere al omului de
cultura, preocupat de transformarile pe care le cunostea societatea.
!e&tul de fata apartine stiluluiLoratoric, caracterizat prin ordonarea ideilor si
sistematizarea unui punct de vedere, privind influentele /uropei asupra specificului
oriental al )oldovei secolului al ClC(lea. 7ocabularul folosit, deosebit de eterogen,
apartine, pe de o parte, limba$ului cult, caracterizat prin folosirea a numerosi termeni
livresti pentru acea perioada nrurire, tiparita, #izionomie, pri"ilegiat, iar, pe de alta
parte, limba$ului popular, prin folosirea termenilor *ardug*ii, c*ioare, o#ticoase etc.
>N
&*
Din punct de vedere al organizarii, te&tul poate fi 'ncadrat 'n categoria celor
argumentative, 'ntruct, prin continutul lui, sunt evidentiate profundele sc4imbari ale
societatii romnesti.
edere
9deile principale identificabile 'n acest te&t sunt cele privitoare la sc4imbarile ma$ore
care au loc 'n societatea romneasca 'n momentul 'n care aceasta intra 'n contact cu
tendinta spre modernizare si civilizatia /uropei. Scriitorul observa tendinta de
europenizare a 9asilor, precum si respingerea progresiva a modelelor orientale.
!ransformarile ma$ore au loc nu numai la nivel estetic (al modei), dar si la nivel
cultural, fiind 'n consonanta cu ideile novatoare promovate de orientarea culturala
a 2$aciei literare2. !e&tul este organizat ca o e&punere a evolutiei din punct de vedere
cultural si material a lasilor, capitala )oldovei, care 'ncepe sa capete aspectul unui oras
apropiat de modelele impuse de /uropa, fara sa nege specificul national, att de
important 'n promovarea identitatii nationale.
BILETUL NR. %(
$omnilorH
$atimi "oie a "a espune aici un rapide tablou de pro"intiile $unarei locuite de
romni. 4a #iu al -omniei, ma propun sa "a slu/esc de calauz n primblarea ce "oiti a
#ace prin acele tarmuri departate si asa putin cunoscute nca de <"ropa occidentala.
Sa trecem n graba ,*ermania, ,alitia si 9uco"ina (pro"intie manoasa pe care
!ustria au despartito de 7oldo"a n 1@@K si au ncorporato ;mperiului) si sa
agiungem n acele locuri carora locuitorii lor dau numele de -omnia, si pe care
strainii le c*eama Pro!intii "anubiene. !cum pasim 7olnita, pru ce slu/este de
*otar ntre 9uco"ina si 7oldo"a, si iatane n s#rsit pe acest colt de pamnt att de
necunoscut, nct multi diplomati si multi "estiti n"atati lau con#undat cnd cu
pamntul 5urc*iei, cnd cu pamntul -osiei. ;atane ntro tara cu totul noua, dar
unde "om a"ea placere a gasi o multime de cunostinti #acute de noi n cartile ;storiei
-omane. 0...1
<"ropa pare ca nu "rea nici macar sa tie socoteala de tot sngele "arsat n apararea
eiH 4ei pasa <"ropei de aceasta tara slabita prin atte razboaie si de atate nenorociriH
4ei pasa de nationalitatea acelui popor romn care "roieste astazi sa se radice din
caderea sa, pentru ca sasi ieie din nou postul ce $umnezau nsusi iau ncredintatH
!cest popor, aceasta tara, merita oare de a trage luareaminte a Bccidentului3 Ceniti cu
mine, domnilor, ca sa cercetam mpreuna ade"arul la iz"orul sau, si sunt ncredintat ca
n s#rsit "eti zice' 9una taraH bun poporH (7asile Alecsandri, 0omnii si poe1ia lor)
40
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este 7asile Alecsandri, scriitor si om de cultura care, 'n
conte&tul noilor ideologii culturale, pledeaza pentru revalorizarea si revigorarea valorilor
romnilor de pe pamntul Bucovinei. 9ntentia scriitorului este aceea de a convinge
/uropa de autenticitatea valorilor culturale pe care le detin romnii de pe aceste plaiuri,
despartite de )oldova din cauza ne'ntelegerilor politice.
Apartinnd stilului oratoric, te&tul este o pledoarie, caracterizndu(se prin organizarea
riguroasa a ideilor, dar si prin adresarea directa catre un public ascultator, prin
apelativul $omnilor. 5imba$ul folosit este unul cult, 'n care se 'ntlnesc numeroase
cuvinte si e&presii specifice limbii romne din secolul al ClC(lea un rapide tablou,
pro"intie, sa "a slu/esc de calauz etc.
Stilul este pretentios, caracterizat prin folosirea, 'n te&t, a unor cuvinte solemne, care
imprima discursului o nota discreta de patetism si un ton entuziast. De asemenea, te&tul
respecta constructia clasica si ec4ilibrata specifica pledoariei.
punct de edere
'n fragmentul de fata este prezentata pledoaria scriitorului 7asile Alecsandri referitoare
la valorile romnilor din Bucovina, regiune care a fost e&clusa, pe nedrept, din diverse
motive, din tabloul civilizatiei europene. Autorul gaseste e&plicatia acestei nedreptati 'n
faptul ca, deseori, Bucovina a fost confundata cu -osia sau cu 5urc*ia. 'n pofida acestei
situatii, scriitorul atrage atentia asupra faptului ca Bucovina este amintita de vec4ile carti
de istorie ca apartinnd )oldovei. !otodata, 'si e&prima si dezamagirea fata de
impasibilitatea /uropei, careia nu3i pasa 2de aceasta tara slabita prin atate razboaie si de
atate nenorociri. 'n final, autorul 'si e&prima speranta ca, prin cunoasterea bogatiilor
spirituale ale Bucovinei, /uropa va 'ntelege si va aprecia la $usta valoare cultura
romneasca.
BILETUL NR. %-
,*ergani, g*enarie 1AA1
;ubite amice,
ti aduci aminte de ntia noastra ntlnire, sunt acum "reo .K de ani, la +aris, cam pe
la anul 1A?K3 4inci sau sase romni munteni din Cala*ia, cum se zicea peatunci,
locuiam n rue St. ?Macint4e cu (iculae 4antacuzino +ascanu si cu laneu >ilipescu
Culpac*e.
'1
Coi, alti attia romni moldo"eni, ntre cari si #ostul domn !lecu 4uza locbieti cu un
pro#esor anume >urnarac*e n rue ;otre(Dame des "4amps.
;ntro dumineca, micele noastre crduri se ntlnira pe @uai 7oltaire, si noi si "oi
mergeam tot spre "4amps /lMsees. 7entorii nostri se oprira un minut la "orba. (u stiu
cum, nici n ce #el, dar neam pomenit deodata amestecati si brat la brat un muntean c
un moldo"ean% "orbeam #iecare limbagiul pro"inciei noastre si ne ntelegeam, parc
am #i "orbit aceeasi limba. 4e re"elatiuneH $intracel moment nu am mai #ost nici
munteni, nici moldo"eni. <ram toti romnii 0...1
4te lucruri sau petrecut de atunci pe lume si mai ales ntracest coltisor de pamnt,
care poarta astazi numele de -omnia, pe care pe atunci nimeni nul cunostea n
strainatate nici de nume macarH +uteam sa strigam ct near #i luat gura ca suntem
romni, stranepoti deai lui 5raian, ca nimeni nu ne credea, nu ne asculta, nu ne
ntelegea% surda le ziceam ca noi eram "ala*i si ca "oi erati moldo"eni% ni se
raspundea' 2 Ca sa zica sunteti muscali3 Sunteti turci3 2 si prin urmare *otarau ca
eram greci, de "reme ce eram sc*ismatici si ne nc*inam la rasarit. (9on #4ica, Scrisori
catre $asile )lecsandri)
REZOLVARE
Scriitorul 9on #4ica, 'n calitate de emitator, 'i adreseaza lui 7asile Alecsandri o
scrisoare de prietenie, cu intentia de a rememora momentele placute petrecute la %aris,
atunci cnd cei doi s(au cunoscut, identificndu(se cu spiritul national al poporului
romn. Sunt amintiti 'n aceasta scrisoare si alti oameni de seama, cum ar fi ;iculae
"antacuzino %ascanii, 9ancu -ilipescu 7ulpac4e si Alecu "uza.
!e&tul apartine stilului epistolar, fiind o scrisoare amicala. Aceasta se caracterizeaza
printr(un continut lipsit de formalism deoarece adresantul este un prieten. "ontinutul ei
reprezinta o rememorare a momentelor 'n care academicianul 9on #4ica 'l 'ntlneste pe
scriitorul 7asile Alecsandri. Structura este tipica scrisorii, cu toate caracteristicile ei.
!onul este unul afectat, puternic marcat din punct de vedere subiectiv, att prin
continutul ideilor, ct si prin modul lor de prezentare. Se remarca, la nivelul limba$ului,
formulari afective, proprii stilului epistolar iubite amice, dar si calitati particulare ale
stilului armonia si finetea prezentarii continutului. 7ocabularul este unul specific
perioadei secolului al ClC(lea crduri, re"elatiune, limbagiul etc.
"ontinutul te&tului graviteaza 'n $urul unei idei fundamentale, si anume dragostea de
tara, indiferent de regiune, dar si 'n $urul devotamentului fata de limba nationala,
considerata un element de legatura sufleteasca 'ntre romnii veniti la %aris din spatii
romnesti diferite. 9on #4ica constata, cu uimire, ca, indiferent de graiul 'n care e rostita,
mai ales pe pamnt strain, limba romna este aceeasi pentru toti. /ste prezentat si
entuziasmul scriitorului pentru mndria de a fi urmas al lui !raian, desi europenii din
acea vreme faceau grave confuzii 'ntre romni si muscali sau turci. Ori 'ntre romni si
greci, prin prisma credintei sc*ismatice2, adica ortodo&e.
BILETUL ;2. =A
si precum sacrele principii de drepturile si ndatoririle omului n societate zaceau sub
pacla ignorantei, asemene si limba, si literatura, si artele #rumoase se resmteau de
in#luenta paclei. 9arbaria turceasca, corumperea greceasca si desele ocupari rusesti
lasara urme deplorabile n mora"urile si n spiritul societatii, si caracterul ei romn
disparuse precum dispare pamntul sub zapada iernei. Soarele -omniei era palid si
#ara caldura nationalaH 6imba, pastrata cu s#intenie de strabunii nostri si de popor,
de"ine un tutti #rutti, mpestritat cu "orbe grecesti, turcesti, rusesti si #ranceze. [...]
:n ade"arat romn ratacit n societate pe atunci ramnea cu gura cascata si se putea
crede transportat ntro lume cu totul straina sau mai bine n turnid din 9abei. 4e putea
#i dar literatura unui asemena t i mp3[. . . ]
;n curnd 7oldo"a #u inundata de satire, cntece amoroase si elegii, n care dumnezeii
mitologici si mai cu seama !#rodita ocupau locul cel mai important, precum n poeziile
#ranceze de la aceeasi epoca. [...]
Satirele erau #oarte gustate, caci ele corespundeau cu natura spiritului rzator al
romnilor% dar, mai presus de toate, cnticele de lume erau bine primite, #iind cntate de
lautari la mese, nunti, petreceri prin gradini si "ii. 2 (7asile Alecsandri, 4onstantin
(egruzzi)
2/8O57A2/
;umeroasele nemultumiri, viznd viata culturala si sociala a romnilor moldoveni de la
sfrsitul secolului al ClC(lea, sunt e&puse 'n acest te&t de scriitorul 7asile Alecsandri, 'n
calitate de emitator. 9n conte&tul unei perioade de decadenta, scriitorul atrage atentia
asupra pericolului disparitiei spiritului autentic al tuturor valorilor societatii, dar si asupra
nepasarii contemporanilor sai 'n fata unei astfel de situatii.
42
43
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie ate mesa$ului
!e&tul apartine stilului oratoric, fiind o e&punere a unei stari de regres ce caracteriza
viata culturala a romnilor din )oldova din toate punctele de vedere social, politic, dar,
mai ales, cultural. Structura te&tului este bine 'nc4egata iar ideile sunt e&puse logic, 'n
ordinea lor fireasca. Autorul se foloseste de anologii pentru a ilustra starea 'n care se afla
arta, literatura din )oldova, asaltata de numeroase improvizatii si creatii literare atipice
spatiului moldovenesc. 5imba$ul este unul cult, caracterizat prin folosirea unor termeni
specifici e&punerii si precum... asemene, dar si de termeni specifici unei analize critice a
literaturii si lim4ii rom5ne. limba, literatura, turnul din 9abei, !#rodita etc.
!onul subiectiv si deosebit de afectat da te&tului o puternica nota de retorism.
punct de edere
9deea de baza a te&tului este aceea a decadentismului cultural, vizibil, 'n opinia
scriitorului, pna la cele mai mici amanunte ce tin de conduita unui popor. Alecsandri
observa, cu finetea unui autentic om de cultura, starea deplorabila 'n care se afla
generatia contemporana. Dupa cum principiile sociale si morale nu mai erau respectate,
tot astfel si cultura era influentata negativ de interventiile, 'n spatiul )oldovei, ale
grecilor, turcilor si rusilor, care distrugeau spiritul si specificul national, limba si cultura
poporului romn. 'n aceste conditii, limba, pastrata cu sfintenie de 'naintasi, devenise
un tutti #rutti. De asemenea, nu numai limba romna era afectata, ct, mai ales, literatura,
care parea a nu mai avea nimic 'n comun cu specificul national, de vreme ce Afrodita sau
dumnezeii mitologici erau mai importanti dect realitatile romnesti. Dezamagirea
poetului este accentuata de faptul ca acest tip de literatura era foarte gustat de
contemporani.
BILETUL ;2. =N
A"!35 9, Scena >
"4irita, #ulita, sarl, Safta, 9on. (9on vine alergnd dintre culisele din dreapta. "eilalti ies
din casa si se cobor 'n cerdac.)
#359BR 4ine ma c*eama3... (ineacaH
SA-!S 4e este3... 4e este3
sA25 Eui diable3... !*, madameH...T
9O; !ud, cucoana... ;aca ia...
"?929BA $a'"eniti azi de ma coborti de pe cal... 4e, $oamne iartamaH... ati
adormit cu totii3
(9on se pune dinaintea calului si(* apuca de zabale ca sa(* tie. "eilalti se aduna
'mpre$urul "4iritei.)
#359BR 9a nu, nineaca... dar n"atam 5elemacT cu monsiu dascalu. [...]
44
"?929BA Euel bon*eurH ,ugulea nineacaiH... !uzi ce spune monsiu sarla3... Race ca
ai sa "orbesti #rantuzaste ca apa... ('estce pas, monsieur 4*arles, Lu 'ii parlera comme
l 'eau3
sA25 4omme3... !*, oui, oui... "ous dites comme ga en molda"e... Bui... oui.
"?929BA $a'ian sai#ac eu un e&amen... ,ulita, spune nineacai, cum sa c*eama
#rantuzaste #urculita3
#359BR >urcidision.
"6IRI7A. >rumos... $ar #riptura3
#359BR >ripturision.
"?929BA +rea #rumos... $ar n"rtita3
t
#359BR ;n"artision.
"?929BA 9ra"o... ,ulitaH... 9ra"o, ,ugulitaH... ('l saruta.)
sA25 ('n parte, furios) ,ogomanition, "aH...
(7asile Alecsandri, C(irita n pro!intie)
TEui diable3... !* madameH (fr.)D( "ine dracuT... A4, doamnaH T5elemac, ntmplarile lui
5elemac, #iul lui :lise ( poem epic 'n proza al scriitorului francez -enelon
REZOLVARE
Acest te&t apartine genului dramatic si este construit, e&clusiv, pe te4nica dialogului
'ntre mai multe persona$e care devin, pe rnd, emitatori. "onte&tul este reprezentat de
'mpre$urarile 'n care se 'ntlnesc persona$ele si 'n care acestea evolueaza, respectiv
sosirea "4iritei si :verificarea: pe care aceasta o face fiului ei, pentru a se convinge de
:progresul: acestuia 'n 'nvatarea limbii franceze.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie ale mesa$ului
Apartinnd g$muiuLdramatic, te&tul respecta rigorile de compozitie specifice forma
dialogata, e&istenta didascaliilor sau a indicatiilor scenice, precum si derularea rapida si
cronologica a actiunii. ;ota dominanta a acestui te&t este efectul comic, rezultat din
discrepanta dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce sunt persona$ele 'n realitate si ceea ce
vor ele sa para. 5imba$ul este unul comic, folosit intentionat de scriitor pentru a evidentia
profilul unei lumi pseudocivilizate, dar si pentru a contura portretul persona$elor piesei,
'n special pe cel al "4iritei. 5imba$ul ei 'mpestritat, dar plin de savoare, o caracterizeaza,
o prezinta 'n esenta ei superficiala, cu o spoiala de cultura, o snoaba. %retentiile "4iritei
de cunoastere a limbii franceze, 'mpreuna cu cei din familie, sunt spulberate de
:verificarea: pe care o face fiului ei, #ulita, pentru a ilustra ca vorbeste franceza 2comme
l'eau2. ;umele persona$elor sugereaza, de asemenea, diferenta dintre aparenta si esenta.
45
-ragmSntul de fata aduce 'n prim(plan, 'n mod comic, fizionomia unei societati a4tiate
dupa parvenire, gata oricnd sa 'mprumute modele occidentale doar pentru a fi 'n pas cu
moda si cu obiceiurite rafinate ale societatii 'nalte. De fapt, printre rnduri, se contureaza
drama unei societati care nu(si mai regaseste identitatea, cautnd, fara discernamnt,
modele de urmat.
"4irita este un persona$ special creat pentru a da contur unei societati fara orizont. /ste
caricaturala, cu trasaturi 'ngrosate, plina de fumuri, dar devine simpatica prin firea ei
volubila si slabiciunea fata de #ulita, fiul fara personalitate. Astfel, te&tul este o imagine
concreta a unei perioade 'n care cultura romna 'nca 'si cauta modele.
BILETUL NR. %*
2$acia2, a#ara de compunerile originale a redactiei si a conlucratorilor sai, "a priimi
n coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce "a gasi n deosebitele /urnaluri
romnesti. !sadar #oaia noastra "a #i un repertoriu general al literaturei romnesti, n
carele, ca ntro oglinda, se "or "ede scriitorii moldo"eni, munteni, ardeleni, banateni,
buco"ineni. >iestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu c*ipul sau. [...]
4ritica noastra "a #i nepartinitoare. Com critica cartea, iar nu persoana. Cra/masi a
arbitrarului, nu "om #i arbitrari n /udecatile noastre. ;ubitori a pacei, nu "om priimi
nici n #oaia noastra discutii ce ar pute sa se sc*imbe n "ra/be. [. . . ]
$orul imitatiei sa #acut la noi o manie prime/dioasa, pentru ca omoara n noi du*ul
national. !ceasta manie este mai ales co"rsitoare n literatura. 7i n toate zilele ies
de sub teasc carti n limba romneasca. $ar ce #olosi 4a sunt numai traductii din alte
limbi si nca si acele de ar #i bune. 5raductiile nsa mi #ac o literatura.
(oi "om prigoni ct "om pute aceasta manie ucigatoare a gustului original, nsusirea
cea mai pretioasa a unei literaturi. ;storia noastra are destide #apte eroice, #rumoasele
noastre tari sunt destid de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice,
pentru ca sa putem gasi si la noi su/eturi de scris, #ara sa a"em pentru acesta trebuinta
sa ne mprumutam de la alte natii. >oaia noastra "a priimi ct se poate mai rar
traduceri din alte limbi% compuneri originale i "or umple mai toate coloanele. ()i4ail
Pogalniceanu, Introductie la $acia literara)
REZOLVARE
/mitatorul 'n acest te&t este )i4ail Pogalniceanu, care 'si e&pune, cu ocazia publicarii
revistei 2$acia literara2, doctrina culturala dupa care se vor g4ida toti sustinatorii
acesteia. Atitudinea care transpare din rndurile acestui mesa$ este una ferma si
constituie principiul de baza al gruparii din $urul revistei 2$acia literara
1
, avndu(* ca
mentor pe )i4ail Pogalniceanu.
!e&tul apartine stilului oratoric deoarece e&pune, 'n mod logic si precis, idei le(program
ale noii grupari literare. /&punerea programului cultural al revistei implica obiectivitate
pe de o parte, dar si entuziasm pe de alta parte. 5imba$ul este cult, caracterizat de
prezenta a numerosi termeni caracteristici unui manifest literar carte, critica, traductii,
literatura. Acest manifest literar se 'ncadreaza si 'n categoria te&tului(pledoarie, prin
scopul pe care si(* propune, acela de a convinge cititorul de veridicitatea discursului.
Acest lucru este marcat de prezenta verbelor la timpul viitor, persoana 9, plural.
punct de edere
!e&tul de fata este cea mai importanta parte din manifestul literar al revistei 2$acia
literara2 deoarece 'n el se regasesc toate principiile de baza ale acestei grupari.
)anifestul vizeaza, 'n ansamblu, trei mari grupe de obiective crearea unei literaturi
nationale, realizarea unei limbi unitare si dezvoltarea spiritului critic. Articolul(program
afirma, asadar, ca si titulatura simbolica a publicatiei, necesitatea depasirii
provincialismului si a valorilor locale, pentru afirmarea celor nationale si 'ncercarea de a
reprezenta, din punct de vedere artistic, tot spatiul romnesc. De asemenea, originalitatea
va fi de aici 'nainte criteriul de baza 'n selectarea operelor literare. Dezvoltarea criticii
obiective este un alt deziderat al gruparii de la 2$acia literara2, pe care Pogalniceanu
'ncearca sa(* impuna 'n viitoarea activitate literara.
B95/!35 ;2. >,
$aca generatiile dintre 1@A01A?0 se straduiau sa proclame originea latina si sa
sustina n contra grecismului necesitatea unei culturi nationale, pasoptistii
demonstreaza !aloarea acestei culturi prin istorie, #olclor si #ilologie si indica drumul de
urmat pentru a o duce la n#lorire.
;n #orma cea mai e&plicita, programul lor e de#init n re"ista "acia literara, aparuta la
1A.0, sub impulsul lui 7i*ail Qogalniceanu.
46
!l
!rticolul introducti" "adeste gri/a continuitatii. !cti"itatea ctitorilor presei romanesti'
)eliade si !sac*i, e omagiata cu caldura, sarcina trasata #iind de a mbunatati si
apro#unda ceea ce ei au nceput n conditii grele, nu de a le renega opera sau a le
rasturna principiile. 2 :rmnd unui drum batut de dnsii a#irma editorul , #olosindu
ne de cercetarile si ispita lor, "om a"e mai putine greutati si mai mari nlesniri n
lucrarile noastre 2.
4onstatnd in"azia de traduceri care di#uza la noi #ara nici un #el de discernamnt
maculatura a tot #elul de literati obscuri si de e#emere glorii ale pietii literare
occidentale, Qogalniceanu arata n continuare ca 2 dorul imitatiei sa #acut la noi o
manie prime/dioasa2. <l aprecia cu dreptate ca 2traducerile nu #ac o literatura2 si
c*ema atentia scriitorilor spre realitatile nationale' 2;storia noastra are destule #apte
eroice, #rumoasele noastre tari sunt destul de pitoresti si poetice pentru ca sa putem gasi
si la noi su/eturi de scris, #ara sa a"em pentru aceasta trebuinta sa ne mprumutam de la
alte natiuni2. (%aul "ornea, "e la )lexandrescu la 2minescu)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul si istoricul literar %aul "ornea, care face o analiza
obiectiva a programului literar initiat de gruparea de la 2$acia literara''. Scopul este
acela de a demonstra activismul pasoptistilor, 'n efortul lor de a promova cultura
nationala.
!e&tul apartine stilului stiintific deoarece scopul acestuia este de a transmite, 'n modul
cel mai complet, obiectiv si convingator cu putinta, informatii despre orientarile literare
din perioada pasoptismului. 5imba$ul este unul cult, fara 'nsa a abunda 'n neologisme sau
termeni de specialitate, ceea ce 'l face accesibil unui public larg. 9deile te&tului sunt
ordonate logic iar continutul acestuia este structurat pe o analiza detaliata a
programului 2$aciei literare2. "a modalitate de prezentare a te&tului 'ntlnim aici
monologul scris.
punct de edere
9deea de baza a acestui te&t este aceea ca, spre deosebire de 'naintasi, carora autorul nu
le neaga, totusi, stradaniile, pasoptistii s(au implicat activ 'n promovarea culturii
nationale, considernd(o nu doar necesara, ci indicnd e&act 2drumul de urmat pentru
constituirea si afirmarea ei.
Desi cu un destin scurt, 2$acia literara', revista care e&pune cel mai clar programul lor,
a avut un rol decisiv 'n literatura romna. /a 'si propune, 'ntr(o perioada de intense
cautari, un program alcatuit cu luciditate si simt critic.
'n ;ntroductie, articolul care desc4ide primul numar, )i4ail Pogalniceanu adreseaza un
elogiu predecesorilor sai (?eliade, Asac4i, Bolintineanu), recunoscndu(i drept
'ntemeietori ai presei romnesti. #ri$a lui Pogalniceanu e orientata spre o literatura cu
totul originala, din care sa lipseasca traducerile de proasta calitate, care nu fac altceva
dect 2sa omoare n noi du*ul nationa+I %rogramul 2$aciei literare2 aseaza 'n centrul
culturii romnesti ideea de specific natidnal, unificarea limbii romne precum si
promovarea creatiilor originale, prin obiectivarea criticii.
BILETUL ;2. >*
+resa periodica, care n tarile libere, se numeste o a patra putere n stat si care
pretutindene, pna si n partile pamntului cele mai despotic ocrmuite, a agiuns a #i o
necesitate si pentru gu"ernare si pentru popoare% cariia si unele si altele i #ac
complimente sii soliciteaza aplauzele, acesta presa la romni, este o ino"atie a cariia
origina dateaza deabia de ieri. (u sunt cincizeci de ani de cnd n +rincipate nu
strabatea poate cinci /urnaluri #ranceze si doa germane% si aceste nca deabia se cetea
n casele a cti"a boieri si cu deosebire n cabinetul domnilor, carii erau ndatoriti de
catra +oarta Btomana de a aduna stiri din toate partile <uropei si de a le mpartasi la
4onstantinopol.
(u sunt treizeci de ani cnd romnii na"eau nca o singura #oaie periodica n limba
lor. ;n anul 1A1@, d. -acocea, translator romnesc n 6emberg, publica, n ade"ar,
prospectul unui /urnal ce era sa iasa pentru ntiasi data romneste% nsa planul sau nu
se putu aduce la mplinire. 6a 1A11, dl. R. 4arcalec*i, decanul /urnalistilor romni de
astazi, cerca pantru a doua oara, n 9uda, o asemine ntreprindere, dar aceasta era mai
mult o re"ista literara si care curnd si cazu. n 1A1A, 4. -osetti din Cala*ia publica n
Sa&onia cte"a numere a unui /urnal politic romnesc numit-ama 5iptcai; n s#rsit,
<liad, la 1A1@, ceruse asemine "oie de a publica o #oaie romneasca n 9ucuresti, dar si
ocrmuirea de atunce nui ncu"iinta cererea. si asa ceilalti putini barbati ce pe atunce
ar #i putut coopera la introducerea presei periodice ntre romni pierdura mai sperarea
de asi realiza planul. ()i4ail Pogalniceanu, 3urnalismul romnesc n -.44)
48
FE
REZOLVARE
'n acest te&t emitatorul este omul de cultura )i4ail Pogalniceanu care, 'n conte&tul
realitatilor sociale si politice din anul *NJJ, 'si e&pune parerea cu privire la situatia
aparitiei ziarelor pna la acea perioada. Din punctul de vedere al autorului acestui articol,
'n acea perioada, puternic framntata de sc4imbari politice si sociale ma$ore, era
anevoioasa, adesea cu neputinta, publicarea unor ziare.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie ale!nesa!ului
!e&tul apartine stilului publicistic si este un articol de ziar. "a orice te&t care apartine
stilului publicistic, scopul acestuia este de a informa cititorii. Dar, 'n pofida faptului ca
scopul te&tului este acela de a transmite doar informatii e&acte, 'ntlnim 'n continutul lui
si latura refle&iva, subiectiva a autorului. 7ocabularul este deosebit de variat
(neologisme, ar4aisme, regionalisme), dar totodata accesibil publicului care putea sa
intre 'n contact cu presa.
punct de edere
'n acest fragment, Pogalniceanu face o analiza atenta a situatiei aparitiilor ziarelor la
noi. -olosindu(se de e&emplul Occidentului, unde presa este considerata a patra putere 'n
stat, autorul face o paralela cu presa romneasca, care, timp de o lunga perioada, a fost
negli$ata. Acesta enumera cteva din foile care au aparut de(a lungul timpului,
mentionnd ca nici una din ele nu a rezistat presiunilor e&terioare. /&emple ar fi $urnale
literare, politice, traduceri ale unor publicatii straine. "4iar efortului lui /liad, din *N=A,
de a scoate o foaie romneasca este respins de autoritatile de la acea vreme. 'n ansamblu,
presa romneasca de la *NJJ, 'n viziunea lui ). Pogalniceanu, era una deosebit de
saraca, dar si fara sansa de a evolua, din cauza opresiunii puterii de atunci pe de o parte,
iar, pe de alta parte, a incapabilitatii clasei intelectuale de a concepe si realiza o
publicatie periodica.
BILETUL NR. &%
< $aca obser"am bine, cu toata atentia, mora"urile, institutiile, #elul de a reactiona al
poporului nostru, "om a/unge usor la concluzia ca psi*ologia sa intra n acest #el de
comportare ec*idistanta ntre "oluntarismul acti"ist al !pusului si pasi"itatea #atalista a
Brientului. !sezati geogra#ceste si su#leteste ntre in#luente care ne "in dintro parte si din
alta, su#letul nostru sia alcatuit un ec*ilibru din caractere luate si dintro parte, si din
alta. !ceste in#luente duble nau ramas nsa ntre ele n con#lict, n dualism. ;n su#letul
nostru ele sau topit #ormnd o sinteza noua, un ec*ilibru. <c*ilibrul nostru su#letesc se
c*eama adaptabilitate.
+rin el ne deosebim de toata lumea Brientului, dar si de cea a !pusului. <&ista n
caracterul nostru e&cese de lene, de plictiseala, de ndurerare, de rabdare e&cesi"a,
care ne mpiedica de a #i occidentali. +e de alta parte, gasim n noi initiati"a, o anumita
*arnicie n a pricepe imediat mecanismul unei noutati, o agerime n a nu #i dezorientati
si nici intimidati n #ata nepre"azutului, care ne ndeparteaza cu mult de apatia
indolenta a Brientului, (Tam a"ut timpul sa construim noutati, dar am a"ut meritul de a
pricepe si asimila imediat ce au #acut bun altii. !ceasta adaptabilitate am per#ectionato
#acnd din ea arma noastra de lupta n e&istenta. 89i0ai 2alea, 5enomenul romnesc)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este esteticianul si filosoful )i4ail 2alea, care analizeaza
profilul psi4ologic al poporului romn, conturat, pe de o parte, de apatie, fatalism si
rabdare e&cesiva ( mostenite pe filiera orientala, iar, pe de alta parte, de stapnire de
sine, simt al orientarii (venite din contactul cu Occidentul. "onditia de romn devine, 'n
opinia autorului, una de ec4ilibru 'ntre Orient si Occident.
!e&tul apartine stilului stiintific, fiind o e&punere concreta, neec4ivoca a
comportamentului poporului romn. %rocedeele folosite 'n redactarea unui astfel de te&t
sunt cele ale observatiei si analizei. 5imba$ul este specific stilului stiintific prin folosirea
a numeroase neologisme si a terminologiei specific filosofice "oluntarism, ec*idistant,
#atalism, adaptabilitate, dualism etc. !onalitatea mesa$ului este una obiectiva,
neimplicata afectiv. "alitatile generale ale stilului din acest te&t sunt corectitudinea si
proprietatea termenilor.
punct de vedere
!e&tul are 'n centru ideea de coe&istenta a celor doua culturi, orientala si occidentala,
'n comportamentul poporului romn. Autorul sesizeaza ca aceste influente, deosebite din
punct de vedere calitativ, nu contureaza o dualitate 'n sufletul poporului romn, ci,
dimpotriva, se topesc, 2#ormnd o sinteza noua, un ec*ilibru2. Acest ec4ilibru, pe care
)i4ail 2alea 'l numeste 2adaptabilitate2, 'i face pe romni diferiti de ambele lumi, desi
sunt influentati de acestea. !otodata, o calitate deosebita a spiritului romnesc este
capacitatea lui de a se mobiliza 'n fata noului si de a lua decizii fara a se simti intimidat
de presiunile e&terioare lui.
50
J*
BILETUL ;2. >>
!deseori, posteritatea este ingrata, iar #ormatorii de opinie, cnd nu sunt rataciti, par
teleg*idati. $esigur, receptarea operelor culturale, n general, si a celor de arta, n
special, cunoaste o permanenta dinamica. 5raiectoria este una ondulatorie, cu suisuri si
coborsuri. $ar, "alorile artistice si culturale se a#la n raport cu destinatarii lor ntro
relatie comple&a. B opera este asemeni unei ecuatii ale carei rezultate apar din /ocul
ntre o constanta si o "ariabila. 4onstanta este opera, "ariabila este destinatarul,
contemplatorul, receptorul, o realitate practic in#inita n succesiunea generatiilor
omenesti. $e aici rezulta, pe de o parte, con"ergenta esentiala a tuturor asumarilor, dar
si "ariabilitatea lor #ara de s#rsit.
n numele acestei in"ariante, ni se pare ca abandonarea n uitare a lui !lecu -usso
este nedreapta pentru el si pagubitoare pentru noi. +entru ca, n cazul sau, noi credem
ca ne a#lam n #ata uneia din cele mai naintate si #ine constiinte de care sunt legate
nceputurile moderne ale literaturii romne.
$esi integrabil per#ect n coordonatele tipologice ale generatiei pasoptiste (pro#unda
constiinta ci"ica, ele"atie a idealurilor, generozitate a daruirii si a #aptei, sentiment al
preursirii ntru emanciparea neamului si al "itregiei istorice cu *andicapurile ei),
scriitorul si particularizeaza e&istenta si opera, dez"aluind posteritatii o #igura de
e&ceptie.
7ai nti, sub raport biogra#ic, "iata pare ai #i *arazita mai tuturor neprielniciilor. 6a
11 ani ramne or#an de mama. ;n acelasi an, tatal l trimite la studii n <l"etia,
impunndui o noua despartire. Se produce, ast#el, nu doar o dubla ruptura (de mama
intrata n ne#iinta si de paradisul copilariei pul"erizat prin dezradacinare), ci si o
pre"izibila suprapunere. 7aica disparuta se topeste n #aptura tarii, iar nstrainarea de
meleagul natal de"ine su#erinta de or#elin. (Ale&andru )elian, Polemici implicite)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este profesorul Ale&andru )elian, 'n conte&tul analizarii operei
si biografiei unui scriitor pasoptist, 'n opinia lui uitat pe nedrept de posteritate Alecu
2usso. Aceasta ipoteza este emisa din perspectiva istoricului literar care constata, iara
surprindere, ca unii scriitori, de altfel importanti pentru literatura romna, sunt redusi la
un simplu nume iar posteritatea adeseori nu le mai recunoaste valoarea.
!e&tul apartine stilului stiintific, mai e&act domeniului criticii literareH Asadar, functia
lui este una e&clusiv cognitiva (de cunoastere).
5e&icul este caracterizat de prezenta termenilor specifici criticii literare, dar si de
numeroase neologisme posteritate, ingrata, tipologice, emancipare, constanta,
"ariabila. 9deile te&tului sunt ordonate logic, astfel 'nct, pornindu(se de la o ipoteza, se
a$unge, prin argumentare, la formularea unei concluzii. De la ipoteza ca opera literara
este o constanta iar cititorul o variabila (comportament necuantificabil), autorul a$unge la
concluzia ca unii scriitori, prin prisma relativitatii receptarii, intra, pe nedrept, 'ntr(un
con de umbra. !e&tul este organizat pe o sc4ema ce se desfasoara de la general la
particular.
punct de edere U
!e&tul citat mai sus aduce 'n discutie problema scriitorilor romni care, desi importanti
pentru istoria literaturii romne, ramn necunoscuti sau aproape necunoscuti pentru o
anumita generatie. /&plicatia ar fi relativitatea receptarii. %entru a demonstra
mecanismul dinamic al acesteia, profesorul Ale&andru )elian concepe relatia opera(
scriitor asemeni unei ecuatii 'n care f (constanta) variaza 'n functie de & (variabila) U f
(&). 'n aceasta logica este prezentata si situatia scriitorului Alecu 2usso considerat un
e&ponent al 'nceputului literaturii moderne si al constiintei nationale, el este, astazi, pe
nedrept, uitat.
BILETUL NR. &'
Spirit mai mult empiric dect speculati", 7aiorescu trase imediat concluziile practice
ale pozitiei lui estetice' arta si are scopul n sine, adica n emotia estetica, si nu n
altce"a% arta este pentru arta. si cum piesele lui 4aragiale erau acuzate de imoraliate,
greutatea apararii trebuia sa cada n aceasta directie, adica asupra raporturilor dintre
arta si morala. !re arta "reo misiune morala3 Se ntreaba el. 2$a, arta a a"ut totdeauna
misiune morala si orice ade"arata opera artistica o ndeplineste.2 -amne nsa de "azut
n ce consta moralitatea artei... 7orala rezida n nsasi esenta artei% din moment ce
egoismul este principiul oricarui rau si natura emotiei estetice e de a ne ridica prin
idtare de sine deasupra lui n lumea #ictiunii ideale, macar pentru o clipa, att ct tine
emotia estetica, urmeaza de la sine ca arta este morala prin nsasi de#initie.
+usa ast#el, si nici nu poate #i altminteri, concluzia e ca arta nu are alte scopuri morale
dect cel ce e nsasi esenta ei, a naltarii impersonale, a dezrobirii omului din catusele
egoismului% arta nu poate a"ea alte intentii cel mplnta pe om n contingent, intentii
politice sau moralizatoare. [...] 7aiorescu ramne, asadar, egal cu sine nsusi,
teoreticianul unei arte dezinteresate, lipsita de orice tendinta practica, ad"ersarul
literaturii de caracter politic, moral si c*iar patriotic. (/. 5ovinescu, 6itu aiorescu)
J=
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul literar /. 5ovinescu, 'n conte&tul evaluarii
contributiei lui !itu )aiorescu 'n domeniul criticii literare. 9ntentia lui /. 5ovinescu este
aceea de a prezenta, 'ntr(o lumina pozitiva, opera critica si filosofica a lui !itu
)aiorescu.
!e&tul apartine stilului stiintific, mai e&act domeniului criticii literare. Asadar, functia
lui este una e&clusiv cognitiva (de cunoastere). 5e&icul este caracterizat de prezenta
termenilor specifici criticii literare, dar si de numeroase neologisme tendinta, empiric,
speculati", contingent. 9deile te&tului sunt ordonate logic, astfel 'nct concluzia vine sa
completeze, 'n mod firesc, 'ntreaga e&punere. "alitatile generale ale stilului, 'n cazul
acestui te&t, sunt claritatea si precizia.
punct de edere
!e&tul de fata porneste de la ideea ca, pentru !itu )aiorescu, arta 'si are scopul 'n sine,
ci nu 'n determinarile e&terioare politica, religie etc. Analiza despre raportul
arta6moralitate este initiata de !itu )aiorescu 'n conte&tul necesitatii apararii pieselor lui
9.5. "aragiale de imoralitate. Adept al gratuitatii artei, !itu )aiorescu considera morala
acesteia diferita de cea a vietii cotidiene.
Scopul artei, asa cum 'l intuieste /. 5ovinescu 'n scrierile lui )aiorescu, este
evidentierea raului, dar nu pedepsirea lui, precum si trezirea 'n cititor a unei emotii
estetice, care sa(* ridice, 2macar pentru o clipa', 'n 2lumea #ictiunii ideale2 si sa(*
elibereze, astfel, 2din catusele egoismului.
BILETUL NR. &(
<ste dar, iubite coleg, ndoita multumirea cu care "iu sa te #elicit pentru introducerea
criteriului latin n cercetarea poeziei populare si pentru "ioiciunea stilului cu care stii
sa ne mpartasesti con"ingerea dtale. ;n aceasta parte a discursului ne putem uni nu
numai dia cu tel ce are placerea de a#i raspunde n acest moment, dar probabil toti
colegii nostri din !cademie. 4aci ne a#lam pe un tarm unde cercetarile se apropie de
oarecare e&actitate stiinti#ica si pot conduce la cte"a do"ezi con"ingatoare.
6ucrul se sc*imba cnd trecem la aprecierile curat literare, unde do"ezile e&acte nu
sunt cu putinta, unde /udecata se ntemeiaza adeseori pe elemente prea subiecti"e si
unde e totdeauna greu
(iar la noi cu lipsa unei traditii literare statornicite mai greu dect aiurea) sa gasim
premisele ntelegerii comune. !ici nu ne ramne adeseori dect datoria de a ne spune
parerea cu toata sinceritatea si de a o sustine cu argumentele ce ne par mai accesibile
spiritelor nepartinitoare.
!st#el, nu pot lasa sa treaca #ara mpotri"ire imputarea adusa culegerii de poezii
populare a lui Casile !lecsandri. $ta zici' 2!lecsandri a #ost un rau culegator de poezii
populare si mai cu seama sa nselat #undamental cnd a crezut ca poate introduce unele
dulcegarii sentimentale n "iata "ersi#icata a poporului nostru.2 (!itu )aiorescu, n
c(estia poe1iei populare. 2aspuns la discursul de receptiune ai d(lui Duiliu 8amfirescu,
rostit la Academia 2omna, la *+ mai *E,E)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este mentorul gruparii literare Munimea, !itu )aiorescu, care,
'n conte&tul analizei poeziei populare, raspunde la mesa$ul scriitorului Duiliu 8amfirescu,
cu intentia, pe de o parte, de a(* felicita pentru ca a introdus criteriul latin 'n cercetarea
acestui tip de poezie, iar, pe de alta parte, de a polemiza 'n legatura cu parerile
contradictorii despre poezia populara a lui 7asile Alecsandri. Distinctia pe care vrea s(o
scoata 'n evidenta criticul este aceea 'ntre abordarea stiintifica si cea literara a unei opere
de arta. 'n timp ce abordarea stiintifica se bazeaza pe dovezi e&acte, obiectivitate, cea
literara e dominata de imprecizie, subiectivism.
!e&tul de mai sus apartine stilului oratoric, caracterizat prin ordonarea ideilor si
sistematizarea unui punct de vedere pentru a fi prezentat unui public bine pregatit 'n acest
domeniu. 5imba$ul este deosebit de protocolar si, totodata, specific domeniului criticii
literare. 3n argument 'n sustinerea ideii ca fragmentul este un discurs oratoric este
prezenta, 'n te&t, a apelativului 2iubite coleg'2, precum si a adresarilor directe $ta
zici. "alitatile particulare ale stilului din acest fragment sunt finetea discursului,
naturaletea, precum si concizia ideilor prezentate.
punct de edere
'n discursul prezentat cu ocazia discutarii la Academie asupra 2c*estiunii poeziei
populare2, !itu )aiorescu atrage atentia ca, spre deosebire de stiinta, arta nu e un tarm
al dovezilor e&acte. Asadar, fiecare 'si poate manifesta liber punctul de vedere.
JF
JJ
9n continuare, invocnd nepartinirea si sinceritatea, criticul nu se sfieste sa contrazica
opinia lui Duiliu 8amfirescu cu privire la culegerea de poezii populare a lui 7asile
Alecsandri.
%rin interventia lui, !itu )aiorescu sugereaza ca sensurile unei opere literare nu pot fi
niciodata complet epuizate; perspectivele de interpretare asupra ei difera 'n functie de
subiectivitatea celor care o abordeaza.
B95/!35 ;2. >+
$irectia cea noua ( ni se zice nu putea sa se introduca in conlucrare pasnica pe lnga
cea "ec*e3 5rebuia oare o critica asa de nempacata n contra celor mai multe #orme si
autoritati de astazi3 !dmitnd c*iar ca transil"anenii scriu rau, ca 9arnutiu nu e om
de stiinta, ca sincai nu e istoric, ca Societatea !cademica -omna e stearpa, ca cele
mai multe ziare si poezii nici nu merita acest nume% de ce sa #ie totus asa de amar
combatute3 5ot sunt creatiuni de cultura, #orme #ie si goale pentru primirea cuprinsului
"iitor, tot sunt ce"a, sunt un semn de "iata si sunt mai bine dect nimic. 6a aceasta
raspundem'
+uterile unui popor, #ie morale, #ie materiale, au n orice moment dat o cantitate
marginita. !"erea nationala a romnilor are astazi o ci#ra #i&a, energia lor intelectuala
se a#la asemenea ntro ctime #i&ata. (u te poti /uca nepedepsit cu aceasta suma a
puterilor, cu capitalul ntreprinderii de cultura ntrun popor. 5impul, a"erea, taria
morala si agerimea intelectuala ce le ntrebuintezi pentru o lucrare de prisos, necum
pentru o lucrare gresita, sunt n "eci pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasa
si cea ade"arata. !mndoua nu pot merge lngaolalta, tocmai #iindca iz"orid puterilor
unei natiuni nu este nesecat, ci este din #ire marginit. $aca dar ti lipsesc o mie de
scolari silitori si modesti, de industriasi si meseriasi nationali, de poeti si prozatori mai
buni, de oameni de stiinta ade"arati, cauza este ca marginitele puteri de care dispune
poporul tau pentru aceasta sunt consumate [...] de #unctionari netrebnici, de academici
[...], secretari, membri onori#ici, asociati n cultura, /urnalisti, ateneisti,
conser"atoristi, poetastri, spnzuratori de pnze la 2e&pozitia artistilor n "iata2, si
celelalte, si celelalte.
!i un singur bloc de marmura' daca l ntrebuintezi pentru o #igura caricata, de unde
sa mai poti sculpta o 7iner"a3 (!itu )aiorescu, O cercetare critica asupra poe1iei
romne de la -.78.+re#ata autorului la editia de la 1A@.)
2/8O57A2/
'n acest te&t emitatorul este criticul literar !itu )aiorescu, care analizeaza, 'n studiul O
cercetare critica asupra poe1iei romne de la 1A6@, pozitia falsa pe care o au cei care
sustin forme ale culturii romnesti fara fondul cultural necesar si legitim. 'n spirit
polemic, criticul evidentiaza necesitatea reevaluarii puterilor spirituale ale poporului
romn, precum si a gri$ii cu care orice om de cultura trebuie sa foloseasca potentialul pe
care 'l are o natiune.
!e&tul de fata apartine stilului oratoric, cu un pronuntat caracter polemic. 9deile sunt
organizate asa 'nct sa fie evidentiata premisa de la care se pleaca, dar si critica ei. 'n
prima parte autorul e&pune parerile care trebuie combatute pentru ca, mai apoi, punctual,
sa le analizeze si sa le combata pe fiecare 'n parte. 5imba$ul, specific secolului al C5C(
lea, este cult, accesibil si 'n concordanta cu tonul polemic al te&tului. "alitatile generale
si particulare ale stilului 'n te&tul dat sunt precizia si concizia, finetea si demnitatea
discursului.
punct de edere
9deea centrala a te&tului se concretizeaza 'n critica aspra adusa de !itu )aiorescu celor
care credeau ca, 'nfiintnd, fara acoperire, institutii si organisme ale statului, se rezolva
golul creat de lipsa de coerenta si de cultura din societate. 'n aceasta logica, )aiorescu
evidentiaza, 'n mod $ust, ca energia unei natiuni este limitata si ca, 'n functie de modul 'n
care Va este folosita, poate da rezultate concrete sau, dimpotriva, iluzia unei culturi
solide. /l apreciaza ca nu neaparat numarul mare de institutii, cum ar fi Academia, opera
etc, dau masura culturii unei societati, ci rezultatele vizibile 'n plan local si national.
"oncluzia este la fel de corecta ca si critica 2!i un singur bloc de marmura' daca l
ntrebuintezi pentru o #igura caricata, de unde sa mai poti sculpta o 7iner"a3
l
I adica
trebuie sa pretuim materialul de care dispunem deoarece acesta e limitat. Sa nu(* irosim
'n creatii minore, ci sa(* 'ntrebuintam 'n realizarea unor opere autentice si cu adevarat
valoroase.
BILETUL NR. &+
;n aparenta, dupa statistica #ormelor dina#ara, romnii posed astazi aproape ntreaga
ci"ilizare occidentala. !"em politica si stiinta, a"em /urnale si academii, a"em scoli si
literatura, a"em muzee, conser"atorii, a"em c*iar o constitu#iune.
J+
$ar n realitate, toate acestea sunt productiuni moarte, pretentii #ara #undament, sta#ii
#ara trup, iluzii #ara ade"ar, si ast#el cultura claselor mai nalte ale romnilor este nula
si #ara "aloare, si abisul care ne desparte de poporul de /os de"ine din ce n ce mai
adnc. [...]
>orma #ara #ond nu numai ca nu aduce nici un #olos, dar este dea dreptul
stricacioasa, #iindca nimiceste un mi/loc puternic de cultura. si prin urmare "om zice'
este mai bine sa nu #acem o scoala deloc dect sa #acem o scoala rea, mai bine sa nu
#acem o pinacoteca deloc dect sa o #acem lipsita de arta #rumoasa% mai bine sa nu
#acem deloc statutele, organizarea, membrii onorari si neonorati ai unei asociatiuni
dect sa le #acem #ara ca spiritul propriu de asociere sa se #i mani#estat cu siguranta n
persoanele ce o compun% mai bine sa nu #acem deloc academii, cu sectiunile lor, cu
sedintele solemne, cu discursurile de receptiune, cu analele elaborate, dect sa le #acem
toate acestea #ara maturitatea stiinti#ica ce singura le da ratiunea de a #i. (!itu
)aiorescu, n contra directiei de a1i n cultura romna)
REZOLVARE
'n conte&tul analizarii situatiei culturii romnesti din perioada
societatii Munimea, criticul !itu )aiorescu, 'n calitate de emitator al acestui mesa$,
critica dur tendintele eronate ale societatii, enuntnd, 'n calitate de mentor,
teoria #ormelor #ara #ond. Scopul mesa$ului este acela de a avertiza pe cei raspunzatori
de bunul mers al culturii 'n legatura cu pericolul formalismului instalat de$a 'n mai toate
manifestarile de cultura contemporana.
!e&tul se 'ncadreaza 'n stilul oratoric, avnd un puternic caracter polemic. /l se
organizeaza ca o adresare directa fata de cei care cred ca o societate se construieste doar
din institutii, fara un fundament cultural. 5imba$ul este specific secolului al ClC(lea, prin
prezenta cuvintelor iesite din uz, cum ar fi productiuni, constitutiune,
stricacioasa. Organizarea te&tului tine de natura lui polemica, 'n sensul ca fiecare idee
este sustinuta de argumente plauzibile. ;aturaletea si concizia sunt doua dintre calitatile
particulare ale stilului din acest te&t.

punct de vedere
%romotor al teoriei #ormelor #ara #ond, !itu )aiorescu combate, cu ve4ementa,
superficialitatea, care, 'n opinia lui, caracteriza aproape 'ntreaga societate romneasca din
a doua $umatate a secolului al ClC(lea.
"ontrar statisticilor, care evidentiau o 'nfloritoare viata culturala a societatii romnesti,
)aiorescu constata o dezolanta neconcordanta 'ntre aparenta si realitate. "onform
opiniei lui 2>orma #ara #ond nu numai ca nu aduce nici un #olos, dar este dea dreptul
stricacioasa, #iindca nimiceste un mi/loc puternic de cultura. si prin urmare "om zice'
este mai bine sa nu #acem o scoala deloc dect sa #acem o scoala rea, mai bine sa nu
#acem o pinacoteca deloc dect sa o #acem lipsita de arta #rumoasa 0...1:. "oncluzia este
ca orice institutie culturala are legitimitate doar daca e&ista si un fundament care sa o
$ustifice.
BILETUL NR. &)
4e a nsemnat si ce a reprezentat re"ista 2 4on"orbiri literare 2 n cultura nationala n
perioada ei /unimista din martie 1A6@ pna n decembrie 1A0. cnd lacob (egruzzi
consemneaza' 2$upa doi ani de mpreuna lucrare, am dobndit ncredintarea ca acei
tineri "or sti sa duca cu succes opera nceputa de generatia precedenta si "in astazi sa
trec asupra lor sarcina purtata de mine cu atta dragoste timp de 1A ani2H (nr. 1, an
DD;D din 1 ian. 1A0K al 2 4on"orbirilor literare2)3
$upa anii de nceput ai presei culturale iesene, cu editarea re"istei 2$acia literara2,
suspendata la putin timp de la aparitie din cauza nentelegerilor lui 7i*ai Qogalniceanu
cu mai marii "remii, aparitia re"istei 24on"orbiri literare2 a nsemnat, n parte, si
continuarea programului 2$aciei literare2. ,rupul din /urul 2Munimii2, dar si abilitatile
administrati"e ale lui lacob (egruzzi, ncon/urat de Casile +ogor, 5itu 7aiorescu si
ceilalti /unimisti, a #acut ca re"ista sa creasca de la numar la numar si sa adune n
paginile ei "alorile literelor de atunci, de"enite cu timpul "alori ale spiritualitatii
romnesti.
5imp de 1A de ani re"ista a aparut sub administratia primului grup /unimist, tutelat de
lacob (egruzzi, ca apoi re"ista sa se impuna cu amprenta generatiilor urmatoare, care
au respectat mostenirea ast#el primita. >ara aparitia re"istei 24on"orbiri literare2, unde
sa dat directia literaturii romne moderne, unde 5itu 7aiorescu sia e&pus principiile
sale critice, poate ca am #i a"ut sincope asemanatoare celor de care sa lo"it re"ista
2$acia literara2. +romo"area ade"aratei culturi n paginile acestei re"iste a nsemnat
un pas sigur pentru mai trziu n dez"oltarea si impunerea literaturii romne nu numai
n spatiul limbii romne, ci sa se stabileasca, ca un ade"arat reper al unei literaturi
"aloroase. >aptul ca <minescu si 4reanga siau publicat mare parte a operelor lor n
paginile acestei re"iste da girul ei de "aloare si perenitate. PB suta patruzeci de ani de
24on"orbiri literare2, anc4eta realizata de "assian )aria Spiridon, raspuns dat de #el 9u
Dorian, 'n 4on"orbiri literare)
58
(*
REZOLVARE
'n cazul acestui te&t avem doi emitatori pe de o parte, cel care face anc4eta cu privire
la 'nsemnatatea revistei 24on"orbiri literare2 pentru cultura romna ("assian )aria
Spiridon) iar, pe de alta parte, cel care formuleaza raspunsul la aceasta anc4eta (#ellu
Dorian). 9ntentia este aceea de a lamuri publicului cititor importanta aparitiei
revistei 24on"orbiri literare2 pentru evolutia literaturii romne.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie aie mesa$ului
!e&tul de mai sus face parte dintr(o anc4eta culturala realizata de "assian )aria
Spiridon cu ocazia 'mplinirii a *F, de ani de la aparitia primului numar al
revistei 24on"orbiri literare2. "a structura, apartine stilului publicistic. Scopul unui
astfel de te&t este aceia de a informa publicul 'n legatura cu viata culturala a societatii.
5imba$ul este unul accesibil si variat, observndu(se elemente ce provin din mai multe
stiluri functionale (stiintific, beletristic).
punct de edere
"ontinutul te&tului dezvaluie ce a 'nsemnat pentru literatura romna si, mai ales, pentru
perioada de dupa 2$acia literara2, aparitia revistei 24on"orbiri literare2. Din punctul de
vedere al lui #ellu Dorian, revista aparuta 'n $urul gruparii Munimea continua efortul pe
care 'l 'ncepuse mai devreme )i4ail Pogalniceanu cu 2$acia literara2. Bucurndu(se de
o apreciere unanima 'n rndul cititorilor, dar si de o abila administrare,
revista 24on"orbiri literare2 reuseste sa adune cele mai valoroase creatii, care vor
deveni emblematice pentru cultura romna. 3n e&emplu elocvent 'n acest sens este
prezenta, 'n paginile ei, a te&telor lui )inai /minescu si 9on "reanga. Astfel, revista a
avut un dublu rol de a impune literatura romna 'n spatiul limbii romne si de a deveni
un reper al literaturii valoroase.
BILETUL NR. &*
5itu 7aiorescu este primul polemist romn a carui arma principala e logica, o
nsiruire strnsa de argumente% nu "rea sa aiba dreptate dect cnd o are, dar atunci
sio pune n "aloare cu o strictete careia nimic nui scapa. B ast#el de polemica
presupune o limitare a cmpului de operatie% nu se lupta oricnd si pentru orice. 0...1
!de"aratului spirit polemic i trebuie un #el de detasare #ata de obiectul n discutie, ce
i ngaduie si o luciditate in determinarea punctelor slabe si n alegerea mi/loacelor de
atac ori de aparare, si, la ne"oie, si daca i sta n resursele su#letesti i da posibilitatea
de a ntrebuinta acea ironie bine"oitoare cel nalta de la sine
ntrun plan de superioritate morala, desi contine nca si destula
luciditate pentru asi dizol"a ad"ersarul mai sigur dect toate
otra"ile "e*ementei. [...] <l are un scop precis' trezirea n cititor, n
opinia publica, a unei con"ingeri, a con"ingerii lui. $in ura
dezlantuita n /urul actiunii critice a lui 7aiorescu nau ramas dect
directi"ele lui, pentru ca au plecat dintrun spirit critic, si articolele,
pentru ca au #ost e&presia unui spirit polemic alimentat numai de
argumente intelectuale. +e ct e de indestructibil elementul rational,
pe att elementul a#ecti" se risipeste odata cu ambianta n care sa
produs. (/. 5ovinescu, 5itu 7aiorescu, cap. DC;;;) ,
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului este criticul literar /. 5ovinescu, care analizeaza opera filosofica
si critica a lui !itu )aiorescu, important om de cultura si mentor al
societatii Munimea. 9ntentia autorului este aceea de a evidentia rigoarea scrierilor lui !itu
)aiorescu, precum si importanta acestora 'n cristalizarea principiilor de valorizare ale
artei la noi.
!e&tul apartine stilului stiintific, mai e&act domeniului criticii literare. Asadar, functia
lui este una e&clusiv cognitiva (de cunoastere). 5e&icul este caracterizat de prezenta
termenilor specifici criticii literare, dar si de numeroase neologisme detasare,
"e*ement, indestructibil, argument. 9deile te&tului sunt ordonate logic, astfel 'nct
concluzia vine sa completeze, 'n mod firesc, 'ntreaga e&punere. "alitatile generale ale
stilului, 'n cazul acestui te&t, sunt claritatea si precizia.
punct de vedere
-ragmentul de fata evidentiaza comple&a personalitate a lui !itu )aiorescu, mai ales
'n ipostaza lui de polemist, fiind considerat de /. 5ovinescu cel mai mare polemist
romn din acea perioada. )ai mult, este ilustrata finetea si demnitatea stilului polemic al
lui )aiorescu, prin faptul ca aceasta modalitate de a lua atitudine 'mpotriva unor erori se
manifesta doar 'n c4estiunile cu adevarat importante si atunci critica lui era argumentata
pna la cel mai mic detaliu. Scopul ultim al tuturor polemicilor maioresciene era acela
de a trezi cititorul, de a(* constientiza asupra importantei actului artistic.
+,
+*
BILETUL NR. ',
5nara generatie romna se a#la astazi sub in#luenta operei poetice
a lui <minescu.
Se cu"ine dar sa ne dam seama de partea caracteristica a acestei opere si sa ncercam
totdeodata a #i&a indi"idualitatea omului care a personi#icat n sine cu atta stralucire
ultima #aza a poeziei romne din zilele noastre. 0...1 $e la 1A60 ncoace dateaza
ndreptarea% ea ncepe cu Casile !lecsandri, care stie sa destepte gustul pentru poezia
populara, se continua si se ndeplineste prin cercetarea si ntelegerea conditiilor sub
care se dez"olta limba si scrierea unui popor.
>iind ast#el cstigata o temelie #ireasca, cea dinti treapta de naltare a literaturii
nationale, n legatura strnsa cu toata aspirarea generatiei noastre spre cultura
occidentala, trebuie neaparat sa raspunda la doua cerinte' sa arate nti n cuprinsul ei
o parte din cugetarile si simtirile care agita deopotri"a toata inteligenta europeana n
arta, n stiinta, n #ilozo#ie% sa aiba, al doilea, n #orma ei o limba adaptata #ara sila la
e&primarea credincioasa a acestei
ampli#icari.
!mndoua conditiile le realizeaza poezia lui <minescu n limitele n care le poate
realiza o poezie lirica% de aceea <minescu #ace epoca n miscarea noastra
literara. (!itu )aiorescu,2minescu si poe1iile lui)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului 'n acest te&t este !itu )aiorescu, 'n ipostaza de critic literar.
9ntentia lui este aceea de a prezenta, 'n studiul <minescu si poe1iile lui, rolul deosebit de
important pe care l(au avut poeziile lui /minescu 'n evolutia poeziei si sintetizarea
tuturor acelor coordonate pe care le(au trasat 'naintasii si contemporanii acestuia.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesa!ului
!e&tul apartine stilului stiintific, fiind specific criticii literare, iar principalul scop al
acestuia este cel cognitiv. !itu )aiorescu realizeaza o e&punere diacronica a modului 'n
care poezia a fost perceputa de la 7asile Alecsandri pna la )i4ai /minescu, cel care si
reuseste sa o integreze specificului national. 5imba$ul apartine domeniului criticii
literare, folosindu(se termeni specifici poezie lirica, personalizare, limba, scriere etc.
Stilul se caracterizeaza prin precizie si claritate.
punct de edere
'n acest fragment, !itu )aiorescu contureaza personalitatea poetului )i4ai /minescu,
singurul capabil, prin valoarea operei sale,
+=
sa sintetizeze cele doua directii ale culturii unui popor. 2sa arate nti n cuprinsul ei o
parte din cugetarile si simtirile care agita deopotri"a toata inteligenta europeana n
arta, n stiinta, n #ilozo#ie% sa aiba, al doilea, n #orma ei o limba adaptata #ara sila la
e&primarea credincioasa a acestei ampli#icari2. Daca opera lui 7asile Alecsandri
redesteapta gustul cititorilor pentru literatura populara, /minescu vine sa completeze
acest cstig al literaturii prin viziunea sa profunda asupra rolului artei si al artistului 'n
evolutia culturii unei natiuni.
BILETUL NR. '1
+oetul nu "a obosi sa #aca elogiul spiritului tolerant, al adncii omenii "adite
totdeauna de poporul nostru n modul de a con"ietui cu cei de o alta nationalitate. n
noiembrie 1A@6, n paginile 24urierului de ;asi2, articolul [2Se "orbeste ca n
consiliul...2] dezbatea aceasta problema, pe larg si cu e"identa combustiune
interioara' 2(ici un neam de pe #ata pamntului nu are mai mult drept sa ceara
respectarea sa dect tocmai romnul, pentru ca nimene nu este mai tolerant dect
dnsul2. $rept e&emplu, el in"oca #aptul ca 2din "remi stra"ec*i #iecare a a"ut "oie sa se
nc*ine la orice $zeu au "roit si sa "orbeasca ce limba iau placut2. Spre deosebire de
alte tari, care au urmarit sasi creeze, cu #orta, prozeliti din 2 conlocuitorii de alta lege
ori limba2, la noi situatia a #ost cu totul alta. n 7oldo"a, biserica catolica este att de
"ec*e, si nimeni nu ia silit pe catolici sa treaca la religia 2orientala2, lipo"enii #ug din
-usia si 2traiesc nesuparati n coltul lor pe pamntul romnesc 2, apoi 2 armenii,
cal"inii, protestantii, e"reii toti sunt #ata si pot spune daca gu"ernele romnesti au oprit
"reo biserica sau "reo scoala armeneasca, protestanta sau e"reiasca. (ici una 2.
!st#el de idei puncteaza ca niste dre de #oc ntregul traiect al gazetariei
eminesciene. 4aci sa nu uitam, dincolo de e&cesele polemice din unele articole, e&ista
n uni"ersul gndirii poetului un nucleu solar catre care aspira toate elementele
ideatice, polul magnetic mereu indicat de acul busolei sale spirituale orict sar agita
sub imperiul unor #urtuni trecatoare ( si care, se stie, este reprezentata de conceptia
democratica, potri"it careia natiunea nseamna clasele muncitoare, si n primul rnd
taranimea. (u a a#irmat el, cu un patos inegalabil, ca 2e poate singura c*estiune n
care am scris cu toata patima de care e capabila inima noastra, cu toata durerea si cu
toata mila pe care neo inspira tocmai taranul, acest unic si ade"arat popor
romnesc32. [...]
+>
+e aceasta plat#orma a ideilor se sublimeaza toate contradictiile, se decanteaza toate
reziduurile unei sensibilitati ultragiate de spectacolul ornduirii 2cea cruda si
nedreapta2, pentru a ramne, pura si incandescenta, e&presia dragostei de tara, ca n
aceasta spo"edanie de o miscatoare si neascunsa superbie' 2;ubim tara si natia noastra
ast#el cum no iubeste nimeni, cum nimeni nare puterea de a o iubi.2. (Al. Oprea, Studiu
introducti" la 7inai <minescu, Bpere, ;D, +ublicistica 1A@01A@@)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este Al. Oprea.
'n Studiu introducti! la inai <minescu, el analizeaza o parte din activitatea
gazetareasca a marelui poet, pornind de la un articol publicat de acesta 'n numarul din
noiembrie *NA+ 'n 24urierul de last.
!e&tul preluat din Studiu introducti" la 7i*ai <minescu este unul nonfictiv, construit
'ntr(un stil elevat, specific criticii literare. 5imba$ul este denotativ, dar, pe alocuri, Al.
Oprea 'l plasticizeaza, facnd apel la sensuri conotative, pentru a scoate 'n evidenta
calitatile lui /minescu si a pune 'n valoare activitatea de gazetar a acestuia.
Discursul lui Al. Oprea este construit sub forma unei argumentari. 'n analiza lui, 'ncepe
de la un e&emplu concret, articolul publicat 'n 24urierul de ;ast de catre )i4ai /minescu,
'n care acesta dezbatea problema spiritului tolerant 0...1 "adit ntotdeauna de poporul
nostru n modul de a con"ietui cu cei de o alta nationalitate2. Argumentele lui /minescu
sunt sustinute de e&emple. %ornind de la ideile e&primate 'n acest articol, Al. Oprea
puncteaza 2ntregul traiect al gazetariei eminesciene2. "oncluzia la care a$unge autorul
este ca, 'n ciuda sentimentelor de nemultumire fata de ornduirea tarii, /minescu reuseste
sa(si e&prime, la modul cel mai emotionant, dragostea de tara si de natie.
punct de edere
/minescu afirma 2;ubim tara si natia noastra ast#el cum no iubeste nimeni, cum
nimeni nare puterea de a o iub4 si prin aceste cuvinte el 'si defineste 'ntreaga activitate
gazetareasca, dar si pe cea poetica.
Al. Oprea remarca spiritul polemic din multe articole ale marelui poet si mentioneaza ca
nu e vorba dect de 2#urtuni trecatoare2, care se nasc din nedreptatea pe care acesta o
simte atunci cnd se gndeste la tarani.
9n ciuda acestor frustrari, poetul reuseste sa scoata la lumina dragostea de tara, ea fiind
cea care 'i influenteaza revolta. "nd se e&prima la persoana 9 plural, el se reprezinta ca
facnd parte din masa, traind durerea poporului. %rin pozitia lui, /minescu confera
natiunii romne un statut aparte, singulariznd(o prin dragostea pe care o poarta tarii.
BILETUL NR. '%
,azetaria eminesciana impresioneaza prin #orta cu care reuseste sa
mbine ntrun alia/ original trasaturi ale #azei romnticgeneroase
a nceputurilor cu *abitudinile curente si ndatinate ale ziaristului
modern. W
4aci, se stie, pentru multi dintre scriitorii pasoptisti, actul publicistic a"ea o #unctie
ocazionala si oricum subordonata unei imediateti pragmatice, #ara a mai pune la
socoteala ( n a#ara e&ceptiilor cunoscute un anume amatorism, o agitatie de supra#ata,
potri"it dorintei de a #ace cte ce"a din toate 0.,.1.
!rticolele eminesciene se impun nsa prin naltul lor pro#esionalism, poetul practicnd
gazetaria ca pe o autentica meserie, cu toate prerogati"ele de rigoare. Se cere a se
adauga ca, stiind sa #aca #ata prozaicei si isto"itoarei munci de galera a ziarismului
cotidian, el nu cedeaza spiritului de rutina si de con"entionalism, ridicnd pagina
tiparita la naltimea unor probleme de constiinta, pastrnd nealterata "ec*ea #unctie
sacerdotala a cu"ntului scris.
Studiul modelului pe care1 o#era <minescu este cu att mai instructi", cu ct se
constituie ntro perioada cnd a ncetat de"almasia dintre genuri, cnd #iecare domeniu
tinde sasi impuna, cu strasnicie, statutul speci#ic, opunnduse imi&tiunilor altor
acti"itati. $aca aceasta e ade"arat, ntro #ormulare generala, cu att mai mult apare n
cazul antitezei e&agerata de attia dintre poezie si gazetarie.
(e amintim de simbolul utilizat de 5itu 7aiorescu, cu statuia de marmura care pri"este
surzatoare, de la naltimea augusta a "esniciei artei, la zgomotoasa agitare a oamenilor
n politica, deci, n e#emer. ;ata nsa ca <minescu, #ara a trada cu nimic legile eterne ale
creatiei, n acelasi timp, traieste, cu incandescenta, cele mai 2prozaice2 probleme ale
actualitatii, dar de care depindea destinul tarii. <&plicatia o cunoastem, tine de situarea
pe pozitiile taranimii, clasa #undamentala a natiunii. !ceasta plat#orma spirituala l
a/uta sa nu ramna prizonierul orizontului strict al atelierului sau de creatie, sa aiba
preocupari mai ample, menite sa cuprinda "iata trecuta si prezenta a poporului. (Al.
Oprea, Studiu introducti! la i(ai 2minescu, Opere, I#, Publicistica -.89%-.88)
+F
-(
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este Al. Oprea. 2n Studiu
introducti! la i(ai 2minescu, el analizeaza o parte din activitatea gazetareasca a
marelui poet, 'ncercnd sa demonstreze profesionalismul articolelor acestuia si, 'n acelasi
timp, sa arate ca activitatea lui publicistica nu tradeaza cu nimic creatia literara.
!e&tul preluat din Studiu introducti! la i(ai 2minescu este unul nonfictiv, construit
'ntr(un stil elevat, specific criticii literare. 5imba$ul abunda 'n neologisme, termeni
te4nici, dar si livresti sau $uridici imediatete pragmatica, #unctie sacerdotala, imi&tiune,
prozaic% este denotativ, dar si conotativ isto"itoarei munci de galera a ziarismului
cotidian, !ceasta plat#orma spirituala l a/uta sa nu ramna prizonierul orizontului
strict al atelierului sau de creatie.
Discursul este argumentativ, criticul 'ncercnd sa demonstreze valoarea activitatii
publicistice 'ntreprinse de /minescu. %entru a scoate 'n evidenta calitatea scrisului
eminescian, Al. Oprea realizeaza un paralelism cu actul publicistic pasoptist, pe care 'l
considera 2amatorist, supus unei 2imediateti pragmatice2, 'n timp ce /minescu
ridica 2pagina tiparita Ma naltimea unor probleme de constiinta, pastrnd nealterata
"ec*ea #unctie sacerdotala a cu"ntului scris2.
C. "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui
punct de edere
Discursul lui Al. Oprea este menit a pune 'n lumina activitatea gazetareasca a lui )i4ai
/minescu. "riticul 'ntelege, ca si !itu )aiorescu, ca /minescu este 2un om al timpului
modern2, preocupat de tot ceea ce se 'ntmpla 'n $urul lui. 9ubitor de patrie, acesta se
situeaza pe pozitiile taranimii pentru ca 'ntelege ca ea reprezinta 2clasa #undamentala a
natiunit si astfel se contureaza stilul revoltat, polemic uneori, al marelui poet. )i4ai
/minescu nu trebuie perceput ca un artist desprins de lume, ci ca om al timpului sau,
care vibreaza la toate .sc4imbarile produse 'n societate si care 'ntelege suferinta
semenilor.
BILETUL NR. '&
Sa ne amintim epoca n care se zicea ca n ,recia e&ista un partid englez, unul
#rancez, altul rusesc, si ca n zadar se cauta partid ade"arat national. Bamenii de stat ai
,reciei sau con"ins prin esperienta ca ade"arata politica nationala nu poate #i alta
dect aceea care se razima pe propriile interese ale natiunii% si astazi negresit e&ista n
,recia partide politice, ca n oricare stat constitutional,
nsa ele nu mai pot #i cali#icate de partid englez, #rancez sau rusesc. !r #i regretabil, ar #i
o nenorocire c*iar pentru noi daca, a doua zi dupa recunoasterea independentii noastre,
am cadea n greseala ce o comitea odinioara ,recia n loc sa ne inspiram de politica
noastra traditionala.
n ce consta nsa aici traditiunea3 <a consta n ceea ce ne impune c*iar pozitiunea
noastra geogra#ica% dea e"ita orice pro"ocare #ata cu puterile noastre "ecine si da
ntretine ndeobste cu toate puterile cele mai bune relatiuni. +rin aspiratiunile noastre,
prin dez"oltarea intelectuala ce sia dat -omnia de /umatate de secol aproape, ea a
cautat a se apropia de ci"ilizatiunea apuseana% ideile de progres, dez"oltarea noastra
economica trebuie sa #ie pururea tinta noastra pentru a ne ntari nlauntru si a inspira
ncredere na#ara.
$aca puterile la 9erlin nu neau garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea
ce "om tineao, sa nu ne departam ctusi de putin de la o politica nteleapta, care sa nu
se inspire dect de propriile interese romnesti, #iindca este o proba e"identa ca o
asemenea politica este singura buna pentru -omnia, #iindca pururea am ceruto, #iindca
am regretat si regretam si astazi ca naltul areopag european nu nea asigurat el nsusi
conditiile de e&istenta ce le doream cu totii pentru statul nostru.
(oi nu putem dect regreta ca se "ad tendinte de a anga/a tara n o politica bazata pe
apropierea e&clusi"a catre una sau cealalta din marile puteri, departndo ast#el de la
linia de conduita pe care o socotim singura buna, #iind inspirata numai din propriile
noastre interese. ()i4ai /minescu :*2&reu pentru o 'oaie din opo1itie...2], 'n 5impul, +
martie *NN,, apud )i4ai /minescu, Opere,#I, Publicistica, Bucuresti, *ENF)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este )i4ai /minescu. /l se adreseaza, prin
intermediul unui articol din ziarul 25impul2, 2 &reu pentru
o #oaie din opozitie..., poporului, manifestndu(si regretul fata de anga$area tarii 'ntr(o
politica ce nu se bazeaza pe interesele proprii.
!e&tul este unul nonfictiv, specific stilului publicistic, subiectiv (persoana 9), construit
'ntr(o maniera argumentativa.
'n opinia lui /minescu, din cele mai vec4i timpuri lumea a 'nteles ca 2ade"arata
politica nationala nu poate #i alta dect cea care se bazeaza pe propriile interese ale
natiuni#. Aceasta idee este repetata de cel putin trei ori 'n patru paragrafe, ceea ce
defineste discursul eminescian ca fiind intentionat persuasiv.
--
+A
'n final, gazetarul )i4ai /minescu nu poate dect sa 'si e&prime regretul de a vedea
tara anga$ata 'ntr(opolitica bazata pe apropierea de marile putertI 'ndepartndu(se
astfel 2de interesul propriu al natiunii romne
11
.
C. "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui punct de edere
/minescu insista, m articolul <&reu pentru o #oaie din opozitie..., pe ideea urmaririi
interesului propriu neamului romnesc 'n guvernarea statului si regreta lipsa de 'ntelegere
a pastrarii spiritului traditional, specific romnesc, cel care i(ar asigura, de fapt,
neutralitatea. 3n popor care se conduce imitnd forma de organizare si de guvernare a
altor tari nu face dect sa renunte la ceea ce 'i este specific. Dependenta de altcineva
conduce la o forma abstracta de sclavie, de vreme ce interesul propriu a fost 'ndepartat.
9ndependenta se poate capata prin atitudinea pe care o avem, prin politica 'nteleapta pe
care trebuie sa o ducem, adica bazata pe propriile interese, pentru ca e clar ca nimeni nu
urmareste sa realizeze ceva pentru noi, de vreme ce, asa cum arata si /minescu, 2naltul
areopag european nu nea asigurat el nsusi conditiile de e&istenta ce le doream cu totii
pentru statul nostru2.
BILETUL NR. ''
+eisa/ul de ansamblu al publicatiilor romnesti literarstiinti#ice, academice,
umanitare si populare se mbogateste cu zeci si zeci de re"iste (numai n perioada 1A00
1000 apar peste o suta).
;n acest di"ers conte&t este interesant de urmarit modul n care publicatiile
reprezentati"e au izbutit sasi impuna un program redactional care sa continue traditia
progresista a presei romnesti, sa ino"eze stilul publicistic si limba/ele lui prin noi
#ormule si genuri gazetaresti si sa contribuie la elucidarea disputelor ling"istice si
literare cu pri"ire la limba si la literatura.
Bbser"am mai nti ca 2 directia noua2 propusa de 5itu 7aiorescu n 24on"orbiri
literare2 se con#runta, dupa 1AA0, cu alte 2directii2, tendinte si orientari care se doreau
distincte unele #ata de altele si care au iz"odit n prea/ma unor re"iste cunoscute. [...]
Stilul publicistic si genurile gazetaresti de la s#rsit de secol (sec. al DlDlea) ne atesta,
n mod e&plicabil, anumite tendinte care au contribuit la dez"oltarea presei literare. Se
culti"a articolul polemic (politic, social, cultural, istoric, #iloso#ic. 4ronica literara, de
teatru mai ales, dar si cea de carte, cunoaste prin <minescu, $ela"rancea si 4aragiale o
amploare deosebita. :n gen #rec"ent este medalionul literar, prezent n mai toate
re"istele. (7ictor 7isinescu, $alori lexicale si stilistice n publicistica literara
romneasca)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este 7ictor 7isinescu. 'n fragmentul e&tras
din $alori lexicale si stilistice n publicistica literara romneasca, autorul urmareste
activitatea revistelor literare si tendintele e&istente 'n presa sfrsitului de secol C9C.
-ragmentul din $alori lexicale si stilistice n publicistica literara
romneasca este nonfictiv, construit pe baza unei statistici efectuate la sfrsitul secolului
al ClC(lea privind publicatiile romnesti. /ste
f
un te&t mai mult informativ, bazat pe
clasificari si pe urmarirea inovatiilor care s(au produs 'n genurile gazetaresti. Astfel,
7isinescu observa ca 'n decursul a numai zece ani (*NE,(*E,,) peisa$ul publicatiilor
romnesti se 'mbogateste cu peste o suta de reviste literar(stiintifice, academice,
umanitare, populare etc. Observa ca e&ista o predilectie spre cultivarea articolului
polemic politic, social, cultural, istoric, #iloso#ic, apreciind activitatea unor scriitori ca
/minescu, Delavrancea, "aragiale 'n ceea ce priveste cronica de teatru si cea de carte.
punct de edere
7ictor 7isinescu, 'n studiul sau, observa ca publicatiile romnesti au luat amploare la
sfrsitul secolului al ClC(lea si 'ncearca sa urmareasca modul 'n care s(a izbutit
impunerea 2unui program redactional care sa continue traditia progresista a presei
romnesti, sa ino"eze stilul publicistic si limba/ele lui prin noi #ormule si genuri
gazetaresti si sa contribuie la elucidarea disputelor ling"istice si literare cu pri"ire la
limba si la literatura2. /l ofera, ca e&emplu, lupta pe care a dus(o !itu )aiorescu pentru
impunerea 2directiei nor 'n literatura, demonstrndu(se 'n acest fel raptul ca, dupa *NN,,
e&istau multe alte directii si orientari 2care se doreau distincte unele #ata de
altele2. 7isinescu 'ncearca sa surprinda activitatea gazetareasca de sfrsit de secol C9C,
reusind, 'n acest fel, sa realizeze o legatura cu prezentul, pentru ca toate aceste tendinte
pe care le depisteaza 'n presa literara sunt cele care au influentat activitatea gazetareasca
contemporana.
BILETUL NR. '(
5oti cunoastem importanta teatrului pentru un popor, toti stim, asemenea, ca ne lipseste
acest element de cultura. Com traduce dar dramele eminente din alte literaturi, "om
ncura/a nceputurile noastre cele bune, daca le a"em, "om descura/a pe cele rele si ne
"om interesa, la timp oportun, de a #orma actori ade"arati... zeci si zeci de ani "or trece
nainte de a se putea compune o singura trupa de actori care sa merite acest nume. 0...1
-)
+E
;n contrastul aratat pna aici se cuprinde cea mai lamurita e&plicare a directieV noi,
n deosebire de cea "ec*e. $irectia "ec*e a barbatilor nostri publici este mult mai
ndreptata spre #ormele dina#ara% directia noua si /una cauta mai nti de toate
#undamentul dinlauntru si, unde nul are si pna cnd nca nul are, dispretuieste #orma
dina#ara ca neade"arata si nedemna. 0...1 si #iindca "orbim aici de literatura prozaica,
"om mparti cercetarea noastra dupa cele doua specii ale ei, n cercetarea stiinti#ica si
n cea estetica sau cel putin stilistica. -eproduceri din c*iar operele autorilor nu pot
a"ea loc aici' ntinderea lucrarilor prozaice se mpotri"este la aceasta. 5rebuie sa ne
marginim a cita numai titlul scrierilor si a scoate la i"eala elementele comune care le
mpreuneaza n una si aceeasi directie. (!itu )aiorescu, "irectia noua n poe1ia si
pro1a romna, 2n Critice)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este !itu )aiorescu. 'n "irectia noua n
poe1ia si pro1a romna, el 'ncearca sa dea o definitie 2directiei no#' pe care trebuie sa o
urmeze literatura.
-ragmentul e&tras din "irectia noua n poe1ia si pro1a romna este
un te&t critic, construit sub forma unei demonstratii, avnd un scop persuasiv. 5imba$ul
este denotativ. %entru a argumenta necesitatea trasarii unei directii noi 'n literatura, !itu
)aiorescu pune 'n opozitie doi termeni 2directia noua2;2directia "ec*e2, 'ncercnd sa 'i
defineasca pe fiecare, pornind de la un e&emplu concret analiza situatiei 'n care se afla
teatrul romnesc, aratnd ca 2lipseste acest element de cultura2 si ca, deocamdata, autorii
trebuie sa se limiteze la traduceri, la 'ncura$area 2nceputurilor 0...1 cele bune2 si la
descura$area celor rele. Astfel, este evidentiata necesitatea luarii unei atitudini care sa
'nlocuiasca vec4ea directie, 'ndreptata doar spre 2#ormele dina#ara2, cu alte cuvinte,
catre acele forme care nu sunt specifice tarii noastre. )aiorescu traseaza apoi
coordonatele studiului sau critic, 'mpartind cercetarea 'n doua specii ale ei stiintifica si
estetica sau stilistica.
punct de edere
Atitudinea lui !itu )aiorescu fata de literatura secolului sau este specifica unui om
modern, care urmareste progresul, dar, totodata, nu uita sa valorifice spiritul national.
Din acest scurt fragment se observa de$a cele cteva idei marcante pentru critica literara,
dezvoltate anterior 'n n contra directieide a1i n cultura romna.
!itu )aiorescu teoretiza si demonstra 2teoria #ormelor #ara #ond2, se revolta
'mpotriva 2"itiulu> national e&istent 'n epoca de a 'mprumuta forme ale culturii apusene
fara a le adapta conditiilor e&istente, considernd ca trebuie ridicat fondul cultural
auto4ton la 'naltimea acelor forme. !ot el aduce 'n discutie criteriul estetic 'n evaluarea
operei literare ( cercetarea fiind stiintifica, dar si estetica. !itu )aiorescu reuseste, prin
ideile de inovare, de valorificare a spiritului romnesc, sa influenteze nu doar domeniul
literaturii, dar si critica literara, el 'nsusi fiind un model.
BILETUL NR. '-
Brisicare scriitor care se simte, tine sa scrie pentru toti romnii, ba c*iar si pentru cei
"iitori. <l are dar sa scrie cum "orbesc toti romnii, ba cum, dupa toata probabilitatea,
"or "orbi si cei ce nu sau nascut nca. <l trebuie dar sasi dea bine seama cum alege,
cum ntrebuinteaza si cum asaza "orbele, caci o "orba rau aleasa nu are pentru toti
cititorii nteles, una rau ntrebuintata strica ntelesul, iar una rau asezata l supara pe
cititor.
!ceasta bagare de seama le lipseste celor mai multi dintre scriitorii nostri.
!m citit, de e&emplu, scrise de unul dintre scriitorii cu mari pretentiuni "orbele 2pagina
ntia2. stim nsa cu totii ca romnii zic 2pagina nti2 ori 2prima pagina2. $e ce ascris
acel autor pretentios cum nu zice si nici nare sa zica nimeni3
+entru ca "oia sa #ie mai cu mot dect altii.
>iindca noi ceilalti zicem 2a doua2, 2a treia2 si 2a patra2, el socotea ca trebuie sa
zicem si 2antaia2. !ceasta do"edeste ca el nu sia dat silinta sa se dumireasca asupra
gramaticii romnesti. [...]
!st#el, acel scriitor cu pretentiuni mari si cu pregatire nendestulatoare, nemultumit sa
scrie cum "orbeste lumea, a pocit limba, creznd co drege. (9oan Slavici, )mintiri)
REZOLVARE
A. 9dentificarea emitatorului si a contextului
/mitatorul acestei situatii de comunicare este loan Slavici, care, 'n !mintiri, aduce 'n
discutie problema cunoasterii insuficiente a limbii romne de catre scriitori, e&primndu(
si nemultumirea cu privire la lipsa de respect si de responsabilitate fata de cuvntul scris.
!e&tul preluat din )mintiri este nonfictiv, construit 'ntr(un limba$ denotativ. /ste
organizat sub forma unui discurs argumentativ, 'ntr(un stil ironic si destul de acid.
70
A*
Scriitorul 'si formuleaza ipoteza pornind de la urmatoarea premisa ,
8
.ceasta bagare
de seama le lipseste celor mai multi dintre scriitorii nostr#
1
. %entru a demonstra acest
lucru, apeleaza la un e&emplu. 9oan Slavici a observat la unul dintre scriitorii cu mari
pretentii ca a folosit vorbele 2pagina ntia2. )odul 'n care abordeaza problema este
destul de ironic, scriitorul $udecnd cu o naivitate $ucata intentia acelui scriitor care
dorea 2sa #ie mai cu mot dect altit. "oncluzia acestei demonstratii este e&primata de
data aceasta direct, fara ocolisuri Nceasta do"edeste ca el nu sia dat silinta sa se
dumireasca asupra gramaticii romnesti22, autorul 'nc4eindu(si pledoaria 'ntr(un mod
sarcastic 2nemultumit sa scrie cum "orbeste lumea, a pocit limba, creznd co drege2.
". "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui punct de vedere
9oan Slavici aduce 'n discutie o problema care 'i priveste pe toti romnii, 'n special pe
scriitori, care, din respect pentru cuvntul scris, ar trebui sa cunoasca mai bine legile
limbii si sa n(o mai2poceasca2, dupa cum se e&prima el, 'n final. Slavici constientizeaza
faptul ca arta este eterna si tocmai de aceea creatia literara, pastrata prin cuvntul scris,
trebuie sa respecte limba din care a luat nastere, pentru ca si generatiile viitoare de
cititori vor lectura aceste scrieri. Scriitorul, maestru 'n utilizarea cuvintelor, sa fie cel
care se cramponeaza, necunoscnd normele lingvisticeT Aceasta este 'ntrebarea pe care
si(o adreseaza, indirect, Slavici si observa, cu regret, ca problema le este specifica unora
dintre scriitorii cu ,pretentiuni mart. %rin acest fragment, autorul atentioneaza pe scriitorii
cu o 2pregatire nendestulatoare2, dar, deducem, si pe toti romnii care nu respecta
normele limbii.
BILETUL NR. '+
+rincipele 4arol 0n.n. viitorul rege "arol al 99(lea1 a/unge, n 1011, sa sustina un
bacalaureat nemaintlnit pna atunci n -omnia.
B comisie speciala, #ormata din pro#esorii carel pregatisera nainte, a #ost nsarcinata
de 4arol ; sal "eri#ice pentru acordarea certi#icatului de absol"ire. n !r*i"a 4asei
-egale sau pastrat toate documentele acestui e&amen curios' lucrarile scrise ale celui
e&aminat% procesul"erbal pri"ind des#asurarea e&amenului. [...] <&amenul pe care
4arol ; l dorea :complet si amanuntit:,con#orm procesului"erbal ( "a a"ea loc pe 16
10 iunie 1011, la 4astelul +eles din Sinaia, unde 4omisia sa deplasat de la 9ucuresti.
:rmau a #i probe de limba latina, matematica, #iziconaturale, limba #ranceza, o 2
dizertatiune 2, limba germana, probe orale si e& tempore din #ilozo#ie si istorie. >elul
cum a decurs e&amenul este prezentat pe larg.
!u participat 4arol 1, care a prezidat, principele mostenitor >erdinand si sotia sa 7aria,
#ratii si surorile celui e&aminat.
4omisia propunea candidatului mai multe subiecte, din care acesta si alegea unul. 6a
limba romna a ales Principalele calitati ale operei lui Cara&iale; la #ilozo#ie si istorie,
din cele 10 de subiecteN a luat Politica 0usiei n Orientul 2uropei pna la -88/. (otele
obtinute' limba romna ( 0% matematici ( A,K0% #ranceza 0% stiinte #iziconaturale 0%
germana A,K0% latina ( @% dizertatia la istorie 10% #ilozo#ie 10% media generala A,A1.
4ali#icati"ul 2!dmis2. (%etre Burlea, <acalaureat la castel, 'n revista )istoria)
2/8O57A2/
/mitatorul acestei situatii de comunicare este %etre Burlea, cel care publica
articolul 9acalaureat la castel 'n revista 2)istoria2. !e&tul urmareste, asa cum arata si
titlul, sa redea desfasurarea e&amenului de bacalaureat sustinut de principele "arol 'n
intervalul =+(=E iunie *E*= la "astelul %eles din Sinaia.
!e&tul, <acalaureat la castel, este informativ, continnd date e&acte
despre modul 'n care s(a desfasurat e&amenul principelui "arol, date preluate din
documentele gasite 'n Ar4iva "asei 2egale. /ste elaborat 'ntr(un stil stiintific, marturie
stnd 2lucrarile scrise ale celui e&aminat, procesul"erbal pri"ind des#asurarea
e&amenului2. Acestea se doresc a fi convingatoare pentru cititor. %etre Burlea prezinta
disciplinele care au constituit e&amenul de bacalaureat al viitorului rege, subiectele pe
care acesta le(a ales si notele obtinute.
punct de edere
Acest te&t reprezinta nu doar o alta pagina din istoria regelui "arol al 99(lea, dar si
marcarea unui 2moment nemaintlnit pna atunci n -omnia2 (=+ iunie *E*=) (
sustinerea, de catre principe, a e&amenului de bacalaureat la "astelul %eles din Sinaia. Se
poate observa ca principele a sustinut un e&amen la mai multe discipline, Mimba latina,
matematica, #iziconaturale, limba #ranceza, o WdizertatiuneX, limba germana, probe orale
si e& tempore din #ilozo#ie si istorie2, primind pentru fiecare o nota, media generala
asigurndu(i calificativul 2admis2. Acest te&t realizeaza o punte 'ntre trecut si prezent,
aratnd ca e&amenul de bacalaureat este sustinut 'n 2omnia de aproape o suta de ani si
ca regele 'nsusi s(a supus acestei testari, dovedindu(si cunostintele.
72
73
BILETUL NR. ')
+ri"iti clipa #elul cum cautam sa ne ntelegem, pri"iti ct de putin conduita curenta a
unui romn, atunci cnd "orbeste de oamenii, de institutiile, de mora"urile ori de
cultura noastra. Ceti obser"a numaidect doua tipuri de apreciere bine caracterizate,
dar n acelasi timp per#ect opuse. B categorie din conationalii nostri, dintre aceia care
siau #acut studiile superioare n strainatate si #ac parte din clasa a"uta, ori de cte ori
"or trebui sa #aca o /udecata asupra "reunui #enomen romnesc oarecare, "or lua
aproape sistematic aceeasi atitudine' scepticismul radical. 4unoasteti cu totii acest
monoton discurs' Suntem n urma tuturor popoarelor. Structura noastra etnica e
in#erioara si nici un "iitor mai bun nu e de asteptat. 4aracterul nostru e las si ser"il.
;nstitutiile noastre sunt simple maimutareli dupa strainatate. 0...1 (a"em trecut, na"em
arta, na"em literatura. [...]
<&act opusa acestei mentalitati, apare o alta, care, cu tot aspectul ei pro#und patriotic,
ramne tot asa de obtuza, tot asa de re#ractara la priceperea su#letului national ca si
cea dinti.
5oata lumea iarasi cunoaste si discursul demagogului nationalist
si cultural. [...] -omnii sunt singurul popor care se n/oseste, se critica mereu. 5rebuie
sa descoperim "alorile nationale, care sunt su#iciente ca sa putem trai din ele, nc*iznd
granitele in#luentei straine. 6iteratura noastra are nume ce se pot egala usor cu marile
genii ale strainatatii. Suntem bogati ca nimeni (po"estea petrolului si a grului), suntem
"ite/i (2-omnul are sapte "ieti n pieptui de arama2), suntem poeti (2-omnul e nascut
poet2) etc. etc. [...]
n general, atitudinea celor mai multi romni #ata de e"enimentele si lucrurile noastre
oscileaza egal de "ino"at ntre scepticism si grandomanie. ()i4ai 2alea, 5enomenul
romnesc)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este )i4ai 2alea, care, 'n lucrarea 5enomenul
romnesc, face o interpretare a modului 'n care se manifesta romnul, 'n general, la orice
eveniment sau fenomen Dpetrecut 'n 2omnia.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesa!ului
!e&tul, 5enomenul romnesc, este unul nonfictiv. /ste critic, scris
'ntr(un stil neutru, tinznd spre publicistica, usor ironic, pamfletar. /ste subiectiv, autorul
lui alegnd sa(si e&puna teoriile adresndu(se
*
direct cititorului, implicndu(* 'n
'ntreprinderea sa. "a orice analiza, orict de banala ar fi ea, autorul recurge la clasificari
si aduce argumente 'n vederea demonstrarii propriilor convingeri.
5a modul general, )i4ai 2alea observa ca e&ista doua categorii de romni cei cu studii
'n strainatate, care, atunci cnd trebuie sa(si e&prime parerea despre vreun fenomen
romnesc, adera la scepticismul radical si, 'n al doilea rnd, demagogii nationalisti, care
sunt supusi viciului grandomaniei, aratnd mereu ca suntem o natie superioara si nu
avem nevoie de influente straine. Autorul recurge la folosirea ctorva clisee care
marc4eaza gndirea trunc4iata a romnilor, dnd farmec te&tului si sustinnd
convingator critica lui 2-omnul are sapte "ieti n pieptui de arama2, 2-omnul e
nascut poe#.
4. "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui punct de edere
)i4ai 2alea observa ca poporul romn este destul de obtuz 'n gndire, alegnd mereu,
atunci cnd trebuie sa emita $udecati asupra vreunui fenomen romnesc, atitudini
e&tremiste, perfect opuse. 2omnii sunt fie adepti ai scepticismului radical, vrnd sa
demonstreze ca poporul lor este cu mult 'n urma altora si nu prea e&ista sanse de
evolutie, fie dintre cei care se considera 29ogati ca nimeni0...1, "ite/i [...], poeti2', fiindu(
le suficiente 2"alorile nationale2. "oncluzia la care a$unge )i4ai 2alea, e&primata de
data aceasta fara ocolisuri, este ca 2atitudinea celor mai multi romni #ata de
e"enimentele si lucrurile noastre oscileaza egal de "ino"at ntre scepticism si
grandomanie2, criticnd lipsa ec4ilibrului si a discernamntului.
BILETUL NR. '*
+entru traditionalisti, eterna c*estiune a occidentalizarii sau a raporturilor cu
Bccidentul, care ncurca si dezorienteaza attea inteligente romnesti, se reduce la un
proces #iresc de asimilare. $ar dincolo de aceasta asimilare, tinta nalta ramne creatia
proprie. :n (icolae 9alcescu, un 7i*ail Qogalniceanu, un 9.+. )asdeu, un 7i*ai
<minescu, un ,eorge 4osbuc, un Casile +i"an sau (icolae ;orga ni se n#atiseaza sub
ndoitul aspect de "asta asimilare a culturilor straine si de monumentala creatie
auto*tona. 5raditionalismul "ede n ei re"elatii istorice ale substantei de "iata
permanenta ce zace n adncul acestui popor.
$aca menirea poporului romnesc este aceea de a crea o cultura dupa c*ipul si
asemanarea lui, a#irmatia aceasta implica si solutia unei orientari. 4ine preconizeaza
orientarea spre Bccident rosteste un nonsens. Brientarea cuprinde n sine cu"ntul
Brient si nseamna orientarea spre Brient, dupa Brient. !ltarele se asaza spre Brient,
icoanele caminului se asaza pe peretele dinspre Brient, taranul cnd se nc*ina pe cmp
se ntoarce spre Brient.
74
+(
Ricala spune pretutindeni ca lumina "ine de la -asarit. si cum noi ne a#lam geogra#ic n
Briem si cum, prin religia ortodo&a, detinem ade"arul luminii rasaritene, orientarea
noastra nu poate #i dect spre Brient, adica spre noi nsine, spre ceea ce suntem prin
mostenirea de care neam n"rednicit.
7ostenim un pamnt rasaritean, mostenim parinti crestini soarta noastra se cuprinde
n aceste date geoantropologice. B cultura proprie nu se poate dez"olta organic dect
n aceste conditii ale pamntului si ale du*ului nostru. Bccidentalizarea nseamna
negarea orientalismului nostru, ni*ilismul europenizant nseamna negarea posibilitatilor
noastre creatoare. (;ic4ifor "rainic,Sensul traditiei, 'n Puncte cardinale n (aos)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este ;ic4ifor "ranic, cel care duce o
lupta apriga pentru pastrarea traditiei 'n literatura romna 'n perioada interbelica,
moment de mare 'nsemnatate pentru cultura noastra pentru ca acum ia nastere si
miscarea de modernizare a literaturii, sustinuta de /. 5ovinescu.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie aie mesa!ului
In Sensul traditiei, ;ic4ifor "rainic 'ncearca sa demonstreze necesitatea pastrarii
traditiei, a diri$arii literaturii catre Orient, catre ceea ce 'i este specific prin origine si nu
catre Occident, prin sincronizarea cu acel spirit al "eaculut despre care vorbea /.
5ovinescu. Discursul lui este construit sub forma unui te&t argumentativ, pornind de la
e&emple de scriitori care demonstreaza ca, desi au asimilat cultura straina, nu s(au
'ndepartat de spiritul romnesc. Aduce apoi o serie de argumente care sa(i sustina
teoriile, realiznd o analogie 'ntre sensurile cuvintelor orientareYBrient, care, 'n sine, fac
vizibila directia de urmat. Stilul este neutru, apelndu(se la neologisme date geo
antropologice, ni*ilism, nonsens sau zicale lumina "ine de la -asarit. /ste un te&t
nonfictiv, subiectiv, avnd un scop persuasiv.
punct de vedere
Acest te&t evoca un moment marcant 'n literatura si critica romneasca, punnd 'n
opozitie doua miscari culturale si literare modernismul6traditionalismul. 'n timp ce una
doreste sa se sincronizeze cu literatura occidentala, apta sa primeasca influenta unei
culturi superioare, cealalta urmareste sa pastreze nesc4imbate valorile traditionale,
considernd ca acestea sunt cele care sustin posibilitatilenoastre creatoare.
;ic4ifor "rainic, 'n Sensul traditiei, aduce numeroase argumente care sa sustina
credinta. necesitatii orientarii literaturii romne catre 2asarit, catre sine 27ostenim un
pamnt rasaritean, mostenim parinti crestini ( soarta noastra se cuprinde n aceste date
geoantropologice2. /l considera ca occidentalizarea distru$e du0ul rom5nesc si 2o
cultura proprie nu se poate dez"olta'''astfel.
BILETUL NR. (,
Sub di#erite "ariatii de detaliu, omul care locuieste astazi continentul nostru se prezinta
sub doua tipuri bine de#inite' occidentalul si orientalul.
5oata ci"ilizatia occidentala sta ntrun singur cu"nt' 2 aptitudine creatoare2. -idicat
deasupra mediului, dominndulprin stapnire de sine, prin cura/, prin rabdare si
initiati"a, occidentalul e spirit acti" mai nainte de toate. <l pre#ace ambianta, s#inteste
locul, caruia i impune legea si ideea sa si care l asculta docil si n"ins. !puseanul e
stapnul "ointei sale elastice si #erme n acelasi timp si pentru aceasta e si stapnul
lucrurilor ncon/uratoare. 4ura/ul sau e cnd temerar, cnd rezonabil. stie sa riste si sa
#ie n acelasi timp prudent. <l sub/uga #ortele naturii, sezoanele, #auna si #lora $ar mai
ales, a in"entat te*nica, care ia de"enit aliata ascultatoare.
;n asemenea conditii, #ilozo#ia sa mi poate #i dect "oluntarista. <l crede ca totul e
posibil, e optimist n ncrederea pe care o acorda #ortelor sale, crede n libertate, mai
mult, n liber arbitru, pentru ca rezistenta determinismului orb o n"inge cu
putereantelepciunii sale. [...]
+si*ologia orientalului e e&act contrara. <a se reduce, de obicei, la o 2resemnare
pasi"a2. $aca occidentalul se impune mediului, orientalul se supune. >orta naturii l
zapaceste, l zdrobeste, l apasa -ecunoaste ntrnsa cine stie ce #orta religioasa
misterioasa, contra careia i se pare inutil sa mai lupte. 0...1 >atalismul, adica constatarea
acestei asezari prestabilite si pe care "ointa omului e prea slaba ca sa o ndrepte, i se
pare singura solutie. ()inai 2alea, 5enomenul romnesc)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este )inai 2alea care, 'n 5enomenul
romnesc, emite cteva $udecati 'n legatura cu felul 'n care se raporteaza occidentalii si
orientalii la diverse fenomene.
!e&tul, 5enomenul romnesc, este unul nonfictiv. /ste critic, scris
'ntr(un stil neutru, tinznd spre publicistica, usor ironic. -ragmentul este redat la
persoana a 9i(a, autorul e&primndu(se la modul general 'n legatura cu doua categorii de
oameni, total diferiti occidentalul si orientalul.
A+
77
"onstru$t sub forma unui eseu argumentativ, te&tul urmareste sa contureze, 'n prima
instanta, imaginea occidentalului, aducnd e&emple care sa contureze si mai bine
portretul acestuia si, 'n al doilea rnd, 'n aceeasi maniera, realiznd contraste, portretul
orientalului. 5imba$ul este denotativ, neutru; autorul foloseste neologisme determinism,
#atalism, apeleaza la zicale omul s#inteste locul,stilul fiind ironic.
Atitudinea lui )i4ai 2alea fata de cele doua categorii de oameni,
orientalul6occidentalul, pe care le analizeaza 'n acest fragment este destul de partinitoare,
apreciind mai mult natura occidentalului, care este stapn pe sine si pe toate lucrurile din
$ur, 'n opozitie cu orientalul, care este supus fatalismului, considernd ca singura solutie
de a razbi 'n viata este a se supune fortei naturii, sortii. "nd sustine ca occidentalul
'nvinge 2determinismul orb2 2cu puterea ntelepciunii sale2, practic 'l situeaza 'ntr(un
plan inferior pe oriental, a carui 2"ointa e prea slaba2 pentru a supune lumea
'ncon$uratoare. Antonimele construiesc si mai clar antiteza, )i4ai 2alea reusind prin
aceste opozitii sa demonstreze modul 'n care se raporteaza doua categorii de oameni
diferiti la acelasi fenomen.
BILETUL NR. (1
$esi mult mai comple&a si nglobnd n ea principii contradictorii si #enomene ce nu se
pot e&plica uni#orm, miscarea modernista se con#unda adesea si cu simbolismul, care, n
realitate, nu e dect una din #ormele ei, pe care ne ramne sa o studiem n nota sa
di#erentiata. [...]
7iscarile literare nu pornesc, n genere, de la conceptii de#inite, ci dintro tendinta
mpotri"a unei #orme n"ec*ite n arta% #ormula "iitoare iz"oraste dintro elaboralie
nceata si obscura, necristalizata ntro #ormula dect trziu. [...]
+ornit si el dintro reactiune, nu trebuie deci sa consideram simbolismul numai prin
latura lui negati"a, ci si prin caracterele esentiale cei dau un aspect si o unitate
interioara. ;esit din #aza militanta a negatiunii si 'intrat n ritmul curentelor literare ca
un #enomen distinct, simbolismul poate #i acum redus la elementul sau caracteristic.
<l nu trebuie con#undat cu indi"idualismul n arta...% orice talent nou este a#irmatia
unui indi"idualism% el nu e numai principiul eliberator dintro #ormula literara "ec*e,
ntruct orice scoala noua reprezinta principiul unei emancipari. [...]
*
Simbolismul este de o natura mai speci#ic% n esenta, el reprezinta adncirea lirismului
n subconstient prin e&primarea pe cale mai mult de sugestie a #ondului musical al
su#letului omenesc.(/. 5ovinescu, ;storia literaturii romne contemporane)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este /. 5ovinescu, care, 'n perioada
interbelica, contribuie, prin teoriile sale, la modernizarea literaturii romne, teorii
e&primate 'n special 'n Istoria literaturii romne contemporane.
-ragmentul e&tras din Istoria literaturii romne contemporane aduce
'n discutie sim4olismul1 curent literar care se confunda cu miscarea modernista
promovata de 5ovinescu, criticul 'ncercnd sa demonstreze ca este doar una dintre
formele de manifestare ale tendintei de inovare a literaturii. !e&tul este nonfictiv,
subiectiv, criticul implicndu(* pe cititor 'n analiza 'ntreprinsa de el (2pe care ne
ramne sa o studiem2). Stilul este elevat, academic, bogat 'n termeni de
specialitate Simbolismul, curent literar, sugestie, indi"idualismul n arta si
neologisme militanta, indi"idualism, subconstient.
punct de edere
/. 5ovinescu porneste de la premisa ca simbolismul nu este dect o forma de
manifestare a miscarii moderniste si nu trebuie confundat cu aceasta. %entru a fi mai clar,
criticul 'ncearca sa defineasca acest curent literar, care s(a nascut ca reactie 'mpotriva
romantismului, aratnd ca nu trebuie considerat 2numai prin latura lui negati"a, ci prin
caracterele esentiale cei dau un aspect si o unitate interioara'. "riticul aseaza
simbolismul 'n opozitie cu individualismul din arta, care s(ar caracteriza prin nevoia de
eliberare de o formula literara vec4e, din nevoia emanciparii, cernd a fi 'nteles 'n esenta
lui. /l reprezinta 2adncirea lirismului n subconstient prin e&primarea pe cale mai mult
de sugestie a #ondului musical al su#letului omenesc2.
B95/!35 ;2. J= 7am s#iit totdeauna sa scriu pentru tipar la
persoana nti. 0...1 $ar, #iindca sunt ntrebat, ndraznesc a spune ca scrisul nu mi se
pare deloc o /ucarie agreabila si nici mai cu seama o /onglerie cu #raze. +entru mine
arta zic 2arta2 si ma gndesc mereu numai la literatura ( nseamna creatie de oameni
si de "iata.
!st#el arta, ntocmai ca si creatia di"ina, de"ine cea mai minunata taina. 4rend
oameni "ii, cu "iata proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul
eternitatii. (u #rumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza n arta, ci pulsatia "ietii.
AN
AE
4nd ai reusit sa nc*izi n cu"inte cte"a clipe de "iata ade"arata, ai realizat o opera
mai pretioasa dect toate #razele #rumoase din lume. +recum nasterea, iubirea si
moartea alcatuiesc enigmele cele mai legate de "iata omeneasca, tot ele preocupa mai
mult si pe scriitorul care ncearca sa creeze "iata.
6iteratura rezultata din asemenea preocupari mi "a multumi, poate, nici pe superestetii
ce sa"ureaza mimai ra#inariile stilistice sau e&tra"agantele sentimentale, nici pe
amatorii de po"estiri gentile de salon. (ici nare ne"oie. 6iteratura traieste prin ea si
pentru ea nsasi. $urabilitatea ei atrna numai de cantitatea de "iata "eritabila ce o
cuprinde. (5iviu 2ebreanu, 4red)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este 5iviu 2ebreanu, care 'si e&prima crezul
literar, 'ntr(o perioada 'n care lua nastere romanul de analiza psi4ologica, romanul redat
la persoana 9.)odernizarea literaturii 'nsemna trecerea de la omniscienta, obiectivitate, la
subiectivism, de la o tema rurala la una urbana, de la focalizarea pe actiune la interesul
pentru dramele interioare ale intelectualului, 'ntr(o 'ncercare de estetizare a literaturii.
!e&tul Cred este conceput sub forma unui manifest, e&primat la
persoana 9. /ste nonfictiv, fiind convingator prin continutul e&primat 'ntr(un limba$
standard, un stil neutru. -ragmentul se adreseaza celor care sunt interesati de maniera de
a scrie a lui 2ebreanu, acesta e&primnd cteva opinii despre actul scrierii, despre creatia
literara, despre rolul ei si al poetului. Sensul denotativ se 'mbina pe alocuri cu cel
conotativ, scriitorul alegnd sa se e&prime destul de ingenios cnd spune ca scrisul nu
e 2o /ucarie agreabila' sau Monglerie cu #raze2.
punct de edere
)anifestul 'l pune pe 5iviu 2ebreanu 'n opozitie cu moda 'nceputului de secol CC, 'n
care erau preferate, dupa cum se sustine 'n ultima parte a discursului,
estetismul, 2ra#inariile stilistice, e&tra"agantele sentimentale2 sau po"estirile gentile de
salon2, aratnd ca literatura nu are nevoie de ele pentru ca ea 2traieste prin ea si pentru
ea nsas#'. /l nu ataca acest tip de scrieri, ci e&plica, modest, modul 'n care a ales el sa se
e&prime 'n romanele sale si ce 'ntelege prin arta.
Astfel, asemenea oricarui creator, 'ncearca sa dea viata. Surprinznd 'n scrierile sale
pulsatia vietii, considera ca a realizat o opera pretioasa. Scriitorul nu poate f' atras dect
de marile enigme ale lumii, nasterea, iubirea, moartea, pentru ca ele alcatuiesc viata de
care este interesat.
BILETUL NR. (&
Sincronismul nseamna, dupa cum am spus, actiunea uni#ormizatoare a timpului asupra
"ietii sociale si culturale a di#eritelor popoare legate ntre ele printro interdependenta
materiala si morala. <&ista, cu alte cu"inte, un spirit al "eacului sau ceea ce numea 5acit
un 2saeculum 2, adica o totalitate de conditii con#iguratoare a "ietii omenirii. Spiritul
<"ului 7ediu, de pilda, se mani#esta sub doua #orme' credinta religioasa carei
determina ntreaga acti"itate su#leteasca (literatura, arta, #iloso#ia etc.) si pro"oaca n
domeniul politic cruciadele, adica e&pansiunea Bccidentului spre Brient% iar pe de alta
parte, n domeniul social, #orma speci#ica a #eudalitatii, de origine germanica sau nu, n
orice caz, e&presie a indi"idualismului social, dupa cum stilul ogi"al este o e&presie a
misticismului.
-enasterea reactioneaza mpotri"a spiritului crestin prin ren"ierea spiritului antic, cu
mani#estari mai caracteristice n domeniul artei si al cugetarii #iloso#ice. [...]
-e"olutia #ranceza nea adus, n s#rsit, principiul su"eranitatii nationale, al libertatii
presei si cu"ntului, principiul egalitatii legale, #iscale si politice de la temelia tuturor
democratiilor contemporane si, ca urmare #ireasca, principiul nationalitatilor ce ne
con#igureaza. [...] Spiritul timpului e, asadar, #irul conducator al istoriei n
contro"ersele #aptelor. +rezent pretutindeni, el se dez"olta, totusi, n unele tari mai
intens' la -oma si la !tena n antic*itate% la germani n timpul <"ului 7ediu% n ;talia n
epoca -enasterii% n >ranta n "eacul DC;; si s#rsitul "eacului DC;;;. (/.
5ovinescu, utatia !alorilor estetice)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este /. 5ovinescu. 'n lucrarea utatia
!alorilor estetice 'ncearca sa demonstreze importanta sincronizarii culturii cu spiritul
"eacului, teorie care *(a plasat 'n fruntea criticii literare, prin miscarea de modernizare a
literaturii din perioada interbelica.
!e&tul este redactat 'n maniera specifica teoriilor si criticilor literare,
'ntr(un stil academic, folosindu(se un limba$ de specialitate,
'mprumutnd cuvinte din le&icul domeniului istoric.
X
N,
81
/ste un te&t nonfictiv, scris la persoana 9. 5ovinescu 'si e&prima astfel propriile
convingeri despre necesitatea sincronizarii cu acel 2saeculum2 despre care vorbea si
!acit, pentru ca 2spiritul timpului e #irul conducator al istoriei n contro"ersele
#aptelor2. "onstruit sub forma unei argumentatii, te&tul pleaca de la o premisa,
demonstrndu(se apoi, prin e&emple aduse din istorie, faptul ca 'n orice epoca oamenii au
'ncercat sa se adapteze 2spiritului "eacului.
'n lupta dusa pentru modernizarea literaturii romne, /. 5ovinescu porneste de la ideea
ca e&ista un 2spirit al "eacului care imprima un proces de omogenizare a civilizatiilor, de
integrare 'ntr(un ritm de dezvoltare sincronica. Daca e&ista decala$e 'ntre civilizatii, cele
mai putin dezvoltate sufera influenta celor avansate. Astfel s(a 'ntmplat si 'n /vul
)ediu, cnd spiritul se manifesta sub forma credintei religioase, influentnd cultura si
politica si, 'n plan social, forma de organizare statala. 2enasterea a re'nviat spiritul antic,
2evolutia franceza a promovat principiul suveranitatii nationale, al egalitatii. 5ovinescu
arata ca acest 2spirit al "eacului2 este 2prezent pretutindeni, dar se dezvolta 2n unele tari
mai intens' la -oma si la !tena n antic*itate% la germani n timpul <"ului 7ediu% n
;talia n epoca -enasterii% n >ranta n "eacul DC;; si s#rsitul "eacului DC;;>. Acelasi
e&emplu ar trebui sa 'l urmeze, 'n consecinta, si cultura romneasca.
BILETUL NR. ('
!cest orgoliu al latinitatii noastre e mostenirea unor "remuri cnd a trebuit sa su#erim
rsul bat/ocoritor al "ecinilor, cari cu orice pret ne "oiau sub/ugati. !zi e lipsit de bun
simt. Corbim despre spiritul culturii noastre% "rem sa #im numai att' latini ( limpezi,
rationali, cumpatati, iubitori de #orma, clasici dar "rndne"rnd suntem mai mult.
nsemnatul procent de snge sla" si trac, ce clocoteste n #iinta noastra, constituie
prete&tul unei probleme, care ar trebui pusa cu mai multa ndrazneala.
4unoastem e&perimentul ncrucisarii unei #lori albe cu #loarea rosie a aceeasi "arietati.
9iologii "orbesc despre asanumitele 2 dominante 2. 4e nseamna cu"ntul acesta3 4a n
generatiile noua ce se nasc din mpreunarea celor doua #lori ( nsusirile uneia dintre ele
sunt stapanitoare% bunaoara cele mai multe "or #i albe. Sa do"edit nsa ca din cnd n
cnd, cu oaresicare ciudata regularitate reapar si nsusirile curate ale celeilalte #lori. < o
izbucnire din 7ister, cnd nici nu te astepti.
Cec*ile nsusiri leai crezut pierdute pentru totdeauna, ele se a#irma totusi din timp n
timp n toata splendoarea trecuta. ntro ndepartata analogie cu e&perimentul acesta
biologic ( att de con"ingator prin simplitatea sa se poate spune ca n spiritul
romnesc e dominanta latinitatea, linistita si prin e&celenta culturala. !"em nsa si un
bogat #ond latent sla"otrac, e&uberant si "ital, care, orict neam mpotri"i, se
desprinde uneori din corolele necunoscutului, rasarind puternic n constiinte. Simetria si
armonia latina ne e adeseori s#rtecata de #urtuna care #ulgera molcom n adncimile
oarecum meta#izice ale su#letului romnesc.
< re"olta #ondului nostru nelatin. [. . . ]
(5ucian Blaga, 0e!olta 'ondului nostru nelatin, 'n revista ,ndirea)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este 5ucian Blaga. Articolul 0e!olta 'ondului
nostru nelatin, aparut 'n 2,ndirea2, 'n *E=*, se 'ncadreaza 'n viziunea traditionalista a
acestei reviste, contracarnd e&clusivismul latin 'n configurarea componentei spirituale a
poporului romn.
!e&tul este nonfictiv, limba$ul folosit este denotativ, dar, pe alocuri, Blaga apeleaza la
sensuri conotative, asa cum se vede 'nca din titlu. Acest fond nelatin despre care
vorbeste scriitorul pulseaza viata; personificat, el se revolta la un moment dat pentru ca
nu a fost luat 'n considerare.
Acest fragment este subtil do$enitor, atacnd orgoliul celor care se considera pur latini,
fara a lua 'n considerare fondul slavo(trac ce sta la temelia constituirii limbii romne. Sunt
aduse 'n discurs concepte specifice scrierilor lui Blaga, cum ar fi misterul, corolele
necunoscutului. 'n e&primarea ideilor, autorul foloseste metafore si epitete de
genul #urtuna care #ulgera molcom n adncimile meta#izice ale su#letului romnesc.
punct de vedere
9n acest articol, 5ucian Blaga discuta despre 2spiritul culturii noastre2 si observa ca
e&ista un orgoliu care 'i 'mpiedica pe romni sa ia 'n considerare toate influentele
lingvistice care stau la baza constituirii limbii romne, prefernd sa se considere numai
latini, 'n felul acesta atribuindu(si calitatile acestei limbi superioare ar fi, deci, 2limpezi,
rationali, cumpatati, iubitori de #orma, clasici2.
82
N>
)arele scriitor atrage 'nsa atentia ca nu trebuie ignorat fondul slavo(trac pentru ca, la
un moment dat, va iesi la suprafata, la fel cum, 'ntr(o 'ncrucisare de flori, una alba si una
rosie, din aceeasi varietate, c4iar daca se vor perpetua 2dominantele2
1
, este dovedit ca,
din cnd 'n cnd, cu oarecare regularitate, reapar si 'nsusirile celeilalte flori. %rin aceasta
analogie, Blaga demonstreaza un adevar care nu poate fi ignorat, criticnd astfel lipsa de
respect fata de bogatul fond slavo(trac, 2e&uberant si "ita>', care ne reprezinta.
B95/!35 ;2. JJ
$esigur, nimic nu rodeste din nimic, nu e&ista creatie e& ni*ilo, totul are un temei n
realitatea uni"ersala. $upa cum samnta se naste din moartea #ructului, 2 cu"intele
potri"ite 2 si au sorgintea n ar*aicele 2 ndemnuri pentru "ite 2. Brice germinare e o
meta#ora, un salt. -obia ndurata, osnda tui !dam si Sisi#, 2sudoarea muncii sutelor de
ani2, su#erinta n ntuneric, a celor smeriti, c*iar osemintele uscate ale batrnilor, ntreg
2rodul durerii de "ecii ntregi2 poate #i iz"or de poezie, tocmai pentru ca e rod. 4aci,
dupa cum sterilitatea des#igureaza si descompune n *aos, #ecunditatea trans#igureaza,
alcatuieste noi ordine. +oetul e cel care re"eleaza, desteapta ceea ce doarme n
obscuritate, cel care #ace $umnezeu de piatra din cenusa mortilor din "atra, #aureste
"ersul nalt din ocara si germinare prin trans#igurare din 2mucegaiuri, bube si noroi2
isca 2#rumuseti si preturi noi2. 6umea arg*eziana nu e aseptica, sterilizata, ci e o lume a
germenilor. +oetul nu e ratacitor printre astre pure ci, asemenea )eru"imului cazut n
lume, om prea uman, gaseste n orice 2 buba pamnteana2 putinta unei seminte, a unei
noi nasteri posibile.
Su#erinta nsasi poate, deci, sa rodeasca. 0...1 4aci' 2 a scrie e a #ace din nou2, creatia
poetica repetnd creatia cosmica. $ar pentru ca acest suprem "is omenesc [...] sa
rodeasca ntro opera durabila, e ne"oie 0...1 de o ntreaga "iata ngropata n
temelii. (;icolae Balota, Opera lui 6udor )r&(e1i)
REZOLVARE
S. Identificarea emitatorului si a conte&tului
/mitatorul acestei situatii de comunicare este ;icolae Balota, care 'ntreprinde o
cercetare critica asupra operei lui !udor Arg4ezi. Acest fragment face referire la
volumul 4u"inte potri"ite, mai e&act la poezia 5estament, arta poetica reprezentnd
crezul artistic al marelui poet.
!e&tul este redactat 'mnaniera criticii literare, 'ntr(un stil academic, folosindu(se un
limba$ de specialitate. Se compune 'n special dintr(o analiza a te&tului poetic, bazata pe
citate care sustin $udecatile emise. 5imba$ul este bogat 'n neologisme sorginte,
#ecunditate, trans#igurare, aseptic% sunt utilizate sinonime aseptica,
sterilizata, sintagme latinesti e& ni*ilo. "riticul doreste sa demonstreze ca poetul este,
asa cum arata si Arg4ezi 'n poezia sa, un creator si ca datoria acestuia este de a continua
munca 'naintasilor, minunndu(se de fiecare element al creatiei universale, proiectnd,
la rndul lui, viata prin creatia artistica.
*
Acest fragment face trimitere la cteva versuri din poezia 5estament, 'n care Arg4ezi
aduce 'n prim(plan estetica ur5tului1 calitatea artistului de a vedea ceva maret acolo
unde oamenii obisnuiti nu vad nimic, de a transfigura realitatea, crend ceva nou,
original, din elemente banale sau urte ale vietii, devenind, la rndu(i, un Demiurg.
Actul creator nu este simplu, el presupune sacrificii si truda 'ndelungata, asa cum a
'ndurat si Adam sau Sisif, figuri la care apeleaza Balota pentru a face
'nteleasa pudoarea muncii sutelor de anr la care face referire Arg4ezi. ;umai suferinta
germineaza caci pentru a repeta creatia cosmica prin creatia poetica 2e ne"oie 0...1 de o
ntreaga "iata ngropata n temelii2. "riticul 2si e&prima cu tristete regretul fata de
destinul c4inuit pe care trebuie sa si(* asume poetul.
B95/!35 NR. (-
B lectura n ordine cronologica a poeziei lui 9laga arata ca, n calitate de ade"arat
moti" liric, cu"ntul nu apare la el dect relati" trziu, si ntrun moment determinat de
logica interna a mitului poetic n ansamblul sau. ;postaza cea mai de#initorie a omului
blagian este, n primele doua carti, aceea de #iinta tacuta ce se dispenseaza cu usurinta
de rostire, lasnd mai degraba lumea sa se rosteasca n ea.
(u cu"ntul este cel ce se impune acum, ci contrariul sau, tacerea, linistea o tacere
germinati"a, strabatuta doar de tulburarile se"elor ori ale sngelui si luminii, ce
urmeaza caile ascunse ale impulsurilor "itale celor mai incontrolabile. 2 5acereami
este du*ul2 ( se de#ineste poetul n Stalactita, identi#icanduse unei realitati elementare'
2zacnd2 n umbra gorunului, i se pare ca 2stropi de liniste (i) curg prin "ine, nu de
snge2, iar n Liniste= 2 atta linistei n /ur demi pare ca audYcum se izbesc de
geamuri razele de luna.2
84
NJ
n cosmida tacere, subiectul e, cele mai adeseori un receptacul pasi" al miscarilor
lumii, n umbra si tacere eul comunica n pro#unzime cu uni"ersul, de"enind el nsusi un
element printre elemente. 4nd apare totusi, cu"ntul se lasa doar soptit, aproape inutil
atta "reme ct trairea nemi/locita i poate lua locul e&primnd plenitudinea #iintei% ori,
dimpotri"a, de"ine strigat, c*iot, debordare sonora a dezlantuitei energii dionisiace,
prelungire a marelui tumult al sti*iilor. (9on %op, Lucian <ta&a % uni!ersul liric)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este 9on %op, care analizeaza universul liricii
lui Blaga. /l discuta 'n acest fragment despre cu5nt1 motiv literar care lipseste din
poezia de 'nceput a lui 5ucian Blaga, trasatura definitorie a eului liric fiind, 'n primele
doua volume, tacerea.
!e&tul este redactat 'n maniera criticii literare, 'ntr(un stil academic, folosindu(se un
limba$ de specialitate. -ragmentul se a&eaza pe un motiv liric care pare sa lipseasca din
lirica de 'nceput a marelui poet (cu5ntul1 caruia 'i ia locul tacerea. "riticul ofera citate
din diferite poezii pentru a(si sustine analiza si emite $udecati reprezentative pentru
opera poetica blagiana.
!e&tul este nonfictiv, bazat pe deductii, pe comentariu. Se foloseste nu doar un limba$
denotativ, ci si unul conotativ cu"ntul 0...1 de"ine strigat, c*iot, [...] prelungire a
marelui tumult al sti*iilor.
punct de edere
'n cercetarea cronologica a universului poetic blagian, 9on %op observa faptul ca, 'n
calitate de motiv liric, cuvntul apare relativ trziu 'n opera poetului. Omul blagian din
primele creatii e o fiinta tacuta, lasnd loc trairii nemi$locite, lumea comunicndu(se
singura. :Tacerea este cea care 'i inspira poezia, ea reprezinta esenta eului liric. 9on %op
face referire la temele care razbat din primele volume 2o tacere germinati"a, strabatuta
doar de tulburarile se"elor ori ale sngelui si luminii, ce urmeaza caile ascunse ale
impulsurilor "itale celor mai incontrolabile2. 'n ciuda linistii care se instaleaza peste
primele doua volume, aceasta etapa poetica este una vitalista, solara,
*
eul poetic
bucurndu(se de lumea 'ncon$uratoare, el 'nsusi fiind 2un element printre
elemente2. "uvntul, cnd apare, fie este soptit, lasnd loc trairii, fie devine 2strigat,
c*iot, [...] prelungire a marelui tumult al sti*iilor2, al impulsurilor refuzate, &are se vor
dezlantui 'ntr(o 'mplinire cu universul.
N+
BILETUL NR. (+
$ect sa omit detaliile, pre#er sa le e&agerez, sa le pun sub lupa. <ste metoda cea mai
simpla de a calatori n timp, de a te ntoarce cu zeci de ani n urma. [...] Scriitorii si
ncercau norocul la edituri, iar cartile lor nu a"eau nca titluri bine stabilite si se a#lau
scrise pe /umatate sau pe s#ert, n timp ce nimeni, nici macar ei, nu stiau cum, daca si
cnd le "or nc*eia, cti le "or citi si care din con#rati "a scrie [...] despre noua
aparitie. +e atunci persona/ele marilor romane a"eau nca toate drumurile desc*ise,
>eli& mai putea spera sa se nsoare cu Btilia n ciuda lui +ascalopol, >red ar #i putut sa
e"ite nca, n ziua #atala, sa se urce n carlinga, iar !dela mai a"ea o sansa de a
descoperi /urnalul doctorului 4odrescu. 0...1
+e atunci persona/ele nu erau scu#undate cu totul n *rtie, a"eau numai /umatate de
destin scris, iar cealalta /umatate din ei, libera, se a#la nca, indistincta si n #ierbere, n
mintea si "iata unor autori, ei nsisi cu numai o bucata din "iata scrisa. -ebreanu se
plimba, pe strazile 9ucurestiului, ntrun 4*e"rolet rosu [...] 4alinescu si ac*izitiona
"ara pro"izia de lemne pentru iarna 0...19aco"ia #uma cu sete si bea pe tacute, ;on
9arbu a"ea cte cincisase studenti la cursurile lui de matematici superioare, pe
(ic*i#or 4rainic l puteai gasi la patru numere de tele#on di#erite, lui 4amil +etrescu i
trecuse serios prin gnd sa se apuce de c*imie, dupa ce in"entase pe *rtie o parasuta
balon. 0...1
(u semanau unii cu altii si nimeni nu i obliga sa gndeasca la #el si sa spuna acelasi
lucru. 7inunat este ca lumea lor nu era nici paradis, nici in#ern, ci o lume normala, o
lume a tuturor posibilitatilor si un loc sub soare ca oricare altul. 0...1 9ucurestiul
interbelic este locul unde sa ntmplat totul. (9oana %rvulescu, ntoarcere n
<ucurestiul interbelic)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este 9oana %rvulescu. Autoarea se 'ntoarce,
'n timp, 'n Bucurestiul interbelic, cnd marii scriitori ai literaturii romne 'si desfasurau
activitatea literara si sociala, 'ncercnd sa 'nteleaga lumea pe care o evoca, 2o lume a
tuturor posibilitatilor2, 2locul unde sa ntmplat totuI unde s(a scris, cu alte cuvinte,
istoria literaturii romne.
-ragmentul apartine eseisticii literare, este subiectiv, redactat la persoana 9. !e&tul este
construit 'ntr(un stil publicistic, neutru, cu un aer nostalgic, limba$ul este denotativ.
87
Autoarea face apel la nume de referinta pentru perioada interbelica fie scriitori, fie
persona$e carora acestia le(au dat viata 'n romanele lor. %ornind de la e&emple concrete,
9oana %rvulescu 'si e&prima regretul pentru o lume apusa, plina de glorie, 'n care totul
era, parca, posibil, desi era o lume 2normala, [.,.] un loc sub soare ca oricare altu>D.
C. "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui punct de edere
)odul 'n care 9oana %rvulescu reflecta perioada interbelica pare desprins dintr(un
cadru 'n care pacea si armonia stapneau Bucurestiul, 'ntre doua razboaie mondiale,
lumea aceasta literara 2nu parea nici paradis, nici in#ern, ci o lume normala2. Spre
reconstituirea acelor vremuri, detaliile i se par autoarei importante; astfel, surprinde, prin
cteva e&emple sugestive, activitatile cotidiene ale unora din marii scriitori 5iviu
2ebreanu, #. "alinescu, #eorge Bacovia, 9on Barbu, ;ic4ifor "rainic, "amil %etrescu.
%ersona$e ca -eli&, -red, Adela 'i pareau autoarei vii pentru ca autorii lor erau 'nca 'n
viata iar ele 'si continuau e&istenta 'n constiinta acestora. %entru ca acest univers al
marilor creatori se dezvolta 'n Bucuresti, capitala devine locul istoric 2unde sa ntmplat
totu>'.
BILETUL NR. ()
;n literatura sa, 7arin +reda a impus o alta imagine a omului. ;; preocupa bezmeticii,
l nelinistesc spiritele primare agresi"e, dar nu le acorda un loc prea mare n spatiul
literar. (u ticalosii, bezmeticii, nesabuitii, spiritele primare agresi"e populeaza spatiul
morome#ian. Scriind marturiseste 7arin +reda ( am a"ut totdeauna n #ata un model
pree&istent, o masura a "ietii morale' tatal meu. <l este ;lie 7orometeH Simbolul unei
2eterne lumi de "ara2. ;ubirea #ata de acest model poate #i o e&plicatie, una #oarte
puternica, totusi nu poate #i singura.
7arin +reda credea n #rumusetea morala a omului. 6ecturile, meditatiile lui n
marginea cartilor (si nu numai a cartilor de literatura) i #ormasera o "iziune asupra
omului si, n centrul ei, sta solid, cu puternice radacini morale, omul "alorilor morale,
omul "alorilor #undamentale, #ructul constiintei morale. Bmul care poarta, totdeauna, o
lumina pe #ata. Bmul care are acces la starea de contemplatie, caci ( zice prozatorul
unde"a 2contemplarea este singurul mod de a pri"i care ti permite sa ntelegi cu
ade"arat2. (/ugen Simion, ntoarcerea autorului)
REZOLVARE
/mitatorul acestei situatii de comunicare este /ugen Simion. 'n ntoarcerea
autorului analizeaza relatia autorului cu opera sa iar 'n acest fragment 'si focalizeaza
atentia pe scriitorul )arin %reda. D
Acest te&t este nonfictiv, apartinnd eseisticii literare. "riticul 'si e&pune ideile referitoare
la imaginea omului pe care o contureaza )arin %reda 'n romanele sale, apelnd, pentru
sustinerea afirmatiilor, la anumite consemnari ale acestuia. Scoate 'n evidenta tipul de om
care predomina 'n scrierile lui )arin %reda 2omul "alorilor morale2, 2omul
"alorilor #undamentale2, 2omul care poarta ntotdeauna o lumina pe #ata'.
4. "onstruirea unei interpretari#exprimarea ar$umentata a unui
punct de edere
9n acest fragment, care face parte din lucrarea ntoarcerea autorului, /ugen Simion
subliniaza faptul ca )arin %reda construieste o imagine noua a omului 'n literatura
romna. /l observa ca, desi :;6 preocupa bezmeticii, l nelinistesc spiritele primare
agresi"e2, scriitorul nu le acorda acestora mult spatiu 'n creatiile sale pentru ca o figura
aparte se impune omul 'n care credea scriitorul,2o masura a "ietii morale2, tatal sau.
/ugen Simion reuseste sa demonstreze ca 'ntre autor si opera e&ista o strnsa legatura,
e&emplificnd: prin situatia lui )arin %reda )oromete, persona$ul romanului sau, 'l
tine 'n contact cu familia, tatal ramnnd etern prin creatia scriitorului.
BILETUL NR. (*
5lorin u&ur= Spuneati ca, pentru a semana cu don Eui/ote, 7oromete ar trebui sa
actioneze n sensul iluziilor lui. 4um adica3 Ca rog sa ncercati sa dati un e&emplu.
;ntro mpre/urare oarecare, cum ar #i procedat 7oromete, dacar #i #ost don Eui/ote3
!r trebui mai nti precizata iluzia, apoi sa "edem cum ar #i actionat n sensul acelei
iluzii.
arin Preda= :na din iluziile acestui erou este ca lumea ar putea trai #ara bani, iar
pozitia asta e a taranului patriar*al. <l simte ca puterea banului, putere care de"ine din
ce n ce mai mare n timpul sau, cnd el nsusi a a/uns un mic proprietar de pamnt, l
pune n situatia de a #ace din productia sa o mar#a. < dator sa munceasca, pentru asi
ntretine #amilia, dar sa munceasca ntrun anume stil, si anume, producnd cereale
pentru sine, dar si pentru a le "inde. < ne"oie sa dobndeasca bani. 0...1 $eci banul
nseamna un atac brutal la adresa iluziei cu care se nutreste persona/ul, ca el, cu
pamntul lui si cu copiii lui, cu ce are, poate continua sa traiasca linistit, ca nu "a #i
ne"oit sa intre n scursa... [...]
88
)*
4um ar trebui sa actioneze 7oromete, eroul meu, n spiritul iluziilor lui3 -aspunsul
este ca el si actioneaza n acest spirit, si sigur ca n acesta are o trasatura
donLui/oteasca. Sa ne reamintim. nti ca el ia n rs copiii, care "or sa cstige bani.
Crea sasi pastreze copiii, sai n"ete #elul sau de "iata, sa munceasca la cmp, iar cu
surplusul de cereale, care o #i, nau dect sal "nda la munte sau la balta. !sta ar #i
una. !l doilea' el nu cedeaza atunci cnd acesti copii staruie n dorinta lor de asi #ace
alta "iata dect cea traditionala si nu accepta, lupta cu disperare sasi pastreze copiii
lnga el. 0...1 (-lorin )ugur, Con!orbiri cu arin Preda)
REZOLVARE
Aceasta situatie de comunicare implica doi emitatori pe de(o parte, pe cel care
realizeaza interviul (-lorin )ugur), pe de alta parte pe cel care raspunde la acest
interviu ()arin %reda).
Acest te&t este nonf'ctiv, are un caracter oral, folosindu(se ca mod de e&punere
dialogul. 5imba$ul este standard, denotativ. 'n aceste :convorbiri:, -lorin )ugur 'i cere
scriitorului )arin %reda sa e&plice care ar fi asemanarea dintre 9lie )oromete,
persona$ul principal al romanului orometii, si Don @ui$ote, pretinznd e&emple 'n
sustinerea afirmatiilor. /l foloseste, ca 'ntr(o argumentatie, conectori specifici una din,
!l doilea.
punct de edere
2n Con!orbiri cu arin Preda, -lorin )ugur 'i cere marelui scriitor sa arate 'n ce
masura poate fi asemanat 9lie )oromete cu Don @ui$ote, 'n urma unei afirmatii
anterioare, 'n care autorul romanului7orometii ar fi sustinut ca 2pentru a semana cu
don Eui/ote, 7oromete ar trebui sa actioneze n sensul iluziilor lu#I Scriitorul prezinta
una dintre 'nc4ipuirile lui 9lie )oromete si arata 'n
< ce masura acesta se conformeaza ei. /roul crede ca 2lumea ar putea trai #ara
ban>. Apoi este silit sa observe ca nu trebuie sa munceasca doar pentru ?rana proprie,
ci sa transforme productia 'ntr(o marfa pentru a o vinde. Banul are putere si el vine
ca 2un atac brutal la adresa iluziei'. Scriitorul demonstreaza ca persona$ul lui este 'ntr(
adevar donOui$otesc pentru ca el se supune iluziei saleP2nu accepta, lupta cu
Q
disperare sasi pastreze copiii lnga e6:) si, 'n timp ce fiii lui muncesc pentru a cstiga
bani, el rde de ei, vrea sa 'i creasca 'n conformitate cu iluzia lui. )arin %reda reuseste
astfel sa convinga interlocutorul de faptul ca 9lie )oromete poate fi considerat un
persona$ donOui$otesc.
E,
BILETUL NR. -,
+entru a iesi dintrun uni"ers concentrationar si nu e neaparat ne"oie sa #ie un lagar,
o temnita ori o alta #orma de ncarcerare% teoria se aplica oricarui tip de produs al
totalitarismului e&ista solutia (mistica) a credintei. 0...1
4ele trei solutii la care ne re#erim sunt strict lumesti, au caracter practic si se
n#atiseaza ca accesibile orisicui. 0...1 Solutia a treia a lui Yinston "4urc4ill si 7ladimir
BuKovsKi. <Z se rezuma' n prezenta tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor,
napastelor, prime/diilor nu numai ca nu te dai batut, ci dimpotri"a scoti din e67 po#ta
nebuna de a trai si de a lupta.
4u ct ti merge #Fai rau, cu ct sunt greutatile mai imense, cu ct esti mai lo"it, mai
mpresurai ori mai supus atacurilor, cu ct nu mai ntre"ezi "reo nade/de probabilistica si
rationala, cu ct cenusiul, ntunerecul si "scosul se intensi#ica [...], cu ct pericolul te
s#runteaza direct, cu att esti mai dornic de lupta si cunosti un simtamnt de ine&plicabila
eu#orie. 0...1 Solutia aceasta, #ireste, presupune, o tarie de caracter e&ceptionala, o
conceptie militara a "ietii, o #ormidabila ndr/ire morala a trupului. B "ointa de otel
nnobilat si o sanatate spirituala adamantinaT. < probabil ca presupune si un du*
sporti"' sati placa batalia n sine (ncaierarea mai mult dect succesul. (;.
Stein4ardt, 3urnalul #ericirii) T adamantina ( stralucitoare
REZOLVARE
/mitatorul situatiei de comunicare din fragmentul dat este ;icolae Stein4ardt, care
scrie 3urnalul #ericirii 'n conte&tul arestarii si 'ntemnitarii 'n perioada comunista pentru
ca a refuzat sa fie martor alacuzarii lui "onstantin ;oica, intrnd astfel 'n 2lotul
intelectualilor misticolegionart
1
.
!e&tul reprezinta un fragment de $urnal, fiind subiectiv, redactat la persoana 9, dar se
adreseaza, totodata, unui cititor imaginar, e&primnd nevoia de comunicare catre un om
care nu cunoaste viata de dincolo de gratii. !e&tul este nonf'ctiv, scris 'ntr(un stil
colocvial, dar care, prin ideile filosofice e&puse, se apropie de stilul elevat. 'n ceea ce
priveste le&icul, se remarca la 'nceput un bogat cmp semantic al 'nc4isorii lagar,
temnita, ncarcerare, concentrationar, folosindu(se termeni care tin de domeniul
politic totalitarism, tiranie. %entru a accentua starea insuportabila pe care o impune un
sistem totalitarist, care motiveaza contraofensiva, Stein4ardt foloseste enumeratia, 'n
care apar si multe sinonime asupririi, mizeriei, nenorocirilor, napastelor, prime/diilor.
E*
Se 'ntlnesc sinonime pentru cuvntul lupta (asupra careia insista autorul, vazuta ca o
solutie de supravietuire 'ntr(un sistem comunist) batalie, ncaierare.
'n acest fragment care face parte din 3urnalul 'ericirii, ;icolae Stein4ardt reflecteaza
la batalia care trebuie dusa 'mpotriva unui sistem opresiv, aceasta fiind o a treia solutie
la care a a$uns, daca au i s(a preferat cea (mistica) a credintei. /ste o posibilitate pe tare
i(au amintit(o Yinston "4urc4ill si 7ladimir BucovsKi. Aceasta arata ca, atunci cnd
individul este mai asuprit, mai lovit, J+ naste 'n el o forta e&traordinara care 'l 'mpinge
la lupta. / nevoia de supravietuire sau, pur si simplu, de constientizare a faptului ca
trebuie sa 'nvinga cel mai bun. Batalia devine c4iar placuta, devine un scop 'n sine si nu
cstigarea ei e ceea ce intereseaza. Stein4ardt 'si da seama 'nsa ca nu oricine poate sa
recurga la aceasta solutie pentru ca e nevoie de 2o tarie de caracter e&ceptionala, o
conceptie militara a "ietii, o #ormidabila
ndr/ire morala a trupului. B "ointa de otel nnobilat si o sanatate spirituala
adamantinSI
BILETUL NR. -1
(u prea se practica declaratia de dragoste n critica actuala. 0...1 $ar critica e o
#orma de iubire. +are un citat, dar nu stiu de unde. $in !le&andru +aleologu3 Sau mai
degraba din Caleriu 4ristea. < mai rational sa #aci un rec*izitoriu, o lista de reprosuri
scriitorilor care au a"ut ne#ericirea sa traiasca n perioada comunista, dect sa "ezi si
sa arati cum siau pastrat demnitatea (u toti, e"ident. Sau purtat o "reme, imediat
dupa 1000, pe scara larga, cel putin doua aberatii. +rima e o /udecata estetica
absoluta' nimic din ce sa scris n perioada 10.K10A0 nu mai rezista, totul e
iremediabil alterat de comunism. ! doua e o /udecata morala absoluta, spri/inita pe
presupozitia biogra#iilor compromise' toti scriitorii sunt "ino"ati, ntrun #el sau altul,
toti au colaborat, tacit sau e&plicit. !mbele /udecati sunt #alse n generalitatea lor. [...]
!u #ost destui intelectuali romni demni n comunism, care nu au pactizat n nici un #el
cu regimul, destui ca sa constituie un pol acuzator pentru cei care nu au #ost demni si ar
"rea sa nu e&iste cei dinti.
Scriitorii generatiei '60 au scos literatura romna din proletcultism si din cel mai negru
impas. !u scoso, pentru ca regimul politic sa rela&at si a permis reconstructia
no"atoare. <, datorita con/uncturii permisi"e, meritul lor mai mic3 Sunt ei de "ina ca au
reusit o reconsiderare spectaculoasa a literaturii n mpre/urari att de grele si de
ne#aste3
! #ost generatia sal"atoare a literaturii romne contemporaneH ! nceput ezitant.
+rimele carti ale lui $.-. +opescu, 4onstantin Goiu, (ic*ita Stanescu, 4ezar 9altag
sunt pro#und a#ectate de conte&t, dar la scurta "reme dupa 1060 si "or reconsidera
temele, stilurile si perspecti"ele.
,eneratia '60 nu mani#esta la debutul sau o solidaritate de grup si o unitate de
program estetic de #elul celor e"idente n a#irmarea generatiei 'A0. $ar acest #apt nu
are, din punctul meu de "edere, nici o rele"anta. (u "reau sa pun accentul aici pe ideea
de generatie, ci pe momentul istoric (#a"orabil, e ade"arat) al aparitiei unei serii
e&traordinare de scriitori, care au ridicat dintrodata literatura romna la rang
european. ;n primul rnd, datorita poeziei. (ic*ita Stanescu si 7arin Sorescu, mai
nti, apoi si !na 9landiana au putut circtda n <uropa ca mari poeti si au #ost receptati
si ntmpinati ca atare. [...] 4entrul de greutate al canonului estetic al literaturii
romne contemporane l reprezinta scriitorii generatiei '60. 0...1 (9on Simut, "eclaratie
de dra&oste pentru &eneratia >79)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este criticul literar 9on Simut, care 'si prezinta admiratia fata
de ceea ce numim generatia D+, 'n literatura romna, propunnd, 'n acelasi timp, o
reinterpretare a canonului estetic al literaturii contemporane. "onte&tul in care a fost
redactat acest mesa$ este preocuparea pentru reevaluarea si reconsiderarea te&telor
literare scrise 'n perioada comunista.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutie aie mesa!ului
!e&tul de mai sus este de tip stiintific, argumentativ. /l are o constructie specifica
premisa ( rolul ma$or al generatiei D+, 'n literatura romna (, argumente si concluzie. 9on
Simut 'ncearca sa capteze interesul cititorului prin interogatii retorice < [...] rolul lor
mai mic3 Sunt ei de "ina [...]3 si prin e&clamatii retorice ! #ost generatia sal"atoare a
literaturii romne contemporaneH. 5imba$ul este cult, caracterizat printr(un vocabular
nuantat, prin tendinta de utilizare a termenilor specifici criticii literare program estetic,
gen literar, /udecata estetica etc. Se remarca, de asemenea, precizia si claritatea stilului,
ideile fiind e&primate 'n mod limpede si coerent.
punct de edere
!e&tul prezinta opinia criticului 9on Simut 'n legatura cu locul pe care ar trebui sa 'l
ocupe 'n ierar4ia valorilor literare generatia D+,.
E=
E>
"riticul combate doua idei, considerate absurde prima, conform careia nrmic din ce s(
a scris 'n perioada de trista amintire nu are valoare, si a doua, legata de moralitatea
scriitorilor reprezentativi ai acestor ani. Simut demonstreaza, cu argumente, ca generatia
D+,, profitnd de un moment de rela&are a regimului politic, a reusit prin ctiva scriitori,
'n special poeti ;ic4ita Stanescu, )arin Sorescu, Ana Blandiana, sa depaseasca limitele
impuse de conte&tul social si sa se afirme pe plan european.
BILETUL NR. -%
n realitate, cenzura comunista este una de tip nou, ca sa #olosim o e&presie uzuala din
le&icul mar&istleninist. !re cte"a caracteristici pe care merita sa le trecem rapid n
re"ista. nainte de orice, se n#aptuieste printro institutie specializata a partiduluistat.
6a noi, institutia ia #iinta printrun decret al 4onsiliului de 7inistri din 10.0 sub
titulatura $irectia ,enerala a 5ipariturilor Statului.
< de notat ca nici acum, nici mai trziu, indi#erent de n#atisare si subordonare,
institutia nu poarta n nume cu"ntul cenzura (ori un sinonim). Ca #unctiona pe toata
durata regimului comunist% parado&al, si dupa ce "a #i des#iintata de 4eausescu n
10@@. $e regula, n istorie, procesele contra opiniei au cazut n competenta /ustitiei
(eclesiastice, n <"ul 7ediu, militare, n timp de razboi, ci"ile, n democratiile
moderne). $oar regimurile comuniste au in"entat un aparat specializat... si, nca, n
stare de o cenzura totala' aplicata asupra tuturor domeniilor, pre"enti" sau ulterior, n
in#ormatie, creatie etc, ca si n di#uzarea si interpretarea lor, la toate ni"elele, tematic,
ideatic, stilistic, #acnd din recomandare obligatie, interzicnd, amputnd sau
completnd te&tele, e&ercitnd cel mai complet si e#icient cu putinta control asupra
opiniei publice si pri"ate. (imic asemanator n toata istoria cenzurii. 4enzura
comunista a #ost o "eritabila industrie de
control, asei["ire si manipulare a ideilor oamenilor. (;icolae
)anolescu, 0ealismul socialist Literatura noua, 'n Catra, E(*,,=,,F)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul ;icolae )anolescu iar tema abordata este efectul
cenzurii de tip comunist 'n domeniul literaturii. "onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$
este 'ncercarea de definire a unei anumite perioade din literatura romna, cea scrisa 'n
anii comunismului (*EFJ(*ENE), dar si de e&punere a modului 'n care aceasta a fost
manipulata, trunc4iata, oprimata de regimul de trista amintire.
!e&tul este unul de tip stiintific iar limba$ul, specific criticii literare le&ic, stilistic,
tematic etc. /&primarea este caracterizata prin claritate, precizie, urmarindu(se
prezentarea, 'ntr(un mod nuantat, a unei probleme ce nu tine doar de domeniul literar, ci
de un 'ntreg conte&t socio(politic. "uvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ, scopul
te&tului este informativ, frazele au o structura comple&a iar elementele afective sunt
evitate, fiind preferat tonul neutru.
punct de edere
!e&tul prezinta opinia lui ;icolae )anolescu despre tipul de cenzura practicat de
partidul comunist. 2ealiznd un scurt istoric al acestui tip de manipulare, )anolescu
remarca faptul ca niciodata nu a e&istat un asemenea control asupra societatii si asupra
literaturii precum cel e&ercitat de comunisti prin Directia #enerala a !ipariturilor
Statului. %resiunea impusa a avut efecte catastrofale, manipularea te&tului, distorsionarea
mesa$ului genernd, printre altele, nonvaloare, $udecati estetice false, ierar4ii arbitrare si,
nu 'n ultimul rnd, teama.
BILETUL NR. -&
! citi ntro lume totalitara e aproape acelasi lucru cu a citi n nc*isoare atunci cnd
paznicii o ngaduie. 6ectura care rezulta e n acelasi timp riguroasa, atenta (cartile
demne de citit, relati" putine, sunt supuse unei lecturi pro#unde, intensi"e) si proiecti"a
n sensul ca cititorul proiecteaza n te&t propriile aspiratii, secrete, dorinte, gnduri,
teorii.
;nteresul acestui tip de lectura "ine din tensiunea dintre atentie si proiectie, ntre
respectul pentru litera si tendinta de a "edea n te&t o e&presie alegorica a dramei
cititorului. 0...1
$ar proiectia la care ma gndesc nu e nici Simpla nici arbitrara, caci cititorul nu
W#orteazaX te&tul, nui impune #antasmele sale n mod brutal% dimpotri"a, el se apropie
de te&t cu s#iala, si creeaza tot timpul complicatii si tine scrupulos seama de
constrngeri pentru a obtine o "ictorie (alegorica), n ultima instanta, o "ictorie di#icila
si puri#icatoare. ()atei "alinescu, 9on 7ianu,)mintiri n dialo&)
REZOLVARE
)mintiri n dialo& este un volum de memorialistica ce cuprinde 'nsemnarile a doua mari
personalitati ale culturii romne )atei "alinescu si 9on 7ianu. "onte&tul este reprezentat
de 'ncercarea de definire ( dincolo de destinele individuale ( a anilor DF,(DN, ai 2omniei
comuniste.
EF
EJ
!e&tul apartine stilului beletristic si are ca tema rolul lecturii 'ntr(un regim totalitar. Se
poate observa o puternica nota subiectiva, realizata prin modul personal 'n care e redata
informatia, verbul si pronumele personal de persona 9 ma gndesc, prin observatiile
originale si prin felul particular 'n care e interpretata lumea. %e de alta parte, apare si
tendinta de detasare, prin introducerea imaginii cititorului si prin anticiparea reactiilor
acestuia. 'n fata te&tului ( de fapt tot note ale subiectivitatii. "uvintele fac parte din sfera
semantica a lecturii a citi, lectura, cititor, litera, te&t etc. Scopul te&tului este unul
estetic, fara a pierde 'nsa si dimensiunea informativa.
punct de edere
Se recurge, 'n te&tul de mai sus, la o metafora lectura 'ntr(un regim totalitar (
asemanatoare ca forma si scop cu lectura din 'nc4isoare. Se analizeaza o perioada nefasta
a 2omniei, anii DF,(DN,, accentul caznd pe rolul pe care 'l $oaca lectura 'n viata
individului. %rivat de accesul la informatie si la libera e&primare, cititorul percepe lectura
drept moment de purificare si de salvare din infernul cotidian. "itind, el 'si construieste
propriul univers, liber, autonom, se regaseste pe sine si 'si redescopera si redefineste
aspiratiile, ideile, dorintele pe care 'n lumea reala este nevoit sa le tina sub tacere.
BILETUL NR. -'
4e este mai greu de suportat pentru cei care du trait nemi/locit trecutul comunist este un
#el de cinism, de raceala n studierea acelei epoci, "azute astazi ca o perioada interesanta
si o#ertanta ca obiect de studiu. !cest tip de atitudine cstiga din ce n ce mai mult teren.
+entru ca, dincolo de #rustrari, orgolii, nedreptati, literatura scrisa n comunism, n acest
sistem in#ernal si nenorocit, care a distrus talente si a produs drame de nenc*ipuit, de"ine tot
mai mult o pro"ocare academica, un teritoriu interesant pentru e&otismul si stranietatea
lui. (ici nu e de mirare ca ma/oritatea tezelor de doctorat recente se ocupa e&act de acest
inter"al istoric.
Brict ar parea de cinic, literatura romna scrisa n comunism este cea mai incitanta,
di#icila si complicata literatura scrisa "reodata n spatiul romnesc, tocmai prin
amestecul incredibil de morala si estetica, de idei literare si ideologie politica, de
compromis si rezistenta, de reusita si ratare. $ilema om opera de"ine ridicola n cazul
acestei perioade. ;ntro epoca n care intruziunea politicului n "iata oamenilor mergea
pna la controlul nasterilor, ascultarea discutiilor din #amilie sau urmarirea celor mai
nensemnate miscari, a discuta literatura independent de mediul n care a #ost creata
este o ntreprindere nai"a.
B ntreprindere pe care, de alt#el, unii o practica si o recomanda, "orbind cu indi#erenta
despre compromisuri si turnatori si cu e"la"ie despre "aloarea perena a operelor.
!tentie nsa' de multe ori, nu nai"itatea e cea care naste asemenea ridicole ipocrizii
critice, ci dorinta interesata de monumentalizare, de grandios si de camu#lare a
compromisului, de continuitate a unor ierar*ii create arti#icial. (5uminita )arcu, 5ata
n 'ata cu literatura scrisa n comunism)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului este 5uminita )arcu. Scopul te&tului este informativ, mesa$ul
este centrat pe literatura scrisa 'n perioada comunista si tipul de abordare pe care aceasta
'l necesita.
"onte&tul este social caci nu se poate vorbi despre te&tele aparute 'n aceasta perioada
fara a se tine cont de controlul e&ercitat asupra societatii prin diverse mi$loace de catre
partidul comunist.
'n acest fragment sunt e&puse ideile 5uminitei )arcu despre literatura romna scrisa 'n
anii comunismului. !e&tul este stiintific, limba$ul este specific criticii literare estetic,
idei literare, ideologie etc. Scopul este informativ si persuasiv, autoarea aducnd
argumente 'n spri$inul abordarii obiective a acestei perioade. 9deile sunt prezentate clar,
precis, riguros, lipsesc figurile de stil. !onul este neutru, sobru iar utilizarea cuvintelor
cu sensul lor denotativ duce la conturarea unui mesa$ accesibil si la evitarea ambiguitatii.
punct de edere
!e&tul porneste de la premisa ca literatura romna din aceasta perioada reprezinta un
obiect de studiu pe ct de interesant, pe att de dificil. 5uminita )arcu remarca doua
tendinte ale e&egetilor fie o abordare e&trem de cinica si detasata, fie o abordare naiva,
care tinde sa ignore influenta masiva pe care ideologia politica a e&ercitat(o asupra
te&telor. /ste necesara o privire detasata si obiectiva, 'nglobnd 'ntreg conte&tul social,
politic, cultural. !ocmai de aceea, literatura nu e&ista independent de epoca, mediul 'n
care a fost produsa, ea le poate oglindi sau li se poate opune, 'nsa 'ntodeauna se
raporteaza la ele. A analiza si a reconsidera din perspective trunc4iate literatura scrisa 'n
anii comunismului ar presupune $udecati estetice false si, implicit, conturarea unor
ierar4ii literare arbitrare.
E+
EA
BILETUL NR. -(
n 10@S sa *otart ca, n con#ormitate cu sloganul ;n"atamnt4ercetare+roductie,
sa se generalizeze n"atamntul industrialN industrializarea #ortata a liceelor si urma
neabatut cursul. 4*iarDfi. 6iceul de >ilologie;storie 2 Roia Qosmodemians\aia 2
primise sarcina n#iintarii unei sectii de industrie usoara. 6iceele de matematica#izica
introdusesera sectii de <lectrote*nica si, mai ales, 7ecanica% asta presupunea multa
practica n productie si materii te*nice de pro#il. (umarul claselor de mate#izica
#usese drastic redus, intrau acolo numai 2 "r#urile 2, iar 2 cultura generala 2 umanista
care se #acea la adapostul #irmei 2reale2 #usese marginalizata suplimentar. <galizarea
liceelor de elita cu cele industriale urma sa aiba loc prin ni"elarea n /os a celor dinti.
4e iesea din liceele industriale era un dezastru, multi dintre tinerii absol"enti erau
abrutizati, abia stiau sa scrie (cu litere de tipar, #ara ortogra#ie si punctuatie) si sa
socoteasca. 0...1 >aceam meditatii la matematica unde ramneam nsa mediocru, iar o
nota insu#icienta la romna putea a"ea consecinte dezastruoase, a/ungeam naibii la
"reun liceu industrial... 0...1 !de"arul e ca liceele industriale erau scoli pro#esionale
deg*izate n licee, asa cum liceele de mate#izica erau licee de cultura generala
camu#late industrial. Bricum, c*iar n liceele industriale ce"a mai bune, "iitorul miar
#i #ost ca si blocat, nu ma simteam destul de puternic pentru a 2recupera2. 0...1
Bptasem, dupa o matura c*ibzuinta, pentru 6iceul de matematica#izica 2(icolae
9alcescu2 (#ost si actual S#ntuSa"a). Coiam un liceu de elita, cu ele"i si pro#esori
buni, traditie si prestigiu antebelic. [...] 6iceul ma ntmpinat masi", se"er, cu ale
sale culoare ntunecoase si un puternic miros de terebentina. <&amenul lam dat ntro
sala cu "edere spre biserica. 27atematica2 a decurs acceptabil, dar subiectele la
literatura mau #acut sa palesc. :nul era 2(eamul soimarestilor2. 4elalalt era nsa
24omunistului2 de 6abis' 24omentati "ersul W(imic pentru tine, tot pentru totiX2,
ironia sortii, sacri#iciul de sine n #a"oarea colecti"itatii era tot ce detestam mai mult...
B initiere rosie cu spatele la zid. 7acar dacas
J#i #ost #oarte bun la matematica, asa nsa eram la mna 24omunistului2 caremi
specula slabiciunile. Bri nu scriam nimic despre poezeaua lui 6abis si riscam sa pic
(pe proba de matematica nu ma puteam baza, iar gramatica nu era punctul meu #orte),
ori #aceam un comentariu ditirambic si intram. !m ales "arianta compromisului si am
scris un comentariu gretosapologetic un te&t
i n care nu credeam o iota. (%aul "ernat, O lume disparuta. Pretul succesului)
REZOLVARE
/mitatorul mesa$ului este criticul literar %aul "ernat, 'nsa tema abordata nu tine de
domeniul criticii literare, ci de viata sa privata.
"onte&tul este reprezentat de 4otarrea )inisterului 'nvatamntului din perioada
comunista de a generaliza 'nvatamntul industrial. 'n acest scop au fost introduse 'n licee
diverse materii de specialitate, au fost 'nfiintate sectii de mecanica, electrote4nica,
industrie usoara, urmarea fiind egalizarea liceelor de vrf cu cele industriale.
!e&tul apartine stilului beletristic si prezinta amintirile criticului %aul "ernat din
perioada adolescentei. Scopul este informativ efectul pe care *(a avut industrializarea
fortata a liceelor, dar si estetic, data fiind nota puternic subiectiva %aul "ernat arata ce a
'nsemnat pentru el, 'n calitate de viitor licean, noua politica a partidului comunist.
5imba$ul este preponderent denotativ, se remarca totusi caracterul individualizat al
stilului, prin e&primarea subiectiva pronume si verbe la persona 9 ma, mi, "oiam,
#aceam etc. si colocvialaa/ungeam naibii la "reun liceu industrial, nu credeam o iota,
eram la mna...
punct de edere
!e&tul prezinta opiniile lui %aul "ernat despre efectele pe care noua politica a
industrializarii liceelor a avut(o asupra 'nvatamntului romnesc nivelare, noi materii
te4nice, dar si modul 'n care el a reusit sa evite clasele cu profil industrial. Avnd de ales
'ntre a e&prima ceea ce simte cu adevarat si a face un comentariu elogios unei
pseudopoezii, 4omunistului de ;icolae 5abis, %aul "ernat alege compromisul,
gndindu(se la planurile sale de viitor. "4iar daca discrepanta dintre ceea ce gndeste de
fapt si ceea ce scrie pe foaia de e&amen este uriasa, criticul prefera sa nu 'si riste viitorul.
B95/!35 ;2. ++
!naliza regimurilor comuniste nu a recurs pna acum la utilizarea sistematica a
categoriei de persecutie 0...1 a"em dea #ace, n cazul comunismului, cu un tip de regim
(totalitar) care se instaureaza si se mentine prin teroare si n care abuzul de putere se
mani#esta cel mai adesea tocmai prin lansarea de persecutii abuzi"e si arbitrare
mpotri"a unor persoane sau grupuri. ;n ar*i"ele comuniste e&ista o serie ntreaga de
documente ce pot #i integrate categoriei te&tuluipersecutor, te&te redactate de
persecutor (care poate #i o institutie sau un ansamblu de institutii), cu scopul de a lansa
persecutii si de a le /usti#ica.
EN
**
$osarul de securitate este prin e&celenta un te&tpersecutor, prin care o institutie
special creata (Securitate) si ntemeiaza si legitimeaza acuzatiile persecutorii, n numele
carora "a lansa n cele din urma acte de persecutie (urmarire, arest, con#iscarea a"erii,
eliminarea din #unctii, condamnare pe "iata, e&ecutie etc.) asupra unei "ictime inocente
a carei "ina e&ista strict n sistemul de re#erinta al persecutorului. B categorie aparte a
te&tuluipersecutor o constituie de e&emplu listele de lucrari interzise, pentru stabilirea
carora a #ost de asemenea n#iintata o institutie speciala. Cictima nu este n acest caz
doar autorul "izat n mod direct de persecutor, ci o constituie generatiile care urmau sa
primeasca aceasta "iziune de#ormata despre propria lor cultura. 0...1
B de#initie n sens #oarte larg a reeducarii ar trebui sa includa acest gen de inter"entie
pe corpul "iu al unei culturi (epurare, interzicere, e&cludere, etic*etare) la ni"elul
optiunilor #undamentale si orientarilor de "aloare pe care un agent (oricare ar #i el,
gu"erne, responsabili politici sau educationali, massmedia) a"nd putere (politica,
economica, militara) intentioneaza sa o imprime generatiilor "iitoare. 8"laudia
Buruiana1 5enomenul *reeducarii* din nc(isorile comuniste, 'n -ost, nr. =E, =,,J)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este "laudia Buruiana, 'n ipostaza de istoric. /ste analizat
mecanismul persecutiei, e&istent, considera autoarea, 'n toate regimurile totalitare.
9ntentia este aceea de a dezvalui cititorului modul 'n care functiona acest mecanism
diabolic pentru fabricarea dosarelor de securitate, dar si a listelor de lucrari interzise, cu
care se putea $ustifica orice abuz.
!e&tul apartine stilului publicistic 'ntruct este un articol al unei publicatii care
analizeaza diverse aspecte ale societatii. 5imba$ul folosit este propriu stilului publicistic,
caracterizat prin accesibilitate, prin evitarea e&primarii academice si prin adresarea catre
un public diversificat. 9deile sunt ordonate logic, decurgnd firesc una din alta. "laritatea
si concizia sunt doua din particularitatile stilului care caracterizeaza acest te&t.
punct de edere
'n acest te&t este adusa 'n discutie categoria te&tului(persecutor ca una dintre formele
aberante pe care le poate lua abuzul de putere 'n regimurile totalitare (la noi, comunism).
)ecanismul persecutiei se stabileste 'ntotdeauna 'ntre un persecutor (reprezentat fie de
o institutie, fie de un grup de institutii) si o victima inocenta, caci persecutia 'n sine nu
are fundamente reale, ci se desfasoara dupa logica impusa de regimul totalitar e&istent
'ntr(o anumita comunitate, tara.
9n categoria te&tului(persecutor intra mai multe tipuri de documente, dar, 'n acest
fragment, sunt evidentiate doar doua dintre ele dosarele de securitate si listele de lucrari
interzise. Aceste documente constituiau probe solide 'mpotriva tuturor acelora care
'ndrazneau sa se opuna regimului sau care promovau alte valori si idei dect cele
acceptate 'n mod oficial.
Autoarea atrage atentia ca, 'n ceea ce priveste listele de lucrari interzise, pericolul 'l
reprezinta nu doar deformarea personalitatii unui anumit individ, ci, la un nivel mai
general, denaturarea culturii, a spiritualitatii unei anumite comunitati, tari; de asemenea,
este afectat nu doar prezentul, ci si viitorul un popor fara traditie este un popor fara
posibilitate de afirmare.
BILETUL NR. -+
;n "iziunea (de sorginte leninista) a partidelor comuniste (a#late n subordinea
7osco"ei), literatura, ca si cultura n general, intra n categoria instrumentelor e#icace
de cucerire si de consolidare a puterii. 4nd tarile au #ost ocupate de armata -osie,
conducatorii acestor partide ( monitorizate de 7osco"a au considerat ca a "enit
momentul sa controleze ntreaga productie artistica a timpului lor si sa permita un
singur #el de arta' aceea pusa n slu/ba cauzei comuniste. [...]
<ra imperios necesar ca mai nti sa se elibereze terenul edi#icarii noii culturi
socialiste prin e"acuarea 2resturilor2 si 2de/ectiilor2 culturii burg*ezomosieresti, n #apt,
a argumentelor identitatii nationale. 4eea ce sa si ntmplat prin punerea n miscare a
masinii de epurat scriitori si opere. <purarile, sanctiunile, interdictiile de tot #elul si
de#aimarea prin articole, ridicarea dreptului de pro#esare au nceput la s#rsitul anului
10... 0...1 +na la 1 august erau puse la inde& 010 titluri (n romna, mag*iara, italiana
si #ranceza). n 10.6 se da publicitatii o noua lista, cu 1K?A de titluri, pentru ca n 10.A
sa se tipareasca brosura Publicatii interzise pna la 1 mai -?/., care cuprinde ntrun
"olum de K00 de pagini listele anterioare, completate cu un numar uluitor de nume de
autori sau titluri de carti. [...]
$atele de pe buletinul de identitate al poporului romn sunt spalate
cu gri/a, ca sa nu se mai "ada nimic din ce iar mai da acestuia
sentimentul sigurantei si statorniciei.
t
100
101
Cnatoarea de carti e asociata celei de oameni, ntruct populatia e attata sai
depisteze pe proprietarii bibliotecilor reactionare. n scoli si n uni"ersitati nimeni nu
mai consulta, #ara spaima de a #i denuntat, "olume tiparite nainte de 10.A. 4ei mai
cura/osi ascund si mprumuta n taina apropiatilor carti care ncep sa cstige "aloarea
#ructidui oprit. !tmos#era aducea, prin conspirati"itate, cu aceea din5a(ren(eti /4- de
-a8 9radbur8, #iindca n comunism #ictiunii i era adesea imposibil sa mai anticipeze
realitatea. +rintre acuzatiile aduse n procesele politice ale "remii a #ost si aceea
re#eritoare la #urnizarea sau ascunderea de carti inde&ate si nu putini 2oameni ai
muncii2 sau simtit mobilizati sa depisteze dusmanii de clasa de pe ra#turile
bibliotecilor. @Comisia pre1identiala pentru anali1a dictaturii comuniste din 0omnia.
0aport 'inal)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ e o institutie de stat, si anume "omisia pre;identiala pentru
anali;a dictaturii comuniste din Rom5nia.
9ntentia acestui organism al statului este aceea de a aduce la cunostinta publicului ororile
comise de regimul totalitar, 'ndreptate mai ales 'mpotriva oamenilor de cultura si a
oricarei forme de arta care nu corespundea criteriilor impuse de comunism.
!e&tul apartine stilului $uridic(administrativ deoarece este un raport final, 'ntocmit de un
organism al statului cu privire la o realitate a trecutului. 5imba$ul acestui te&t este unul
standard, predominnd tranzitivitatea (capacitatea unui te&t de a transmite ct mai
obiectiv cu putinta o informatie), dar nu poate fi e&clus nici caracterul lui
refle&iv. 7ocabularul utilizat are un pronuntat caracter neologic, specific te&telor oficiale.
Se remarca utilizarea paralelismului sintactic, ideile fiind succinte, clare, oferind, pe un
spatiu restrns, o cantitate mare de informatie.
punct de edere
!e&tul reprezinta un raport al "omisiei pre;identiale pentru anali;a dictaturii
comuniste din Rom5nia. Sunt ilustrate abuzurile comise de catre regimul comunist de la
noi, 'n special 'mpotriva scriitorilor (trimiterea lor 'n 'nc4isori, ridicarea dreptului de
profesare etc.) si a te&telor literare (au e&istat carti cenzurate sau pe de(a('ntregul
interzise). 2egimul a eliminat din literatura scrierile valoroase, sub prete&tul ca
reprezinta ,/esturtI 2de/ectit ale culturii burg4ezo(mosieresti si a spri$init aparitia unor
te&te pseudovaloroase, cu un pronuntat caracter ideologic, care promovau
valorile&omunismului.
*,=
5iteratura a fost transformata de comunisti 'n principalul ve4icul de propaganda, de
transmitere a propriilor idei. Daca 'n *EFF e&istau E,, de titluri interzise spre publicare,
dupa numai F ani, 'n *EFN, a fost publicata o brosura care continea nu mai putin de J,, de
pagini de titluri de carti interzise. %ericolul cel mai mare semnalat prin intermediul acestui
raport este ca un popor fara traditie a$unge sa(si piarda dreptul la e&istenta, propria
identitate :0'n regimul comunist1 $atele de pe buletinul de identitate al poporului romn
sunt spalate cu gri/a, ca sa nu se mai "ada nimic din ce iar mai da acestuia sentimentul
sigurantei si statorniciei2.
BILETUL NR. -)
$e la un mai "ec*i sc*eci al lui 5onta 4arasiu, sa popularizat termenul de 2soprla2, n
sensul unei ntmplari sau situatii banale, po"estite cu un aer aparent ne"ino"at, dar care,
datoriia/&mbiguitatii create prin mi/loace artistice, da nastere/aNubntelesuri ..sub"ersi"e2.
n conditiile tot mai se"ere ale cenzurii comuniste, 2soprlele2 se 2strecurau2 cu dibacie
n spectacole, a"nd gri/a sa nu #ie obser"ate de autoritati, n sc*imb publicul sa le guste
din plin. si ast#el, ntro sala plinaoc*i de tineri, !le&andru !nc#cies cnta cte o melodie
al carei te&t e&prima satis#actia autorului' 2!seara la 5ele/urnalY!m "azut casca"alH2. Sau
dilema militianului daca trebuie sau nu sa aresteze un bolna" de pneumonie' 2Se
da puscarieY+entru pneumonie3 2. +e o tema n stil blues autentic, interpretata la muzicuta,
acelasi !ndries surprindea prin intercalarea unui te&t scurt si percutant, compus e&clusi"
din sintagma 2>abrici si uzineY4e oras #rumosH2, repetat stupid, obsedant si inutil. Se
potri"ea ca nucan perete...
7aestrii n mnuirea 2soprlelor2 era Stela +opescu mpreuna cu !le&andru !rsinel
care, n spectacole de estrada, cu complicitatea publicului, trans#ormau un te&t 2
cuminte 2 ntrun #el de 2 lasa ca stim noi despre ce e "orba... 2 0..(.1
n zona te&telor acestea, sub"ersi"e, a actionat si grupul 2$i"ertis2. <&istau di"erse
sc*eciuri pe aceasta latura de spectacol. si spectacole, destul de restrnse. :nele erau
oprite. Se dadeau0autoritatilor1 te&tele nainte, spre a #i citite, dar uneori nu obser"ai
2soprla2. $au un e&emplu. Ricea unul 2Sa oprit curentul2. si altul raspundea, 2 Sar
putea sa #ie de la tablou 2 si pri"ea spre un anume tablou (al lui 4eausescu) a#lat pe
scena. (!nii >.9. arturii orale)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este un martor direct al 'ntmplarilor din timpul regimului
comunist de la noi. Acesta prezinta lucrurile din perspectiva omului care a participat 'n
mod nemi$locit la aceste evenimente. Scopul lui este acela de a e&pune
cititorilor6ascultatorilor modul 'n care oamenii 'ncercau sa glumeasca pe seama realitatii
acelei perioade.
*,>
!e&tul apartine stilului colocvial iar ca specie a genului epic este o confesiune. 5imba$ul
este caracterizat prin e&istenta numeroaselor clisee si e&primari proprii limbii vorbite,
ceea ce da te&tului o puternica nota de oralitate. Acest lucru este confirmat si de titlul
fragmentului. /lementele lingvistice care demonstreaza oralitatea stilului sunt $au un
e&emplu..., zicea unul... (oralitatea este capacitatea limbii scrise de a o imita pe cea
vorbita). Stilul relatarii este predominant ironic.
punct de edere
9n fragmentul de mai sus este ilustrata marturisirea unei persoane cu privire la glumele
si aluziile facute la adresa regimului comunist de la noi. Desi e&ista o severitate deosebita
'n ceea ce privea arta si continutul acesteia, oamenii manifestau o nemaipomenita
ingeniozitate 'n a crea te&te aluzive, menite, pe de o parte, sa destinda, iar, pe de alta
parte, sa condamne abuzurile si nedreptatile regimului. "ei mai apreciati artisti ai
momentului erau Stela %opescu si Ale&andru Arsinel. !e&tele compuse si recitate de
acestia erau gustate din plin de public, care ,/tia despre ce e "orba2. ;umele acestor te&te
ironice si subversive era cel de 2soparle2, sugestie a caracterului lor duplicitar.
BILETUL NR. -*
era o nc*isoare subterana ( : acoperisul2 celulelor se a#la cu cti"a metri sub
ni"elul pamntului, al cmpiei, iarSniste santuri concentrice de"enisera curtile
nc*isorii. !ceste 2 curti2 erau largi de "reo zec]. metri, adnci de "reo sapte, poate si
mai adnci, pentru ca, de acolo de unde se termina captuseala de caramida, ncepea un
taluz de pamnt, de nca "reo doitrei metri. $a, peretii 2curtilor2 erau placati cu o
caramida #oarte dura, sticloasa.
4nd, n aprilie 'K@ #usesem 2"arsat2 la Mila"a si pentru prima oara #usesem scos la
plimbare, acolo, ntre zidurile acelea, am a"ut senzatia ca am patruns ntrun cimi... (u,
nu e bine spus cimitir, nu cimitir, ci un #el de... cum sai spun3, nici BS7?F nici
mausoleu...
!proape #iecare caramida, pna la naltimea la care un om poate aYunge cu mna,
purta cte o... n #ine, era scrisa...
$a'de unde, nu gra#lttiH (ume si date, astea erau. 4aramida, tiam spus, era #oarte
dura, daca ai #i #ost lasat n pace, ai #i a"ut ne"oie de cate8gNegsuri bune ca sa poti
zgria, cu un cui, sa zicem, zece litere. (umai ca detinutii, la plimbare, na"eau "oie sa
stea pe loc, cu att mai putin sasi scrie numele pe pereti ( eram obligati sa 2miscam 2
cu minile la spate (uneori tepene, dea lungul coapselor, dupa toanele gardienilor care
ne pazeau), cu capul n pamnt% #ara sa "orbim, Mara sa iesim din rnd, #ara sa... si
totusi, din mers, detinutii si scriau numele pe caramizi. ncearca sa a#li cam ct timp i
trebuia unui om presupunnd ca a"ea norocul sa #ie scos la plimbare n #iecare zi, cte
un s#ert de ora ca sas scrie numele si data sosirii la Mila"a.
Sa nu zicem ani, dar cte"a luni bune tot treceau. >iecare oc*ea cte o caramida libera
si, din mers. atent sa nul "ada gardianul (alt#el era trimis la izolare, iar colegilor li se
2taia2 plimbarea uneori pe cte"a zile), zgria un milimetru, doi... care milimetru
trebuia adncit, 2corectat2, 2acordat2... (%aul #oma, ,*erla)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este scriitorul %aul #oma, care relateaza, din perspectiva celui
care a fost 'nc4is si a suferit 'n 'nc4isorile comuniste, e&perientele(limita la care poate fi
supusa o fiinta umana. 9ntentia autorului este aceea de a 'mpartasi cititorului aceste
e&periente, precum si de a(i prezenta acestuia o realitate neobisnuita, socanta, specifica
perioadei regimului comunist.
!e&tul este o confesiune a autorului deoarece prezinta e&perientele pe care acesta le(a
trait 'n 'nc4isoare 'mpreuna cu alti asa(numiti 2dusmani ai poporului22. )odul principal
de e&punere este descrierea, prin prezentarea spatiului claustrant al 'nc4isorii, dar si a
starilor sufletesti pe care le 'ncercau detinutii. 5imba$ul folosit este colocvial. propriu
confesiunilor, cu numerosi termeni proveniti din mediul 'nc4isorii "arsat, taia, corectat,
acordat... Stilul este direct, prin folosirea e&primarilor orale (4aramida, tiam spus,
era...Y$a'de unde, nu gra#ittiH) si puternic marcat de componenta afectiva. 9ntentia nu este
aceea a unei prezentari obiective a atmosferei de la Zilava, ci, dimpotriva, a modului 'n
care el, autorul, a perceput aceste e&periente si s(a raportat la ele.
punct de edere
!e&tul de mai sus contureaza e&perienta traita de scriitorul %aul #oma 'n timpul detentiei
de la Zilava Spatiul dezolant al puscariei este descris amanuntit de autor, care nu gaseste
termen de comparatie pentru a(* defini 'ntr(un anume fel. Desi deosebit de neprietenoasa,
curtea era umanizata de efortul detinutilor de a lasa un semn al prezentei lor acolo, prin
scri$elirea, cu diverse obiecte, a caramizii peretelui, de altfel foarte dur.
*,F
1,(
Operatiunea aceasta dura, dupa marturia autorului, cteva luni de zile deoarece orice
miscare trebuia facuta cu multa c4ibzuinta din cauza vigilentei gardienilor. !otusi,
aproape fiecare caramida avea inscriptia ei, dovada a perseverentei celor care tineau sa(si
scrie numele pe perete.
BILETUL NR. +,
(u demult, n g*eturile siberiene sau descoperit cti"a mamuti bine congelati n burta
carora, spre stupoarea cercetatorilor, se gaseau #loride musetel. (o sa discut aici
despre #atarnicia naturii, nici despre destinul tragic al acestor blnde ierbi"ore, ci
despre o /ignitoare comparatie din titlul unui articol aparut n presa occidentala 2;n
-omnia, ultirnitl/mmutstalinist''. Stalnist desigur, dar de ce mamut3 >iindca tare ma
tem ca, n loc de musetel, la o e"entuala mutatie a climei sociale, n pntecul ncapator
al stalinistului nostru "om descoperi cte"a duzini de cada"re. $in Calea Miului, 9raso",
5imisoara, 4lu/, ;asi, 5g. 7ures, 9ucuresti, au #ost si sunt nca 2pascuti2 oamenii "ii,
prea putin cunoscuti sau dea dreptul anonimi, ce au a"ut cura/ul sasi strige
e&asperarea #ie si ntre patru pereti. 0...1
:nde sa #ugi, cnd zidul 9erlinului a #ost importat caramida cu caramida si mutat la
granitele -omniei3 4ine sa te apere3 Barba /ustitie3 +ai acei domni care au studiat la
#acultate #orta si superioritatea 2stngii2 romnesti asupra dreptului roman se
abrutizeaza n neputinta si obedienta speci#ica sistemului, nct, pentru a nusi pierde
posturile, a/ung ei nsisi sa considere dulcea constitutie a -.S.-. drept un simplu
material de propaganda, o unealta a dia"olului, de care nu te poti pre"ala n #ata
instantei. :n #ost coleg de liceu, care ntrun moment de disperare si re"olta a lipit
cte"a #ituici antiprezidentiale n ,ara de (ord, a #ost condamnat n 10@0 la cinci ani
nc*isoare si, lucru #ascinant, nsusi a"ocatul apararii la n#ierat cel mai tare n timpul
procesului, tinut binenteles cu usile nc*ise.
6a cine sa apelezi3 6a populara noastra militie3 Rdra"enii si mbu/oratii #lacai, ce au
lasat 4.!.-urile de izbeliste n seama batrnilor si a bietelor #emei, au #ost plantati n
mndrele lor pni#orme, din zece n zece metri, pe strazile 9ucurestiului, si pri"esc acum
spre populatie ca la o turma ne"olnica de oi. n scurta lor scolarizare au n"atat ca tot
ce misca dupa ora 10, cnd se nc*id luminile, cinematogra#ele, restaurantele, teatrele,
adica ora cnd mor orasele -omniei, toti pietonii sunt prezumti"i in#ractori.
:nde sa gasesti un spri/in3 6a anga/atii presei3 6a apostolii cultului personalitatii care
scriu cu lingura cu care mannca3 $e 10 de ani ncoace n ziarele noastre apar aceleasi
#otogra#ii grosolan retusate. Se zdranganesc aceleasi deselate #raze, singurul spatiu cu
ade"arat "iu #iind cel destinat anunturilor mortuare... 0...1 (** noiembrie *ENE, aparut
'n >ran\#urter !llgemeine Reitung) ()ircea Dinescu,7amutul si literatura)
*,+
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este )ircea Dinescu. 'n ipostaza de $urnalist acesta
comenteaza starea societatii romnesti 'n prea$ma anului *ENE, 'n termenii cei mai
negativi cu putinta, facnd, 'n special, referire la institutiile romnesti /ustitie, politie
(militie), presa. 9ntentia este de a critica pozitia presei occidentale cu privire la ignorarea
situatiei 2omniei ca stat aflat sub regim comunist.
!e&tul este un articol de ziar si apartine stilului publicistic. Scopul unui astfel de te&t
este, 'n esenta, de informare a publicului si de comentare a faptelor de viata sociala, de
interes economic si politic, 'n acest te&t, pe lnga intentia tranzitiva (de pura informare),
se 'ntlneste si cea refle&iva, care se vadeste 'n atitudinea autorului fata de realitate.
5imba$ul este unul variat, determinat de diversitatea tematica iar tonul este puternic
afectat, avnd 'n vedere pozitia unui $urnalist romn fata de $ignirea adusa 2omniei de
presa internationala.
punct de edere
!e&tul reprezinta o reactie dura a unui $urnalist romn, )ircea Dinescu, deran$at de
comparatia zeflemitoare folosita de presa straina cu privire la 2omnia, fara a se lua 'n
calcul situatia fara iesire 'n care se afla atunci politica tarii. Autorul argumenteaza aceasta
stare de fapt prin prezentarea, sub forma unor 'ntrebari retorice, a imposibilitatii de a
reactiona a 2omniei. %e lnga aceasta con$unctura, care facilita nedreptatea pe toate
planurile, este amintita si incompetenta anumitor structuri ale statului, puse 'n slu$ba unui
regim corupt.
BILETUL NR. +1
! concepe doar o 2 ;storie a 6iteraturii -omne de $etentie 2 sub comunism i #rustra
pe unii naintasi gloriosi de dreptul de a #i prezenti n ea prin e&cludere cronologica si
politica (, desi ei sunt aceia care au nceput a *rani cu lucrarile lor acest gen literar
aparte. [...] !ceasta a iscat o alta di#icultate, pro"enind din optiunea ntre te*nicile
e&punerii posibile mie. 4apitolele se cu"enea sa propuna portrete ale memorialistilor,
biogra#ii si prezentarea lucrarilor prin rezumari comentate, tocmite de mine3 Sau
trebuia sa adopt un stil c"asididactic, acela al ilustrarii prin citate e&emplare3
*,A
!m ales calea din urma 0...1 pentru trei moti"e' mai nti, #iindca impresiile mele au
prea putina nsemnatate n receptarea publica a operelor n discutie, comparate cu
puterea de impact a unor pagini smulse din su#erinta nsasi% n al doilea rnd, pentru ca,
#iind "orba despre cea dinti 2;storie a 6iteraturii de $etentie2 ce apare n literatura
uni"ersala, se cade ca ea sa puna la dispozitia unor cititori ne#amiliarizati cu materia ei
ct mai multe probe pentru /udecarea "alorica, istoricul ramnnd sa indice doar caile
de apucat de catre cititor n "ederea receptarii. 0...1 n al treilea rnd, cum am precizat
mai sus, #iindca editiile unor a tari carti sunt mici, "ndute unde nu te astepti si mai
putin pe unde le cauti, ele se epuizeaza cu rapiditate, ast#el nct trecerea mea n re"ista
e datoare sa o#ere cititorului care nu cunoaste bine materia ei si o perspecti"a directa
asupra scrierilor discutate. [...]
4u"ntul scriitorului in"estigat este suprem, n aceasta perspecti"a, #ie si acceptnd eu
blamul 2 didacticismului2, ori acela ca nu n#atisez publicului si posteritatii o lucrare
eminamente originala. !utorii se "or dez"alui pe ei nsisi, n cele ce urmeaza. ()i4ai
2adulescu, ;storia literaturii romne de detentie' memorialistica reeducarilor)
REZOLVARE
Acest mesa$ este emis de )i4ai 2adulescu, care doreste sa analizeze, 'ntr(o ampla
lucrare, istoria comunismului din perspectiva literaturii de detentie. 9ntentia este aceea de
a facilita cititorului calea spre cunoasterea istoriei prin literatura.
!e&tul apartine stilului stiintific, prin numeroasele e&plicatii pe care le ofera cititorului
si prin calitatea lui de 2cu"nt nainte2 pentru o lucrare stiintifica. !onalitatea este
obiectiva, cu referire stricta la demersul didactic pe care autorul 'l va urma pentru
'ntocmirea unei noi lucrari stiintifice. 5imba$ul este academic, propriu stilului stiintific,
prin utilizarea a numeroase cuvinte apartinnd metalimba$ului literar memorialistilorN
biogra#ii, c"asididactic. "aracteristica principala a te&tului este tranzitivitatea
(capacitatea mesa$ului scris de a transmite un mesa$ 'n modul cel mai obiectiv cu
putinta).
punct de edere
'n acest fragment, istoricul literar )i4ai 2adulescu $ustifica modul 'n care va
aborda Istoria Literaturii de "etentie. 7a recurge la o abordare cvasididactica, pentru a
evita astfel posibilele discutii ale criticilor, dar va reusi sa(i integreze si pe cei :gloriosi:.
*,N
9n spri$inul alegerii sale, autorul aduce trei argumente stiintifice 'n primul rnd
credibilitatea: pe care o au documentele, 'n al doilea rnd familiarizarea cititorului cu
materia acestei istorii a literaturii de detentie iar, 'n al treilea rnd, prezentarea unei
perspective asupra te&telor discutate la care cititorul sa aiba acces. Astfel, printr(o
prezentare obiectiva si didactica 2autorii se "or dez"alui pe ei nsisi, n cele ce urmeaza'.
B95/!35 ;2 A=
4omunismul nu e doar o ideologie, este o lume. '<a nu poate #i nici pur si simplu
demonizata, nici pu r si simplu uitata. 0...1 ;n #ond, pri"it ca o epoca nc*eiata, nc*isa
de#initi", comunismul poate a"ea #armecul lui' un scla"agism 2suprarealist2 ( cu scla"i
#acnd cozi la cinemateci, la carti (cumparate 2la pac*et2, bune si proaste laolalta), cu
#amilii puternice, unite, care pastrau "ec*i traditii si n care batrnii #aceau cozi de ore
n sir (pensionari #iind) ca sa 2prinda2 ce"a *rana pentru trib, n care cultul prieteniei
crea #orme de agregare sociala "oluptuoasa ( o nemarginita #ericire intelectuala (si
a#ecti"a) data de discutii nes#rsite n /urul cestilor cu ceai. <ra o epoca n care timpul
curgea alt#el, n "olute care dadeau lumii o nes#rsita, superba, uneori, melancolie...
$aca am #ost egali n saracie, nam #ost egali (asemanatori) n ceea ce comunismul a
#acut din #iecare. n #ond, eu sunt ceea ce comunismul si reactia la comunism au #acut din
mine. 0...1 7iau dat carti 2sanatoase2, dar eu miam cumparat doar tomuri 2decadente2,
2bolna"e2. 7iau spus po"esti educati"e cu pionieri, iar eu ma dadeam n "nt dupa
po"estile cu badbo8s si badgirls (auzisem de una, 7adonna, care cnta disco, apoi am
"azuto si pe "ideo). [...] mi dadeau la radio muzica populara sau corala si eu ascultam
la caseto#on Simon si ,ar#un\el, +in\ >lo8d sau mai stiu eu ce. mi dadeau #ilme cu eroi
ai neamului sau eroi contemporani si eu ma duceam sa #ac coada la 4inemateca unde
rulau #ilmele lui >ellini, !nto*ioni, 9ergman, >orman etc. mi puneau sub nas ierar*ii
culturale dubioase, dar numi pasa, a"eam la dispozitie cultura underground'
cenaclurile literare n care se nastea un alt #el de literatura dect cea de pna atunci'
ra#inament si sub"ers7tate. si ca mine #aceau toti prietenii mei. 4omunismul nea
de#ormat si noi am raspuns de#ormarii printro naturala creati"itate. $aca am sti si cum
so #olosimH
Sunt un scriitor pentru care trecutul e miza lui literara. $ar un scriitor
pentru care nu timpul e cel pierdut si cautat, ci subiecti"itatea.
+entru mine, ca subiecti"itate, inter"alul dintre 106K (anul n care mam
nascut) si 10A0 (anul n care a renascut -omnia) nu este inter"alul unui
timp al comunismului, ci "iata mea. Ciata mea care, uneori, poate
semana cu a "oastra, de oriunde ati #i... (Simona %opescu, ), 6(at
Aostal&ia) X
*,E
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este Simona %opescu, care prezinta viata pe care oamenii
'ncercau sa si(o modeleze 'ntr(o perioada marcata de presiunea comunismului. 9ntentia
autoarei este aceea de a demonstra ca prin literatura recuperam nu timpul pierdut, ci pe
noi 'nsine, subiectivitatea noastra.
!e&tul apartine stilului colocvial, fiind o confesiune despre e&perientele traite de autoare
'n timpul regimului comunist. 5imba$ul utilizat 'n te&t este obisnuit, accesibil ma$oritatii
cititorilor iar tonalitatea este una subiectiva, 'ntruct te&tul evidentiaza aspecte ale
e&perientelor personale ale autoarei. De asemenea, sunt inserate 'n te&t si cuvinte care
desemneaza realitati cu totul straine si greu accesibile omului de rnd 'n perioada
comunismului, cum ar fi 2caseto#on Simon, ,ar#un\el, +in\ >lo8d, #ilmele lui >ellini,
!ntonioni, 9ergman, >orman2. !e&tul se mai caracterizeaza si prin impresia de oralitate
pe care o da adresarea directa a autoarei catre cititor.
punct de edere
!e&tul se concentreaza 'n $urul ideii de literatura, ca un posibil raspuns sau reactie la
presiunea e&ercitata de comunism. Autoarea, Simona %opescu, dezvaluie
lumea 2suprarealista''' pe care o impunea regimul totalitar, 'n care e&istau doar anumite
carti 2sanatoase2, doar anumite filme, doar anumite idei etc. 9deea, conform careia
oamenii se pot dezvinovati cu privire la ignoranta si mediocritatea lor, invocnd limitarile
impuse de comunism, este falsa 'n opinia autoarei, care demonstreaza ca 2nam #ost egali
(asemanatori) n ceea ce comunismul a #acut din #iecare. n #ond, eu sunt ceea ce
comunismul si reactia la comunism au #acut din mine.'2. Asadar viata fiecaruia dintre
noi 2nu este inter"alul unui timp al comunismului, ci "iata mea. Ciata mea care, uneori,
poate semana cu a "oastra, de oriunde 'ati #i...2.
BILETUL NR. +&
$incolo de orice re"ista sau de cenaclul 2matca2, importanta este realizarea unei
indi"idualitati poetice, capacitatea #iecaruia de asi construi un uni"ers propriu, o
retorica speci#ica (n interiorul noii paradigme pe care o aduce generatia sa). ,eneratia
'A0 e bogata n personalitati poetice ireductibile. 4e uneste nsa aceasta generatie, ce da
speci#icul ei3
+e lnga spiritul de #ronda, de re#uz al cliseelor de tot #elul, descoperim, la cei mai
"alorosi poeti ai generatiei 'A0, cte"a mize ma/ore' (auto)biograficul, atentia
la realitatea 'ncon$uratoare, dar si constientizarea #aptului ca poezia e un te&t, care se
raporteaza nu numai la obiectele si senzatiile imediate, ci si la tot ceea ce sa scris
(spus) de/a, ncercarea de #olosire (inclusi" n poemele cu e"identa desc*idere
meta#izica) a unui discurs apropiat de limba vorbita etc.
<senta noii paradigme poetice pe care o desc*ide generatia 'A0 o constituie
rasturnarea relatiei, care domina n modernism, dintre poet si limba/, dintre te&t si
realitate. $aca pentru poezia interbelica si pentru cei mai importanti poeti postbelici (de
la ste#an !ugustin $oinas la Cirgil 7azilescu) poezia este limba/, e te&t, iar poetul
trebuie sa 2dispara2 n spatele acestuia, sa #ie 2impersonal2, pentru poetii optzecisti
poezia e&prima, comunica o realitate (te&tul poetic nu mai e o finalitate, ci un mi$loc), iar
persoana poetului de"ine sistemul de re#erinta, instanta ordonatoare, n locul limba/ului
sau al transcendentei (2goale2 sau 2pline2). 0...1 (Ale&andru )usina, O poezie pentru
mileniul ;;;, 2n )ntolo&ia poe1iei &eneratiei >.9)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este poetul Ale&andru )usina, care, 'n ipostaza de teoretician,
evidentiaza cteva aspecte deosebit de importante care trebuie sa caracterizeze noua
poezie a mileniului trei. 9ntentia autorului este aceea de a prezenta noile coordonate ale
poeziei 'n conte&tul unei noi generatii de scriitori (generatia DN,).
!e&tul apartine stilului stiintific prin modul 'n care este abordata problema poeziei, asa
cum este ea perceputa si scrisa de poetii generatiei DN,. 'n te&t este utilizat metalimba$ul
literar, concretizat prin cuvinte ca discurs, (auto)biogra#icul, cliseelor, paradigme
poetice etc. 9deile sunt concise si dispuse logic, realizndu(se un te&t de analiza, dar si de
argumentare a unei idei. !onalitatea este obiectiva si clara, scopul te&tului fiind acela de
a convinge cititorul de veridicitatea ideilor e&puse. "laritatea si proprietatea termenilor
sunt cele doua calitati generale ale stilului care caracterizeaza acest te&t.
punct de edere
!e&tul e&prima ideea de individualitate poetica, de univers propriu ce caracterizeaza
generatia DN,. 'n opinia autorului, poezia trebuie sa devina o e&presie a imediatului, a ceea
ce simte poetul, asa 'nct ea sa nu mai fie o finalitate, ci un mi$loc de e&primare a
propriului univers.
**,
***
%oezia trebuie sa devina personala iar poetul sa se identifice cu ea. 'n acest tip de
poezie se 'nscriu si creatiile generatiei DN,, caracterizate prin renuntarea la cliseele de tot
felul, prin raportarea nu numai la realitatile imediate, dar si 9a tot ceea ce s(a scris de$a de
catre generatiile anterioare.
B95/!35 ;2. AF
Spre s#rsitul anilor '@0 si nceputul anilor 'A0 apare, mai nti n cenaclurile si
cercurile literare studentesti, apoi sporadic n re"iste, o noua generatie de poeti,
prozatori si critici care ncep sa puna n discutie modelele literaturii.
4ei mai acti"i sunt poetii Cersurile lor ironice, 2realiste2, biogra#ice nu seamana nici
cu acelea ale lui (ic*ita Stanescu, 7arin Sorescu sau ale !nei 9landiana, nici, mai ales,
cu acelea cultice, initiatice, solemn magice ale poetilor ec*ino&isti. :n nou stil de a
gndi si de a #ace poezie e pe cale sa se constituie si stilul, cum se ntmpla n mod
curent n literatura, ntmpina rezistenta spiritelor conser"atoare.
Se in"oca mereu prozaismul si spiritul e&agerat parodic, 2 bascalios 2 al acestor poeme
care nu mai "or sa tina seama de legile genului liric. +oetii nu se lasa intimidati si,
spri/initi de o parte a criticii, duc mai departe e&perimentul lor. 7ai trziu, spre mi/locul
deceniului al ;Dlea, modelul poetic se de#ineste mai bine si capata un nume'
postmodernismul. (/ugen Simion, Scriitori romni de azi, ;C)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul literar /ugen Simion, care analizeaza cu deosebita
acuratete fenomenul generatiei DN,, cu tot ceea ce a 'nsemnat el pentru noua fata a
literaturii. 9ntentia este de a e&pune evolutia literaturii anilor DN, spre ceea ce criticul
numeste postmodernism.
!e&tul apartine stilului stiintific, prin modul 'n care este abordata problema literaturii 'n
general si a poeziei 'n special. 'n te&t este utilizat metalimba$ul literar, concretizat prin
cuvinte ca cenaclurile si cercurile literare, modelul poetic. 9deile sunt concise si dispuse
logic, realizndu(se un te&t de analiza, dar si de argumentare a unei idei. !onalitatea este
obiectiva si clara, scopul te&tului fiind acela de a convinge cititorul de veridicitatea
ideilor e&puse. "laritatea si proprietatea termenilor sunt cele doua calitati generale ale
stilului care caracterizeaza acest te&t.
!e&tul de fata prezinta sc4imbarile ce au avut loc la sfrsitul anilor DA,, 'nceputul anilor
DN, 'n literatura romna. Aceste mutatii valorice s(au produs, mai ales, 'n rndul poetilor,
care, 'ncura$ati de o parte a criticii literare, au introdus un nou mod de a gndi si a face
poezie. Autorul observa ca poeziile acestei generatii nu mai seamana deloc cu cele ale lui
;ic4ita Stanescu sau )arin Sorescu. %rincipalele critici la adresa acestui tip de poezie
sunt 2prozaismul si 2spiritul e&agerat parodicT Dar, tocmai 'n aceste trasaturi rezida
valoarea poeziei optzeciste, care aduce 'n spatiul literar un nou mod de a concepe si scrie
literatura.,
B95/!35 ;2. AJ
Simptome ale atitudinii postmoderne detectabile n literatura romna a anilor 'A0'00'
2ntoarcerea autorului2 n te&t, rebiogra#izarea persoanelor gramaticale printro noua
anga/are e&istentiala, implicarea mai acuta n realitatea cotidiana, de aici si acum,
e"itarea capcanelor 2nai"itatii2 con#esi"e prin deconspirarea mecanismelor te&tuale si
atingerea prin atare deconspirare a unui patetism mai pro#und.
Simptome stilistice' e&tinderea narati"itatii asupra poeziei si criticii, n special sub
#orma scriiturii tip /urnal, concedierea meta#orei din pozitia detinuta n modernism,
culti"area e#ectelor cu directete sintactica si le&icala, dar si mani#estarea distantarii
2pro#esioniste2 #ata de /ocul nselator al limba/ului, de unde actiunea de tip critico
teoretic e&ercitata din interiorul operei, adesea con"ertita (sau mascata) n ironie,
supraeta/area te&tuala, multistilismul, apelul la aluzia culturala, la citat, cola/, pastisa,
parodie si alte #orme de inter te&tual itate, o mai accentuata omologie stilistica ntre
genuri. (9on Bogdan 5efter, Postmodernism, "in istoria unei *batalii* culturale)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul 9on Bogdan 5efter, care analizeaza, din
perspectiva criticii literare si a omului de cultura, diversele trasaturi ale
postmodemismului. 9ntentia autorului este aceea de a diagnostica multitudinea
de simptome2 ale postmodemismului, care a 'nceput sa se manifeste la noi 'n prea$ma
anilor DN,(DE,.
!e&tul apartine stilului stiintific, fiind specific criticii literare. Se face apel la
metalimba$ul literar, concretizat prin cuvinte precum directete sintactica si le&icala,
supraeta/area te&tuala, multistilismul, #orme de interte&tualitate etc. 9deile sunt concise
si dispuse logic, realizndu(se un te&t de analiza, dar si de argumentare a unei idei.
**=
**>
!onalitatea este obiectiva si clara, scopul te&tului fiind acela de a convinge cititorul de
veridicitatea ideilor e&puse. "laritatea si proprietatea termenilor sunt cele doua calitati
generale ale stilului care caracterizeaza acest te&t. 9deile sunt dispuse sub forma unei
enumerari de posibile caracteristici ale poeziei postmoderne.
!e&tul se prezinta sub forma unei enumeratii a tuturor caracteristicilor poeziei
postmoderne. De la personalizarea discursului liric, prin 'ntoarcerea poetului 'n te&t, pna
la diversele forme de interte&tualitate, poezia postmoderna cunoaste mai multe forme de
manifestare 2implicarea mai acuta n realitatea cotidiana, de aici si acum, e"itarea
capcanelor Wnai"itatiiX con#esi"e prin deconspirarea mecanismelor te&tuale si
atingerea ( prin atare deconspirare a unui patetism mai pro#und Simptome stilistice'
e&tinderea narati"itatii asupra poeziei si criticii, n special sub #orma scriiturii tip /urnal,
concedierea meta#orei din pozitia detinuta n modernism, culti"area e#ectelor cu
directete sintactica si le&icala, dar si mani#estarea distantarii Wpro#esionisteX #ata de
locul nselator al limba/ului.2.
BILETUL NR. +-
!m #ost ntro "reme, pe cnd "iata ncepuse sa mi se para att de cenusie nct nu mai
merita traita, un maniac al /ocurilor pe computer. 5imp de "reun an de zile am a"ut
ne"oie de doza zilnica de "irtualitate' mi #aceam toate treburile pe #uga, renuntasem la
mncare si la somn si mi tremurau minile dupa cla"iatura si mouse. [...]
+e lnga multe alte e#ecte de adnca alienare, /ocurile de actiune si strategie miau
sc*imbat, n acea "reme nu tocmai ndepartata si nici tocmai cu desa"rsire nc*eiata,
nsasi ideea despre om, despre trup, despre #elul cum arata si #unctioneaza bucata asta
complicata de materie care asculta partial ( de "ointa noastra [...].
$ar ceea ce deosebeste esential "ietile noastre "irtuale de cele reale este miraculoasa
si binecu"ntata putere de a da 2Sa"e2. 2Sal"eaza, tati, sal"eazaH2 mi spune #iicamea,
alarmata, din doua n doua minute, de cte ori ma pri"este /ucanduma. 2Mucnduma32
(u' traindumi "iata "irtuala, cea n care sunt erou, n care nam ne"oie de prietenie,
dragoste sau #ericire, cu o intensitate cum nam trait niciodata n 2lumea cea comuna2.
^naintea #iecarei con#runtari decisi"e 2sal"ez2. $aca pierd, dau timpul napoi de unde
am sal"at simi ndrept greseala. !lt#el, rareori as putea nc*eia un /oc. $aca, "reodata,
as #i consultat de autorul /ocului n care traim cu totii si as putea sa sugerez o singura
mbunatatire a lui, asta as ndrazni sa cer'
2$oamne, dane, macar de cte"a ori n "iata, puterea de a #olosi comanda Sa"eH2, de a
da timpul napoi, de a sterge remuscarea, su#erinta, raul pro"ocat altora, de a repara
ireparabilul. 0...1 ()ircea "artarescu, Pururi tnar, n'asurat n pixeli)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este poetul, prozatorul si eseistul )ircea "artarescu, care(si
e&pune punctul de vedere cu privire la pasiunea pentru $ocurile pe computer. "onte&tul 'n
care a fost emis acest mesa$ este realitatea sociala contemporana, cnd toti am avea
nevoie de 2doza zilnica de "irtualitate2, sa fim eroi si sa ne putem repara greselile.
'n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce 'nseamna $ocurile pe computer,
dependenta, mania generata de ele. !e&tul este unul publicistic; limba$ul este cel folosit
'n presa, dar contine si termeni stiintifici apartinnd te4nologiei informatiei, avnd 'n
vedere ca subiectul articolului tine de acest domeniu stiintific /ocuri pe computer,
"irtualitate, mouse, /ocuri de actiune si strategie, Sa"e.5imba$ul este caracterizat prin
claritate, dar se observa si termeni folositi cu sens conotativ bucata asta complicata de
materie, /ocul n care traim cu totii, urmarindu(se e&primarea unui punct de vedere
nuantat 'n legatura cu acest subiect, mai ales ca )ircea "artarescu este si poet. -olosirea
numeroaselor neologisme, cum ar fi computer, "irtualitate, mouse, strategie este un alt
argument pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul publicistic, care utilizeaza si termeni
stiintifici.
punct de edere
!e&tul prezentat e&prima opinia scriitorului )ircea "artarescu 'n legatura cu un aspect
al evolutiei te4nologice $ocurile pe computer. /ste un te&t subiectiv, autorul dndu(se pe
el 'nsusi drept e&emplu. -iind un 2maniac al /ocurilor pe computer2 si avnd nevoie 2de
doza zilnica de "irtualitate2, viata(i devenise cenusie. Aceste $ocuri ofera un substitut de
viata, un surogat, 2n care sunt erou, n care nam ne"oie de prietenie, dragoste sau
#ericire2, 'n care poti da timpul 'napoi sa(ti repari greseala. !e&tul se 'nc4eie cu
rugamintea pentru 2autorul /ocului n care traim cu totii22 de a ne lasa sa folosim
comanda 2Sa"e2 pentru 2a da timpul napoi, de a sterge remuscarea, su#erinta, raul
pro"ocat altora, de a repara ireparabilu>I Asadar, te&tul aduce argumentele necesare
pentru a e&plica mania pentru $ocurile virtuale acestea ofera o refulare din 2lumea cea
comuna2, propunnd o alta lume, 'n care ne putem controla actiunile, destinul.
**F
**J
B95/!35 ;2. AA
-e"enind pe meleagurile natale, sa in"entariem pentru nceput substituentii
terminologici ai postmodernismului, propusi de literatii romni. B #acem cu tristetea
lucida a celui care si "ede bietele #ise strnse dea lungul anilor anulate de acelasi
spirit sintetic si ordonat pna la pedanterie care este 4or in 9raga' 2o
noua sensibilitate2 (loan 9ogdan 6e#ter), 2antropologism2 (7ircea (edelciu), 2nou
antropocentrism2 (!le&andru 7usina), 2romantism ntors2 (-adu ,. Geposu),
2antimodernism2 (Simona +opescu) sau 2epistema culturala2 (,*eorg*e 4raciun). 6ista
nu sa terminat, caci 7i*aela :rsa reaminteste despre 2nou*ermetism 2 (4orin 9raga) si
2psi*eism 2 (4alin Clasie).
+lacerea e&ercitiului onomastic o au si altii. $e #oarte aproape de limitele generatiei,
Casile !ndru "ede postmodernismul ca pe o 2antropogenie2, iar mai de departe, -adu
<nescu nul "ede deloc bine, opunndui termenul de 2transmodernism2. Cina esentiala
a postmodernismului ar #i aceea ca goleste de substanta limba/ul, pe
cnd transmodernismul l re"italizeaza. +ostmodernismul ar #i deci un moment crepuscular,
pe care si mai taios ,*eorg*e ,rigurcu l "ede ca pe 2 un simptom al dezorientarii2, un
#el de 2oboseala a modernismului2, sinteza pseudoclasica si n esenta 2 un s#rsit de ciclu
2. (Al. !4. lonescu, 7ircea (edelciu monogra#ie, antologie comentata, receptare
critica)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este criticul Al. !4. lonescu, care realizeaza o inventariere a
tuturor termenilor folositi pentru postmodernism, termeni propusi de literatii romni.
"onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$ este preocuparea pentru evidentierea
particularitatilor literare specifice postmodernismului, sub umbrela caruia se plaseaza
mai multi termeni.
'n acest fragment sunt e&puse cteva perspective asupra postmodernismului romnesc;
'nti 2substituentii terminologic# apoi scurte definitii. !e&tul este unul stiintific, specific
criticii literare, care se raporteaza la configurarea caracteristicilor unei perioade literare
continnd termeni6 sintagme de specialitate cum ar fi antropologism, antropocentrism,
romantism ntors, antimodernism, transmodernism, sinteza pseudoclasica etc. 5imba$ul
este caracterizat prin claritate si precizie stiintifica, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o
forma ct mai nuantata, a unei probleme de specialitate, strict literara. -olosirea
numeroaselor neologisme, cum ar fi psi*eism, antropogenie, nou*ermetism este un alt
argument pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul stiintific.
!e&tul prezentat e&prima sintetic opinia criticului Al. !4. lonescu 'n legatura cu
evolutia si, mai degraba, definirea postmodernismului 'n literatura romna. Sunt 'nsiruiti
mai multi termeni care se doresc a fi substituenti ai postmodernismului, fiind prezentati,
'n acelasi timp, si criticii literari care sustin aceste terminologii. Daca 'n prima parte
autorul prezinta aceste perspective 'n mod neutru, spre final se simte dator sa e&plice
'ncadrarile facute de 2adu /nescu si #4eorg4e #rigurcu, dar sa(si e&prime si acordul
pentru unele trasaturi 2+ostmodernismul ar #i deci un moment crepuscular, pe care [...]
,*eorg*e ,rigurcu l "ede ca pe un simptom al dezorientarii, un #el de oboseala a
modernismului, sinteza pseudoclasica si n esenta un s#rsit de ciclu2.
BILETUL NR. +)
+oetul modern spune ceea ce spune literal si n toate sensurile. !ceasta presupune,
credem, o mare rasturnare, daca nu c*iar o re"olutie n imaginatia lecturii. $e aici cel
putin statistic "orbind complicata problema a receptarii poeziei moderne. 4ititorul este
obisnuit (educatia literara predominant clasica a scolii contribuind nu putin n aceasta
pri"inta) sa creada ca un te&t spune totdeauna si altce"a dect spune n mod direct% iar
acest altce"a i se pare esential. <l poate, e"entual, accepta ca accesul la'acest altce"a sa
#ie di#icil, ca spre a a/unge la el, sa #aca e#orturi, sasi nsuseasca o cantitate mare de
in#ormatii (istorice, biogra#ice, literare), sa n"ete a #olosi coduri carei erau, pna
atunci, necunoscute.
Brict de straniu ar parea, cititorul mediu (si nu numai el) se simte aproape insultat
intelectual cnd i se spune ca acel altce"a de dincolo de te&t pur si simplu nu e&ista. B
atare absenta i se pare scandaloasa] te&tul nsusi de"ine ininteligibil, autorul,
condamnabil pentru ca nu "rea sa spuna nimic (desi spune). !cceptarea literalitatii
poeziei (si modi#icarea n consecinta a imaginatiei lecturii) este prima si poate cea mai
nsemnata conditie a receptarii adec"ate a lirismului modern.
$esigur, tentatia interpretarii apare, ea poate #i c*iar #oarte puternica% #ara ea nici nu
sar putea naste acea senzatie de bogatie semantica inepuizabila gata sa se re"erse, sa
e&plodeze, sa disloce, prin #orta ei misterioasa, nsesi categoriile limba/ului. Brice
interpretare particulara se "a lo"i nsa de constiinta posibilitatii unui numar inde#init de
interpretari cel putin tot att de /usti#icate. !mbiguitatea poeziei moderne (dimensiune a
nsesi constiintei moderne a poeticului) este rezultatul direct al unei lecturi
literale. ()atei "alinescu, 4onceptul modern de poezie)
**+
**A
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul )atei "alinescu, care propune o noua perspectiva
asupra interpretarii unui te&t literar. "onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$ este
preocuparea pentru promovarea conceptului modera de poezie, care trebuie interpretata
literal.
9n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce 'nseamna receptarea poeziei
moderne. !e&tul este unul stiintific; e adoptat limba$ul criticii literare, care se raporteaza la
configurarea unui nou tip de interpretare a te&tului poetic, continnd termeni6sintagme de
specialitate cum ar fi receptarea poeziei moderne, imaginatia lecturii, lirism
modern, literalitatea poeziei, bogatie semantica etc. 5imba$ul este caracterizat prin
claritate si precizie stiintifica, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o forma ct mai nuantata, a
unei probleme de specialitate, strict literara. -olosirea numeroaselor neologisme, cum ar
fi literalitate, sa disloce, ambiguitate, ininteligibil este un alt argument pentru 'ncadrarea
te&tului 'n stilul stiintific.
punct de edere
!e&tul prezentat e&prima noua perspectiva de interpretare propusa de )atei "alinescu
'n ceea ce priveste receptarea te&tului liric modern. Aceasta presupune :o mare
rasturnare''' 'n imaginatia lecturii, deoarece cititorul trebuie sa citeasca literal un te&t,
fara sa 'ncerce sa(i gaseasca semnificatii ascunse acolo unde ele nici macar nu e&ista.
"onceptia asupra poeziei, dar si asupra literaturii 'n general, promovata si acum 'n scoli,
conform careia cititorul crede ca un te&t spune totdeauna si altceva dect spune 'n mod
direct si pentru a 'ntelege acel altceva trebuie sa depuna eforturi, sa descifreze coduri
ascunse, este demontata de critic 'ntruct 'nsasi 2ambiguitatea poeziei moderne este
rezultatul direct al unei lecturi literale2. Asadar, singura cale de receptare adecvata a
lirismului modern este 2acceptarea literalitatii poezie #.
BILETUL NR. +*
+oezia nu "a reusi niciodata, ea singura, sa aduca nici pace si nici mai multa
prosperitate n lumea contemporana. <a nu "a rezol"a niciuna dintre problemele politice
sau economice ale lumii noastre si nu "a conta ca Nargument pentru asezarea pe un nou
#undament a relatiilor dintre pisici si soareci, dintre cini si pisici, dintre oameni si cini.
Singurul loc n care poezia poate semni#ica ce"a este lumea contemporana indi"iduala.
!colo, n #irea #iecaruia, poezia mai poate modela ce"a si din aceste mici sle#uiri ale
cruditatilor noastre intime se mai poate aprinde o unda de comunicare normala ntre
indi"izi a"nd creiere identice, dar "iziuni di#erite.
+oezia poate umaniza, dar nu n marsuri si nu n misiuni de umanizare. 6e citesc
uneori, cte o poezie, ele"ilor mei. ;i "ad dintrodata atenti% c*iar daca nu nteleg,
de"in atenti. !sculta mai degraba din bucuria de a iesi din rutina zilnica. !ceasta
minima atentie este o mare "ictorie a poeziei asupra #irii lor. Sa #ii atent la
comunicarea unui mesa/, c*iar daca nul ntelegi n totalitate, mi se pare coplesitor
pentru o lume normala. ()atei 7isniec, "espre rolul poe1iei n lumea contemporana)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este poetul si dramaturgul )atei 7isniec, care(si e&pune
punctul de vedere 'n legatura cu rolul poeziei 'n lumea contemporana. "onte&tul 'n care
a fost emis acest mesa$ este preocuparea pentru promovarea lecturii de poezie si
necesitatea raportarii ei la societatea contemporana.
'n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce 'nseamna receptarea poeziei
si, mai ales, rolul ei 'n lumea de azi. !e&tul este unul publicistic, dar contine si termeni
specifici teoriei literare comunicarea unui mesa/ etc. 5imba$ul este caracterizat prin
claritate, dar se observa si termeni folositi cu sens conotativ mici sle#uiri ale
cruditatilor noastre intime, unda de comunicare, misiuni de umanizare, urmarindu(se
prezentarea, 'ntr(o forma ct mai nuantata, a unei probleme mai mult sau mai putin de
specialitate, strict literara. -olosirea numeroaselor neologisme, cum ar fiprosperitate,
argument, misiuni de umanizare este un alt argument pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul
publicistic.
!e&tul prezentat e&prima opinia scriitorului )atei 7isniec 'n legatura cu rolul poeziei
'n lumea contemporana. Autorul scoate 'n evidenta faptul ca poezia nu are nicio putere,
nu poate influenta 'n niciun mod societatea contemporana ca 'ntreg, ci numai daca
actioneaza la nivel individual. %oezia are sanse de receptare numai 2n #irea
#iecaruia2% ea poate modela, poate 2umaniza2. "4iar daca nu este receptat 'n mod
adecvat, 'n esenta lui, te&tul liric ofera 2bucuria de a iesi din rutina zilnica'.
**N
**E
'n final, )atei 7isniec considera o adevarata victorie pentru literatura, si 'n special
pentru poezie, faptul de a atrage atentia asupra ei ,MZa #ii atent la comunicarea unui
mesa/, c*iar daca nul ntelegi n totalitate, mi se pare coplesitor pentru o lume
normala2.
B95/!35 ;2. N,
B liniste imensa, suspecta, emana din ntreaga poezie modernista n acest secol
nelinistit. !stazi caracterul dictatorial al "azului cu tot ce implica el (renuntarea la
umanism, la comunicare, la placerea lecturii, la caldura si cati#elarea "ocii) a capatat
proportiile unui dezastru. +oezia a ramas #ara public, iar poetul a a/uns sa nu se mai
poata e&prima pe sine nsusi n propriul sau te&t, sa produca lucruri straine de persoana
sa reala. $in poemele unui modernist, c*iar remarcabile estetic, nu putem sti cine este
de #apt acel poet, cum traieste, ce gndeste despre "iata >rngerea puntii dintre te&t si
re#erent, salutara la s#rsitul secolului trecut, a de"enit azi insuportabila. (u se mai
poate respira n niste tipare poetice care pierd denotatul ntro pulbere de conotatii.
-imbaud a scris n 2!lc*imia "erbului2 ca, prin dereglarea tuturor simturilor, reusea
sincer sa "ada n loc de o #abrica niste turnuri de minaret. !stazi poetii de pretutindeni
se straduiesc sa "ada #abrica si nu mai reusesc sa "ada dect turnurile cu semiluna.
[...] ...trebuie sa de"enim constienti de #undatura n care modernismul a adus poezia.
si mai ales de greutatea imensa de a "edea, la ora actuala, un alt drum, regenerator,
n poezie. +entru ca re#le&ele "izuale neau intrat n snge, pentru ca ntreaga critica
literara este azi un debuseu al modernismului. +oate ca poemele care "or #i
considerate peste ani capodopere ale postmodernismului romnesc (numesc asa nimic
altce"a dect miraculoasa, ipotetica regenerare despre care "orbeam) e&ista de/a,
trecute complet cu "ederea nu numai de critica si public, dar pna si de autorii
nsisi. 89ircea "artarescu1 Cu!inte mpotri!a masinii de scris)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este poetul, prozatorul si eseistul )ircea "artarescu, care 'si
e&pune un punct de vedere 'n legatura cu poezia modernista. "onte&tul 'n care a fost
emis acest mesa$ este preocuparea pentru stabilirea raporturilor cu poezia moderna si
necesitatea aparitiei unui nou tip de scriere.
'n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce 'nseamna pentru literatura
romna poezia moderna.
!e&tul este stiintific, specific criticii literare, care se raporteaza la configurarea
caracteristicilor unei perioade literare continnd termeni6 sintagme de specialitate cum ar
fi poezie modernista, #rngerea puntii dintre te&t si re#erent, tipare poetice etc.
5imba$ul este caracterizat prin claritate si precizie stiintifica; se urmareste prezentarea,
'ntr(o forma ct mai nuantata, a unei probleme de specialitate, strict literara. Autorul
foloseste si unii termeni cu sens conotativ (avnd 'n vedere ca este si scriitor) : o liniste
imensa, suspecta emana din ntreaga poezie modernista2, 2#undatura n care
modernismul a adus poezia2, 2debuseu al modernismidui22. -olosirea numeroaselor
neologisme cum ar fi suspecta, dictatorial, salutara, denotat este un alt argument pentru
'ncadrarea te&tului 'n stilul stiintific.
-ragmentul prezentat e&prima opinia criticului si scriitorului postmodern )ircea
"artarescu 'n ceea ce priveste evolutia literaturii romne de la modernism la
postmodernism. 'n conceptia autorului, poezia a atins pragul insuportabilului
prin 2#rngerea puntii dintre te&t si re#erent'. Din aceasta 2#undatura2 trebuie sa se
'ntrevada un drum de iesire, 2un drum regenerator n poezie2, pe care autorul 'l
identifica 'n postmodernism. 'nsa, pentru ca 2re#le&ele "izuale neau intrat n
snge2, operele postmoderne au nesansa de a fi trecute cu vederea, de a fi 'nabusite
de 2linistea imensa, suspecta2emanata de modernism.
B95/!35 ;2. N*
4a romn am con"ingerea si intuitia ca literatura si cultura tarii noastre e&prima o
parte din <uropa, dupa cum <uropa se e&prima, la rndul sau, n parte, prin -omnia.
[...]
+rogresul perceptiei romnesti a Bccidentului, al desc*iderii adesea rapide,
"ertiginoase, spre ideile, #ormele, "alorile si modelele sale, a #ost si este nsotit si
trebuie sa #ie tot mai mult nsotit de o ct mai adncita, nuantata si ampli#icata
dez"oltare a speci#icitatii noastre, a originalitatii creatoare romnesti.
2Bccidentalizarea2 nu poate #i conceputa dect ca un incitant, #erment, stimulent,
termen riguros de con#runtare pentru totalitatea "irtutilor noastre spirituale.
n masura n care acestea sunt si se do"edesc tot mai autentice, mai "iabile, ntr
ade"ar creatoare, contactele cu <uropa nu numai ca nu altereaza, corup sau sugruma
"alorile si posibilitatile noastre 2 speci#ice 2, dar acestea din urma nu pot #i dect
incitante, consolidate si ampli#icate printro ast#el de con#runtare. Solidarizarea si
integrarea sunt urmate n mod ine"itabil de con#runtare si delimitare, de consolidare pe
#undamente proprii.
*=,
*=*
>rec"entele noastre europene ne mbogatesc ca oameni si ca romni, sporind
constiinta romneascaeuropeana a #iecaruia dintre noi. 0...1 n orice cultura, in#luentele
/oaca un rol #ecund. (Adrian )arino,Pre1ente romnesti si realitati europene)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul, istoricul si teoreticianul literar Adrian )arino,
care(si e&pune punctul de vedere 'n legatura cu integrarea 2omniei 'n 2realitatile
europene2. "onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$ este preocuparea pentru stabilirea
unor raporturi corecte 'ntre /uropa si specificul romnesc.
'n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce 'nseamna desc4iderea
2omniei spre Occident. !e&tul este unul publicistic; viziunea fiind una subiectiva,
autorul se e&prima la persoana 'nti si se identifica 'n primul rnd ca fiind romn.
5imba$ul este caracterizat prin claritate, autorul e&plicndu(si mereu afirmatiile; astfel se
urmareste prezentarea 'ntr(o forma ct mai nuantata a problemei 'n discutie. %entru a se
face ct mai bine 'nteles, Adrian )arino recurge la foarte multe
enumeratii progresul [. . . ] spre ideile, #ormele, "alorile si modelele sale, a #ost si este
nsotit [...] de o ct mai adncita, nuantata si ampli#icata dez"oltare a speci#icitatii
noastre, a originalitatii noastre creatoare2. -olosirea numeroaselor neologisme cum ar
fi progres, "ertiginoase, occidentalizare, incitant, "iabile etc. este un alt argument
pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul publicistic.
". "onstruirea unei interpretari#exprimarea argumentata a unui
punct de edere
!e&tul prezentat e&prima opinia criticului Adrian )arino 'n legatura cu evolutia
relatiilor dintre 2omnia si /uropa. Autorul considera ca 2occidentalizarea2 sau
desc4iderea spre valorile europene se poate realiza numai prin dezvoltarea specificului
nostru si 2originalitatii noastre creatoare2. "ontactele cu /uropa nu fac altceva dect sa
scoata 'n evidenta mai mult autenticitatea romneasca si sa o consolideze. 3ltimul
paragraf contine concluzia lui Adrian )arino conform careia 2#rec"entele noastre
europene ne mbogatesc ca oameni si ca romni'2 deoarece 'n toate culturile 2in#luentele
/oaca un rol #ecund'' dnd nastere la ceva mult mai valoros.
BILETUL NR. )%
$upa cum se stie, problema 2traditionala2 a culturii romne a #ost, dea lungul
secolelor D;DDD, retardarea 0ramnerea 'n urma1 #ata de marile culturi occidentale.
$in acest punct de "edere, proiectul pasoptist na #ost altce"a dect un e#ort de
recuperare a decala/ului. ;n modernism, 6o"inescu la constientizat, la teoretizat si,
sustinut de o ntreaga miscare literara la "azut dnd rezultate. 2Sincronizata2 na
ramas nsa ( literatura romna postbelica din cauza episodului proletcultist si n
general ( regimului comunist, care a oprit e"olutia si a dat ceasul culturii napoi. B
noua sincronizare se "a produce abia n anii 'A0 '00, odata cu aparitia unui
postmodernism romnesc.
5ragnd linie si adunnd, "edem ca, n ciuda unor decala/e, perturbari, alinieri usor
tardi"e, literatura noastra sa conectat ndea/uns de concludent la ultimele doua mari
curente literare siculturale europene si euroamericane, modernismul si
postmodernismul. ;n sc*imb, precedentele doua, clasicismul si romantismul sunt ilustrate
la noi #oarte atipic, cu mari ntrzieri si n amestecuri care #ac corespondentele di#icil de
descris si de sustinut. >ara a intra aici n alte detalii, "oi spune doar ca, din perspecti"a
raportarii la periodizarea standard a culturilor occidentale, cele doua secole de
literatura romna institutionalizata au statut distinct' n secolul D;D, curentele noastre
literare au pro#iluri speci#ice, descriptibile n #unctie de curentele europene premoderne,
dar ireductibile la ele, n timp cen secolul DD se produce alinierea, conceptele generale
de"enind si la noi operationale, desi intuziunile politicului n metabolismul cultural "or
produce n /umatatea a doua a secolului perturbatii gra"e. (9on Bogdan
5efter, -ecapitularea modernitatii)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este criticul 9on Bogdan 5efter, care(si e&pune punctul de
vedere 'n legatura cu evolutia literaturii (culturii) romne, referindu(se la marile momente
literare, asa cum au fost ele cultivate la noi. "onte&tul 'n care a fost emis acest mesa$ este
preocuparea pentru definirea si identificarea etapelor de progres si sincronizare a
literaturii (culturii) romne 'n raport cu literatura (cultura) europeana.
B. 2eflectarea asupra elementelor constitutive ale mesa!ului
9n acest fragment sunt e&puse cteva idei despre ceea ce 'nseamna sincronizarea
literaturii romne cu valorile europene. !e&tul este unul stiintific, specific limba$ului
criticii si istoriei literare, care se raporteaza la configurarea caracteristicilor perioadelor
literare continnd termeni6sintagme de specialitate cum ar fi proiect pasoptist,
sincronizare, postmodernismul, curente literare si culturale etc.
*==
123
5imba$ul este caracterizat prin claritate si precizie stiintifica, urmarindu(se prezentarea,
'ntr(o forma ct mai nuantata, a unei probleme de specialitate, Nretardarea #ata de marile
culturi occidentali''.-olosirea numeroaselor neologisme, cum ar fi decala/, periodizarea
standard, statut, intruziunile, etc. este un alt argument pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul
stiintific.
!e&tul citat e&prima sintetic opinia criticului 9on Bogdan 5efter 'n ceea ce priveste
evolutia si etapele de progres ale literaturii romne 'n conte&t european. 'n
studiul -ecapitularea modernitatii, criticul 'nregistreaza 'n mod obiectiv etapele de
evolutie a literaturii romne de la romantism si clasicism la postmodernism. %asoptismul
a fost primul moment care a 'ncercat sa recupereze decala$ul, 'nsa primul moment notabil
de teoretizare 'i apartine lui /. 5ovinescu. 'n timp ce clasicismul si romantismul au
aparut la noi 'n forme atipice, odata cu modernismul lui 5ovinescu s(a a$uns la o aliniere
acceptabila, 'nsa intruziunea politicului, regimului comunist, de la $umatatea secolului al
CC(lea a produs Nperturbatii gra"e2, postmodernismul aducnd o noua sincronizare.
BILETUL ;2. N>
B paralela ntre lectura propriuzisa si lectura iconica, intermediata de cinematogra#
sau de 5C e edi#icatoare. 4e #acem cnd citim un roman si ce #acem cnd "izionam un
#ilm3 4ititorul nare acces direct la imagine, ci la cu"inte, deci la reprezentari mai mult
sau mai putin abstracte, pe care trebuie sa le 2 traduca2 sensibil, sa le 2 nc*ipuie 2
n plenitudinea corporalitatii lor. (ici macar un mare maestru al descrierii peisa/iste, de
talia lui Sado"eanu, nu poate ri"aliza n bogatia de detalii, autenticitate si prospetime a
coloritului cu un operator de #ilm, #ie el si mediocru. !ceasta di#erenta de 2redare2 e
nsa compensata la scriitor printrun e&cedent de 2sugestie2. Sado"eanu scrie' 2+este
singuratati a nins deodata o tonalitate sura, trista si rece2. 4um poate obiecti"ul
aparatului de luat "ederi sa e"oce 2singuratatile2 peste care 2ninge2 o 2tonalitate2 n
acelasi timp 2sura, trista si rece23 $ar propozitia' 2(e opriram ca ntrun #el de #armec
si uimire 23 ;n ce c*ip e descriptibila #otogra#ic o asemenea stare de spirit prin e&celenta
apro&imati"a, ine#abila, ambigua3 +rocedeul scriitorului e deci de a #olosi
2racursiuri2 0modalitate de redare a unui subiect 'n pictura, sculptura sau fotografie,
micsornd dimensiunile prin efectul perspectivei1 simbolice si meta#orice delicate spre a
l solicita pe cititor sasi 2#abrice 2 o reprezentare mentala 2 mbogatita 2,
continnd att ce i se comunica nemi/locit, ct si ceea ce trebuie subnteles (completnd
tabloul cu datele omise), dar care poate #i asociat (con"ocnd di"erse conotatii mai mult
sau mai putin personale).
!sadar, cititorul nu e un simplu aparat de nregistrare, ciNun colaborator care
talmaceste 2instructiunile2 autorului, 2construieste2 n spiritul lor si contribuie cu un
supliment de in#ormatii. (%aul "ornea, ;ntroducere in teoria lecturii)
2/8O57A2/
.
/mitatorul acestui mesa$ este criticul si istoricul literar %aul "ornea,
care(si e&pune opinia asupra a ceea ce 'nseamna lectura propriu(zisa si lectura iconica,
referindu(se la specificul fiecarui tip de lectura. "onte&tul 'n care a fost emis acest acest
mesa$ este preocuparea pentru relevarea diferentelor dintre cele doua tipuri de lectura a
unei opere, asa cum sunt ele percepute de catre cititori sau spectatori.
-ragmentul de fata prezinta cteva idei 'n legatura cu teoria lecturii; sunt aduse 'n
discutie doua tipuri de percepere a unei opere. !e&tul este unul stiintific, limba$ul e
specific criticii literare, dar si domeniului fotografiei sau cinematografiei, continnd
termeni sau sintagme cum ar fi lectura iconica, roman, descriere peisa/ista, sugestie,
reprezentare mentala etc. pentru primul domeniu, iar, pentru al doilea cinematogra#,
colorit, operator de #ilm, obiecti"ul aparatului de luat "ederi, racursiuri etc. Stilul se
caracterizeaza prin claritate si precizie stiintifica, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o forma
ct mai nuantata, a problemei 'n discutie. -olosirea neologismelor iconic, edi#icatoare,
plenitudinea, corporalitatii, e&cedent, descriptibil etc. este un alt argument pentru
punct de vedere
!e&tul reprezinta o 'ncercare de a e&plica diferentele dintre lectura propriu(zisa si
lectura iconica, intermediata de cinematograf sau televiziune, criticul %aul "ornea
scotnd 'n evidenta avanta$ele si dezavanta$ele fiecarui tip de lectura. 5ectura iconica este
caracterizata prin 2bogatia de detalii, autenticitate si prospetime a coloritulu#, 'nsa i se
reproseaza faptul ca nu poate descrie o 2stare de spirit prin e&celenta apro&imati"a,
ine#abila, ambigua'.
124
*=J
Desi nu este verbalizata, autorul sugereaza superioritatea lecturii propriu(ziSe, care se
foloseste numai de cuvinte, de 2reprezentari mai mult sau mai putin abstracte, pe
care 0cititorul1 trebuie sa le WtraducaX sensibil, sa le Wnc*ipuieX n plenitudinea
corporalitatii lor2. %rin e&emplele luate din opera lui Sadoveanu, 2maestru al descrierii
peisa/iste2, %aul "ornea propune tipul cititorului care trebuie sa(si2#abrice2 o
reprezentare mentala 'mbogatita, att cu ce este sub'nteles, ct si cu ce trebuie asociat.
BILETUL NR. )'
;n ceea ce pri"este relatia autornaratorpersona/, esentiala n orice naratiune, putem
spune ca in naratiunea memorialistica autorul nc*eie un pact autobiogra#ic si un pact
istoric% el si scrie "iata dupa cum o traieste si, din aceasta pricina, "iziunea scriitorului
poate sc*imba sensul #aptelor traite. 0...1 !poi, sinceritatea, ade"arul sunt notiuni care
traiesc independent de naratiune si de puterea ei de a da imaginea "erosimila a unei
"ieti n istorie.
!l doilea element (naratorul) are, aparent, mai putine libertati dect naratorul din
proza de #ictiune. <l opereaza cu date controlabile si po"esteste o "iata traita, nu
imaginata. si ia, cu toate acestea, libertatea de a po"esti istoria din punctul sau de
"edere si #ace portretele pe care le crede de cu"iinta. [...] 4ititorul, ndepartat n timp de
#aptele narate, primeste si /udeca totul n #unctie de ceea ce am putea numi imaginatia
ade"arului n istorie.
7ai interesant n memorialistica este persona/ul ei, cel despre care se "orbeste. B
caracteristica a lui ar tine de #aptul ca el nu "ine singur, cum sa zis, n naratiune' "ine
mereu nsotit de e"enimente, de ntmplari din a#ara e&istentei lui, "ine, pe scurt, nsotit
de istorie. $e modul n care prezinta #aptele istoriei depinde credibilitatea lui ca martor
si credibilitatea lui ca persona/ ntro naratiune care "rea sa puna istoria ntro po"este
si, cum am zis, sa trans#orme o "iata ntrun destin. 4itind multe carti de memorii, am
a/uns la con"ingerea ca memoriile nu sunt niciodata modeste. <le propun implicit sau
e&plicit o morala de "iata si un model de e&istenta. (u trebuie crezuti cei care ne spun ca
nu "or sa #e dect 2notarii umili ai istoriei2. 4nd se apuca sa scrie, ambitiile, ispitele i
coplesesc. (/ugen Simion, +actul cu istoria)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este criticul /ugen Simion, care, 'n studiul Pactul cu
istoria, 'si e&prima un punct de vedere 'n legatura cu relatia autor(narator(persona$.
"onte&tul 'n care a fost redactat acest te&t este preocuparea pentru stabilirea raporturilor
corecte 'ntre cele trei instante ale naratiunii 'ntr(un te&t memorialistic.
9n acest te&t sunt e&puse cteva idei despre relatia autor(narator(persona$ 'ntr(o
naratiune memorialistica. !e&tul este unul stiintific, limba$ul e specific criticii si teoriei
literare, care se raporteaza la configurarea caracteristicilor celor trei instante continnd
termeni6 sintagme de specialitate cum ar fi relatia autornaratorpersona/, naratiune
memorialistica, proza de #ictiune etc. 5imba$ul este caracterizat prin claritate si precizie
stiintifica, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o forma cu ct mai nuantata, a problemei 'n
discutie. -olosirea cuvintelor 'n sensul lor denotativ, dar si folosirea
neologismelor "erosimil, controlabile, credibilitate etc. sunt alte argumente pentru
punct de edere
/ugen Simion aduce 'n discutie o problema delicata din domeniul teoriei literare relatia
autor(narator(persona$ 'n naratiunea memorialistica, unde autorul 'nc4eie nu numai un
pact autobiografic, ct si un pact cu istoria, cu adevarul istoric. 7iziunea scriitorului este
mereu subiectiva mai ales 'n c4estiuni privind trairile personale. Al doilea element,
naratorul, povesteste 2o "iata traita, nu imaginata''prezentnd numai faptele pe care el le
crede de cuviinta, cititorul avnd de(a face 'n acest caz cu :imaginatia adevarului 'n
istorie:. %ersona$ul te&tului memorialistic este unul comple& deoarece 2"ine [...] nsotit
de istorie2, iar 2de modul n care prezinta #aptele istoriei depinde credibilitatea lui ca
martor si credibilitatea lui ca persona/2'. Acest lucru este foarte important deoarece din
astfel de naratiuni se e&trag implicit sau e&plicit morale de viata. Asadar, sustine /ugen
Simion, nu le putem acorda 'ncredere 2notarilor umili ai istorie# deoarece 2cnd se
apuca sa scrie, ambitiile, ispitele i coplesesc2.
BILETUL ;2. NJ
Scriitorul postmodern scrie ntro epoca n care massmedia produce propria cultura,
o cultura n care realul nu poate #i deosebit de imaginar, ade"arul de #ictiune. B cultura
a simulacrului, repet #ormula. B cultura n cea mai mare parte ( de consum, o cultura
a imaginii ng*itita a doua zi de alt rnd de imagini.
4um se descurca n aceste conditii creatorul "eritabil, acela care mizeaza pe scriitura
sau pe imaginea plastica3 sansa lui este sa prezinte obiecti" si inspirat relatia dintre
indi"id si cultura simulacrului si sa "orbeasca despre ceea ce massmedia pro"oaca n
el, l #alsi#ica sau l #ace sa re#lecteze sceptic la aceste comoditati care iau in"adat
spatiul de securitate. B posibilitateH
*=+
*=A
!lta ar #i ca artistul sa #oloseasca n interesul operei sale #acilitatile massmedia si
imensa lor #orta de penetratie. $e pilda, 2sa treaca opera 2 (asa zic managerii culturii
actuale) la tele"iziune, sa pro"oace publicul, sai strneasca interesul si sai tulbure
comoditatile.
7ulti spun ca, daca o carte nu trece la tele"izor, nu e&ista. (u este, totusi, sigur ca,
daca o carte este prezentata la tele"izor, "a a/unge la destinatarul ei (cititorul).
4*estiune imprecisa, traseu complicat. ;ndiscutabil este' doar #aptul ca massmedia e
pentru scriitor un concurent pe care el, scriitorul, trebuie sal trans#orme ntrun aliat.
!ltminteri, concurenta l "a zdrobi pur si simplu. $e/a ia luat cea mai mare parte dintre
cititori. (/ugen Simion, articolul +ost+ostmodernismul, *EEN)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este criticul /ugen Simion, care, 'n articolul +ost
+ostmodernismul din *EEN, 'si e&pune un punct de vedere 'n legatura cu influenta mass(
media asupra cititorilor. "onte&tul 'n care a fost redactat acest te&t este preocuparea
pentru definirea menirii scriitorului postmodern care se confrunta cu 2o cultura a
imaginii ng*itita a doua zi de alt rnd de imaginI
'n acest articol sunt prezentate cteva idei despre cultura promovata de mass(media, 2o
cultura a simulacruluiN. !e&tul este unul stiintific; 'i este specific limba$ul criticii
literare, care se raporteaza la configurarea raporturilor dintre un scriitor veritabil si
cultura de consum; te&tul contine termeni6sintagme de specialitate, cum ar fi scriitor
postmodern, scriitura, imagine plastica etc. 5imba$ul este caracterizat prin claritate,
urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o forma ct mai nuantata, a unei probleme de specialitate.
-olosirea numeroaselor neologisme, cum ar fi massmedia, #ictiune, simulacru,
"eritabil, sceptic etc, precum si folosirea cuvintelor cu sensul lor denotativ sunt alte
argumente pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul stiintific.
punct de vedere
Articolul prezentat e&prima opinia criticului /ugen Simion 'n ceea ce priveste cultura
de consum, bazata pe imagini, promovata de mass(media, careia 'i apartine si scriitorul
postmodern. %entru acesta nu e&ista mari sanse de lansare sau de iesire din anonimat
dect daca urmeaza una dintre cele doua cai prezentate de autor.
128
%rima ar fi ca scriitorul sa prezinte 2obiecti" si inspira# relatia dintre individ si acest tip
de cultura, iar a doua ar fi ca scriitorul sa se foloseasca de mass(media pentru a se face
cunoscut deoarece2#acilitatile massmedia2 au 2imensa lor #orta de
penetratie2. "oncluzia criticului este ca scriitorul postmodern trebuie sa(si transforme
concurenta, adica mass(media, 'ntr(un aliat deoarece acest element se bucura de$a de o
mai mare popularitate.
BILETUL ;2. N+
+oezia celor mai multi scriitori din generatia mea 0n.n. generatia D N,1 pierde la lectura
cu 2oc*ii2. <a este produsul cenaclurilor, al unei anumite strategii orale, care o
marc*eaza n cele mai intime resorturi ale ei. <ste un tip de poezie care tine cont enorm
de public si mai ales de cea mai ignorata trasatura a poeziei n modernism' o "oce, de
"ocea celui care a creat poezia. (imeni nu ar putea scoate mai mult dintro poezie dea
mea dect scot eu, ntro lectura publica (#ireste, #olosesc un 2eu2 generic). :n "olum de
"ersuri al unui poet din generatia mea si atinge scopul cnd si determina cititorul sa
recite cu "oce tare. <lementul "izual nu lipseste, desigur, dar el ncearca sa se
armonizeze cu "ocea, sa o a/ute sa se nalte.
: Coluptuos /oc cu icoane si cu glasuri tremurate2 <minescu de#inea poezia ca o
sinteza de "izual si auditi". $aca "rea sa rede"ina o placere si o generatoare de placere,
sa redobndeasca un mesa/ omenesc, sa aiba din nou acces la acea caldura a "ocii si a
pielii n lipsa careia poezia ramne un /oc cu margele de sticla (lucru care mie, cel
putin, mi se pare de neacceptat), poezia "a trebui sa iasa din modernism.
+ostmodernismul nu este, deci, pentru mine, un concept, ci o necesitate reala.
Ca trebui sa abandonam masina de scris.
()ircea "artarescu, Cu!inte mpotri!a masinii de scris, 'n 4aiete critice')
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este poetul, prozatorul si eseistul )ircea "artarescu, care(si
e&pune un punct de vedere cu privire la acel tip de poezie care tine cont de public si de
vocea celui care a creat poezia. "onte&tul 'n care a fost redactat acest te&t este
constientizarea necesitatii depasirii modernismului 'n favoarea postmodernismului.
-ragmentul scoate 'n evidenta nevoia stringenta a poeziei de a iesi de sub umbrela
modernismului deoarece numai astfel 'si va redobndi ,Na"oared
,
I
*=E
!e&tul este stiintific; 'i e specific limba$ul criticii literare, care se raporteaza
la<configurarea caracteristicilor unui nou tip de poezie, continnd termeni6sintagme de
specialitate, cum ar fi generatie, cenaclu, modernism, postmodernism etc. 5imba$ul se
caracterizeaza prin claritate, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o forma ct mai nuantata, a
problemei enuntate. Autorul foloseste si unii termeni6sintagme cu sens conotativ sau care
apartin literarului mesa/ omenesc, caldura a "ocii si a pielii, poezia ramne un /oc cu
margele de sticla. -olosirea neologismelor cum ar fi strategii, acces, concept etc. este un
alt argument pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul stiintific.
!e&tul prezentat e&prima opinia criticului si scriitorului postmodern )ircea "artarescu,
'n ceea ce priveste necesitatea poeziei de a evolua de la modernism la postmodernism.
#eneratia DN,, al carei reprezentant este si el, cultiva poezia care tine cont de public, dar,
si mai important, de vocea celui care a creat poezia. %oezia are valoare atunci cnd
elementul vizual se armonizeaza cu vocea, atunci cnd 2determina cititorul sa recite cu
"oce tare2, iar aceste lucruri le 'ndeplineste poezia posrmoderna. -olosindu(se de un citat
al lui /minescu, )ircea "artarescu scoate 'n evidenta faptul ca poezia trebuie sa fie 2o
sinteza de "izual si auditi"2 si nu numai vizuala, dupa cum o considerau modernistii.
3ltimul enunt contine concluzia 'ntregului studiu critic, facnd legatura si cu
titlul 24u"inte mpotri"a masinii de scris2' 2 Ca trebui sa abandonam masina de
scris2, adica sa punem accent pe vocea creatoare.
BILETUL NR. )+
6a ntrebarea daca un scriitor trebuie sa aiba cultura stiinti#ica raspund, nu #oarte
decis, dar macar audibil' nu. 6a #el raspund la ntrebarea daca el trebuie sa #ie un erudit
sau, dimpotri"a, un ignorant, un intelectual sau un barbar, poate c*iar si la ntrebarea
daca trebuie sa #ie talentat sau #arseur. 4u"ntul care ma incomodeaza n toata aceasta
serie e 2trebuie2. Coronca a"ea dreptate n obser"atia lui (pe care na puso totusi n
practica, pentru ca ntreaga sa poezie decurge dintrun sir incredibil de constrngeri,
uneori absurde)' 2+oezia nu trebuie nimic.2 ! #ost o "reme cnd am crezut si eu, ca o
buna parte din generatia mea, ca scriitorul trebuie sa #ie un om de o "asta cultura, plin
de constiinta de sine, precupat de aspectele teoretice ale artei sale. $ar am supra"ietuit
"reun s#ert de "eac acelei epoci, iar azi, pri"ind napoi, obser" ca alaturi de 2trebuie2,
#oloseam peatunci nca un cu"nt' 2scriitor2.
Scriitorul, am nteles deatunci, nu e&ista, e&ista doar scriitori, teribil de di"ersi, care
#ramntan #el si c*ip substanta multi#ateta a literaturii. 7ulti dintre cei mai subtili
mnuitori de concepte teoretice nu mai sunt cititi azi. [...] !utorii careau ramas si se
citesc si azi sunt cei care, mergnd pe nenumarate cai, multe diametral opuse, au a/uns
sa nteleaga, intuiti", intelectual sau pur si simplu prin #orta artistica bruta, ceea ce
scria _ittgenstein spre s#rsitul operei sale din tinerete' ca nu e&ista nimic miraculos n
lume, ca miraculos e doar #aptul ca lumea e&ista. 4a poezia scrisa este o #ntna n
oceanul de poezie naturala a lumii.
!tractia mea pentru scrierile stiinti#ice, prin urmare, nu este un 2 trebuie 2 pentru un 2
scriitor 2, ci doar un re#le& al curiozitatii mele n #ata lumii, a poeziei ei naturale. 6umea
ma intereseaza ca om, si nu ca scriitor, prin nes#rsita ei inteligenta, n care intelectul
meu se integreaza ca un moti" ntrun co"or. (u "reau sa pierd nimic, iau permanent
mostre din nenumarate straturi ale cunoasterii. (u citesc mai multe carti de literatura
dect carti de biologie, #izica, neurologie sau carti de bucate. 0...1
(u e "orba aici de #elul n care 2scriitorul2 2trebuie2 sa "ada lucrurile. < "orba de
#elul meu de a #i. (u "reau sal impun nimanui. (u "reau sa #ie sau sa a/unga
dominant. ()ircea "artarescu. O 'ntna n mare, 'n $ilema "ec*e)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este poetul, prozatorul si eseistul postmodern )ircea
"artarescu, care, 'n articolul B 'ntna n mare din revista 2$ilema "ec*e2 'si e&prima
punctul de vedere cu privire la faptul ca un scriitor nu trebuie, 'n mod imperios, sa aiba
cultura stiintifica. "onte&tul 'n care a fost redactat acest te&t este preocuparea pentru
definirea propriei poezii.
-ragmentul citat scoate 'n evidenta opinia lui )ircea "artarescu 'n ceea ce priveste
limba$ul criticii literare, care se raporteaza la definirea raporturilor dintre poezie si
stiinta, continnd termeni6sintagme de specialitate cum ar fi cultura stiinti#ica,
generatie, aspecte teoretice ale artei, substanta multi#ateta a literaturii #orta artistica
bruta etc. 5imba$ul este caracterizat prin claritate, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o
forma ct mai nuantata, a problemei 'n discutie. -olosirea unor cuvinte cu sens conotativ
si a unor neologisme sustine faptul ca te&tul citat este la granita dintre stilul stiintific si
cel publicistic.
130
*>*
!e&tul prezentat e&prima sintetic opinia poetului, prozatorului si eseistului postmodern
)ircea "artarescu 'n legatura: cu relatia dintre poezie si stiinta, dar si 'n privinta
regulilor impuse poeziei.
%rintr(o trimitere la Yittgenstein, "artarescu face legatura tare titlu si te&t 2ca nu
e&ista nimic miraculos n lume, ca miraculos e doar #aptul ca lumea e&ista. 4a poezia
scrisa este o #ntna n oceanul de poezie naturala a lumii2.
Asadar, poetul sau scriitorul postmodern nu e victima stiintei, ci pur si simplu atractia
pentru aceste lucruri este 2un re#le& al curiozitatii mele n #ata lumii, a poeziei ei
naturale2, 'nsa acest mod de gndire tine de optiunea fiecarui creator 'n parte.
B95/!35 ;2. NN
$intre puterile e&ercitate social, singura care mi doreste stabilirea unei mai mari
puteri asupra celuilalt, singura care nu aspira sa se sporeasca pe ea n detrimentul celui
asupra caruia se e&ercita, este puterea medicala. 0...1 4a este asa o do"edeste acea
particularitate a "ointei dea ngri/i, anume ca reuseste sa depaseasca aspectele
dezagreabile, uneori repulsi"e, ale acti"itatilor medicale. 5ot asa cum unei mame nui e
sila sa sc*imbe scutecele unui copil, nici medicului sau in#irmierei nui repugna cele mai
di#icile si mai dezgustatoare aspecte ale pro#esiei. >ireste, realitatea aduce multe
corecti"e acestei sc*eme ideale. nainte de toate, pro#esiunile de ngri/ire, si mai cu
seama cariera de medic, aduc reputatie si sunt relati" bine platite. 2 $octorii #ara
arginti2 4osma si $amian ( au #ost canonizati, ceea ce este o do"ada ca nui gasesti pe
toate drumurile.
!ceasta atitudine premiala #ata de medicina aduce alte moti"atii n pro#esie. 7edicina
este si calea spre prestigiul social ;n #ine, medicina este si, intelectual "orbind, o
pro#esie e&citanta si "a atrage pe cei care "or sa rezol"e misterele naturii. !ceste
2impuritati2 nu suni cu necesitate #rne catre pro#esarea unei medicini oneste si
e#iciente. 4u o singura conditie' coe&istenta "ocatiei dea ngri/i. ;nsii care nu au
aceasta #ibra 2materna2 nu au ce cauta n pro#esiile medicale. 0...1 +e de alta parte,
puterea medicala ntlneste di#icultati legate de e&ercitarea ei n cadrul unor institutii.
;nstitutiile spitalele, n cazul dat sunt medii n care se e&ercita numeroase competitii
pentru putere.
Cointa dea sc*imba ierar*iile stabilite, miscarile orizontale si "erticale n snul
ec*ipelor sunt inerente pro#esiei. 4a si n cazul ca"alerilor ,raalului, care uitasera
telul lor primordial (gasirea obiectului s#nt, a pocalului n care a #ost cules sngele lui
4ristos),
acest ordin ca"aleresc de tip special care este ordinul medical uita cteodata menirea
lui particulara, ngri/irea, pentru a se epuiza n luptele institutionale. -epet' ngri/irea,
nu "indecarea. Brice medic bun stie ca nu trebuie sa traiasca n obsesia "indecarii
bolna"ului. !ceasta ar duce la o greseala #atala, aceea ca indi"izii de la care nu se
poate obtine o restitutio ad integrum ar trebui abandonati. Cindecarea este e"entuala,
rareori completa. Bptica corecta este ngri/irea. $upa ea "ine sal"area "ietii (de unde
scepticismul medical #ata de eutanasie) si numai la urma "indecarea, adica recuperarea
acelei normalitati ideale care este sanatatea. 7as bucura daca aceste cte"a rnduri ar
cadea sub oc*ii celor ce ncep sa practice pro#esii ale ngri/irii sau se pregatesc sa le
studieze. (9on 7ianu, "espre puterea medicala, 'n $ilema "ec*e)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este medicul si scriitorul 9on 7ianu, care, 'n articolul "espre
puterea medicala din 2$ilema "ec*e2 'si e&prima punctul de vedere cu privire la
specificul puterii medicale, dar, mai ales, cu privire la menirea medicilor. 2eceptorii
acestui te&t trebuie sa fie cei 2ce ncep sa practice pro#esii ale ngri/irii sau se pregatesc
sa le studieze2. "onte&tul 'n care a fost redactat acest te&t este preocuparea pentru
stabilirea unor raporturi corecte 'ntre puterea medicala si pacienti.
-ragmentul citat are ca subiect puterea medicala care trebuie mnuita 'n mod corect si
adecvat. !e&tul se afla la granita dintre stilul stiintific si cel publicistic. 3n argument
pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul stiintific este folosirea unor termeni de specialitate
cum ar fi puterea medicala, pro#esiuni de ngri/ire, "indecarea bolna"ului etc. -olosirea
neologismelor cum ar fi detriment, e&citanta, e&ercitate, inerente etc. este un argument
pentru 'ncadrarea te&tului 'n stilul publicistic. 'n finalul articolului, autorul scrie cui ar
trebui sa i se adreseze acest articol.
punct de vedere
9on 7ianu, medic si scriitor, prezinta 'n acest te&t unele aspecte ce privesc medicina sau
puterea ei asupra societatii. 'nca de la 'nceputul articolul, autorul scoate 'n evidenta
principala particularitate a acestei puteri 2"ointa de a ngri/i, anume ca reuseste sa
depaseasca aspectele dezagreabile, uneori repulsi"e, ale acti"itatilor medicale2.
*>=
133
)edicina poate genera diverse motivatii 'n profesie reputatie, munci relativ bine
platite, prestigiu social. Aceste motivatii nu sunt gresite atta timp ct nu se pierde din
vedere 2coe&istenta "ocatiei dea ngri/i22, de a e&ercita 2#ibra materna2. 9on 7ianu
sutine ideea ca un medic bun nu trebuie sa se a&eze numai pe vindecare, mai ales 'n
cazurile unde boala se afla 'n faza terminala, ci trebuie sa ofere 'ngri$irea, aceasta fiind o
etapa premergatoare vindecarii.
BILETUL NR. )*
$i#erenta esentiala dintre <st si Cest este cred di#erenta dintre mnie si calm, dintre
tensiune si destindere. < "orba de atmos#era n care respiram, de climatul su#letesc al
"ietii zilnice. <&ista si n Bccident ener"ari, insatis#actii, rasteli si c*iar atacuri de #urie.
[...] n genere nsa, strada, magazinele, institutiile, mi/loacele de transport, scena
politica, ziarele nu sunt locuri ale con#lictului. (u se "oci#ereaza, nu se sc*imba in/urii
si mbrnceli, nu se cauta *artagul cu orice pret. ;n -asarit, dimpotri"a, aerul e
apasator, ca deasupra unui cmp de lupta. Sar zice ca toata lumea uraste pe toata
lumea. 4earta este un mod de "iata. 5raim din resentiment. 6upta politica "izeaza
e&terminarea ad"ersaridui, gazetaria e un apogeu al ner"ozitatii o#ensi"e. ;ntelectualii
se cearta ntre ei, societatea ci"ila e o simpla manu#actura a protestului, gu"ernul,
presedintia si parlamentul se epuizeaza n purulente mane"re de g*erila. 4lientii i
detesta pe comersanti si comersantii, pe clienti, poporul sa saturat de politicieni si
politicienii de popor, cultele religioase se e&comunica reciproc. 6a "olan te n#urii, n
statia de autobuz, la gara si la aeroport te n#urii, la slu/ba te n#urii, la tele"izor te
n#urii. -omnul de azi e, prin de#initie, mnios. [...]
Se "or gasi destui care sa caute acestei epidemii de bila galbena /usti#icari conte&tuale.
4um sa nu #ii mnios3 Garisoara e ener"anta la ma&imum. 5otul de la politica la
presa, de la birocratie la preturi, de la maniere la mora"uri te poate scoate din minti.
$aca esti ct de, ct normal, ti iesi din #ire. Corba lui 5eo#rast' 2 < cu neputinta ca un
om bun sa nu #ie cuprins de mnie cnd are de a #ace cu oameni rai2. :n comentariu al
lui Seneca pune nsa aceasta #raza ntro alta perspecti"a' sar zice ca, dupa 5eo#rast,
cu ct cine"a e mai bun, cu att e mai irascibil. 6a limita, omul per#ect e un soi de
nebun #urios, lo"it, clipa de clipa, de mizantropie. [...] !ntic*itatea stia ca m.nia e,
adesea, opusul cura/ului, c*iar daca (si tocmai pentru ca) mpinge spre temeritate.
7nia e nebarbateasca. Sintagma 2popor "egetal2 nu e&clude (ba
dimpotri"aH) ner"ozitatea si glcea"a.
5ranzitia e, prin e&celenta, o perioada ne"rotica, nascatoare de ne"ricale si de
ne"ricosi. Com #i scapat de ea, cnd strazile noastre "or #i mai putin zgomotoase, cnd
oamenii "or "orbi mai putin si mai asezat, cnd politicienii "or reusi prin inteligenta
ceea ce azi reusesc (iluzoriu) prin stricta "alori#icare a bo/ocilor. 4a sa #iu cinstit, ideea
ca o ast#el de perspecti"a e nca #oarte ndepartata ma irita... (Andrei %lesu, "espre
mnie, 'n $ilema "ec*e)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este omul de cultura Andrei %lesu care, 'n articolul $espre
mnie din revista 2$ilema "ec*e2 'si e&pune punctul de vedere cu privire la societatea 'n
care traim, referindu(se la mnia care copleseste 2asaritul. "onte&tul 'n care a fost
redactat acest te&t este preocuparea pentru relevarea diferentelor dintre /st si 7est,
fiecare dominat de atitudini total diferite.
'n acest fragment sunt e&puse cteva idei care reflecta 'nsasi societatea 'n care traim,
dominata de mnie. !e&tul trateaza o problema culturala 'ntr(un mod filosofic, asadar
putem spune ca apartine stilului stiintific, dar si celui publicistic. %entru a(si face ct mai
bine 'nteles mesa$ul, autorul recurge la numeroase enumeratii pentru a scoate 'n evidenta
amploarea acestei 2epidemii de bila galbena'
1
' 2ener"ari, insatis#actii, rasteli si c*iar
atacuri de #urie2% 2strada, magazinele, institutiile, mi/loacele de transport, scena
politica, ziarele2% 2intelectualii se cearta ntre ei, societatea ci"ila e o simpla
manu#actura a protestului, gu"ernul, presedintia si parlamentul se epuizeaza n
purulente mane"re de g*erila'% 2la "olan te n#urii, n statia de autobuz, la gara si la
aeroport te n#urii, la slu/ba te n#urii, la tele"izor te n#uri# etc. 5imba$ul se
caracterizeaza prin claritate, urmarindu(se prezentarea, 'ntr(o forma ct mai nuantata, cu
a$utorul unor e&emple ale anticilor Seneca si !eofrast, a problemei 'n discutie.
". "onstruirea unei interpretari6e&primarea ar$umentata a unui
punct de vedere
Articolul citat are ca subiect prezentarea lumii 'n care traim. 2elevarea diferentelor
dintre /st, dominat de mnie, tensiune, si 7est, dominat de calm si destindere, constituie,
dupa cum afirma Andrei %lesu 2di#erenta esentiala' dintre cele doua lumi. "ele doua
atitudini nu se e&clud total din nicio cultura 'nsa ele domina si patrund tot mai adnc
facnd vizibile astfel diferentele de mentalitati. 'n 2asarit2cearta este un mod de
"iatSI furia este sentimentul dominant.
*>F
*>J
9n finalul primului paragraf, autorul trage concluzia ca 2romnul de azi e, prin de#initie,
mnios2. 'nsa aceasta mnie poate fi $ustificata 'ntruct 2tarisoara este ener"anta la
ma&imum'2', Daca Antic4itatea considera mnia nebarbateasca, perioada de tranzitie 'n
care ne aflam o genereaza, este o 2perioada ne"rotica, nascatoare de ne"ricale si de
ne"ricosv:. 9ndiferent ct de calmi am fi, este imposibil sa nu ne iritam deoarece mnia
este 2atmos#era n care respiram, climatul su#letesc al "ietii zilnice2 care, 'n cele din
urma, ne doboara.
BILETUL NR. *,
6. 7odernizarea educatiei n perioada 100A101?, ast#el nct n 101., atunci cnd un
nou buget al :< "a intra n "igoare, scoala romneasca sa #ie per#ect sincronizata cu
realitatile scolilor europene. (e anga/am sa re#uzam impro"izatiile determinate de
moti"e politicianiste si sa modernizam sistemul de educatie cu migala si cu moderatie,
pentru a da coerenta parcursurilor si optiunilor indi"iduale, n particular printro
re"izuire curriculara substantiala, care sa #ie orientata de competentele c*eie ce trebuie
dobndite n scoala.
1. !sigurarea n perioda 100A101? a unui minim de 6= din +;9 pentru educatie,
pentru a o aseza pe o temelie solida, pe durata medie si lunga. ,arantam #amiliilor,
ele"ilor si pro#esorilor ca regulile sistemului de educatie nu se "or sc*imba n #unctie de
anotimp si ca acesta "a #i #inantat constant n #unctie de obiecti"e clare si asumate
transparent.
?. 5rans#ormarea educatiei timpurii ntrun bun public, garantarea unei educatii
scolare obligatorii de 10 ani si a unui acces nengradit la educatie gratuita de 1? ani.
$oar n acest #el, -omnia se poate racorda la societatea cunoasterii, pregatind
generatiile succesi"e din scoli si licee pentru a bene#icia din plin de re#orma de la
9ologna adoptata de/a n :ni"ersitatile de la noi.
.. $escentralizarea #inanciara, de#inirea politicii de resurse umane si adaptarea
curriculumului n #unctie de ne"oile speci#ice #iecarei comunitati. !cestea reprezinta
modalitatea prin care parintii, autoritatile locale si societatea ci"ila pot de"eni parteneri
responsabili ai #ormarii "iitoarelor generatii de ele"i, ast#el nct scoala sa #ie plasata n
centrul "ietii comunitatii.
K. !doptarea principiului 2#inantarea urmeaza ele"ul2 n n"atamntul primar,
gimnazial si liceal, respecti" a principiului 2#inantarii multianuale pe cicluri de studii si
bazat pe proiecte2 n n"atamntul uni"ersitar. $aca #inantarea urmeaza ele"ul, atunci
scolile mai bune "or a"ea cautare, iar cele care nau per#ormanta "or #i obligate sa se
redreseze.
$aca n :ni"ersitati se "a trece la #inantarea pe baza de proiecte a unor cicluri de
studii, se "a produce di#erentierea acestora. +lecnd de la un sistem transparent si
coerent de indicatori de re#erinta, "om a"ea ast#el :ni"ersitati centrate pe studii de
licenta, :ni"ersitati care "or organiza studii de licenta si masterat, ca si :ni"ersitati
centrateN pe studii doctorale si cercetare. <...=@Pactul national pentru educatie)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este )inisterul /ducatiei ;ationale, organ al #uvernului
2omniei. "onte&tul 'n care a fost redactat acest fe&t este preocuparea pentru
modernizarea sistemului de 'nvatamnt romnesc si trasarea unor noi directii care sa
urmareasca performanta 'n educatie.
-ragmentul citat din documentul >actul national pentru educatie
are ca subiect prezentarea unor aspecte novatoare 'n 'nvatamntul romnesc. !e&tul
apartine stilului $uridico(administrativ. 3n prim argument este structurarea te&tului 'n
cinci paragrafe, fiecare paragraf urmarind un alt aspect. 5imba$ul se caracterizeaza prin
claritate si precizie; cuvintele sunt folosite numai 'n sensul lor denotativ. Din punct de
vedere sintactic, se remarca numai propozitii principale, coordonate prin $u&tapunere,
unde e cazul.
punct de edere
!e&tul de fata urmareste cteva aspecte importante de revizuire a sistemului de educatie
'n perioada =,,N(=,*>. 'n primul rnd, se doreste sincronizarea scolii romnesti cu
realitatile scolilor europene, revizuirea substantiala a curriculumului actual si orientarea
spre competentele care trebuie dobndite 'n scoala. 'n al doilea rnd, se 'ncearca o
finantare mai solida pe durata medie si lunga si, mai important, o finantare constanta. Al
treilea punct urmareste racordarea 2omniei la societatea cunoasterii si prin garantarea
unei educatii scolare obligatorii de *, ani. %unctul F atrage atentia asupra necesitatii
.colaborarii parintilor, autoritatilor locale si societatii civile cu scoala, astfel 'nct aceasta
sa devina descentralizata financiar. 'n ultimul paragraf, se prezinta strategia ca si scolile
fara performanta sa se redreseze. !ot pe acelasi principiu, se urmareste si o diferentiere a
universitatilor.
1&-
137
BILETUL NR. *1
!ud tot mai des o #ormula care ma contrariaza' 2a citi carti2. 24e #aceti n timpul
liber3 2 2 4itesc carti. 2 2 7ai citeste si tu carti, ca nu stricaH2 2!m auzit ca D citeste
carti.2 +na mai ieri, cititul si subntelegea complementul direct. +uteai, desigur, sa
citesti si gazete sau scrisori sau inscriptii, dar, n genere, a spune despre cine"a ca
2citeste2, ca e 2un tip citit2, ca e 2un mare cititor2 implica, necesarmente, obiectul numit
2carte2. 4itim carti, ce altce"a3 <&ista, e drept, #ormula celebra a lui 7iron 4ostin
despre 2cetitul cartilor2. $ar ea se re#erea la o ocupatie nca minoritara, care trebuia
de#inita precis. ;n plus, cronicarul #olosea pluralul a"nd n minte, ine"itabil, 4artea, pe
care multiplicitatea 2 cartilor2 nu #ace dect sa o re#lecteze edi#icator. (24u cetitul
cartilor cunoastem pe ziditorul nostru,
$umnezeu...2)'.
-eaparitia, ntrun conte&t cu totul nou, a e&presiei cronicaresti sugereaza reintrarea
lecturii n conditia minoratului. 2 ! citi2 nu mai e, astazi, o ocupatie att de raspndita
nct sa #ie enuntata ca atare, #ara detalii. $e citit, mai citim cte ce"a. $ar carti nu
prea mai citim. +e de alta parte, cartile continua sa apara, sa se nmulteasca epidemic,
sa alimenteze galopant librariile si bibliotecile. Se scrie imens. $e aceea, a "orbi numai
de 2declinul lecturii2 e a negli/a un straniu #enomen complementar' 2in#latia te&tului2.
;n ziua de azi, pierdem contactul cu uni"ersul cartii, nu doar pentru ca nu mai a"em
timp, nu doar pentru ca pre#eram computerul si tele"izorul, ci si pentru ca suntem
ncon/urati de prea multe carti. !bandonam, uneori, mai degraba din cauza satietatii,
dect din cauza subtierii apetitului. $aca nu mai citim nu este pentru ca nu a"em ce, nu
pentru ca bibliotecile sau golit, nu pentru ca a"em alte tentatii, ci, dimpotri"a, pentru
ca bibliotecile stau sa pocneasca, pentru ca o#erta e in*ibitorie. [...]
!par, trimestrial, mii de pagini noi' reorganizari ale in#ormatiei, re#ormulari,
descoperiri de detaliu sau de an"ergura. <#ectul e descura/ant' daca esti ct de ct
realist, stii, de la bun nceput, ca nai sa poti acoperi niciodata materia care se re"arsa,
as#i&iant, asupra ta. Scrupulul in"estigatiei e&*austi"e e condamnat la utopie si ridicol.
-isti sa mori n preliminarii sau sa cazi ntrun soi de diletantism eroic. 4antitatea te
demobilizeaza. [...] 7ultimea cartilor pro"oaca, necesarmente, criza criteriilor. < din
ce n ce mai greu sa blegi, sa te orientezi, sa desparti apele' de"ii #ie un consumator
lacom si decerebrat, #ie umbra, inactuala, a propriilor idiosincrazii. 0...1 (Andrei
%lesu, Cititul cartilor, 'n $ilema "ec*e)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este Andrei %lesu. "onte&tul este reprezentat de sc4imbarile
petrecute 'n societatea romneasca 'n ultimii ani si modificarile inerente de perceptie si
raportare la noua realitate.
!e&tul apartine stilului publicistic, scopul este informativ, dar se observa si o dimensiune
persuasiva. 5imba$ul este denotativ, cuvintele fac parte din sfera semantica a cartii a citi,
lectura, cititor, biblioteca etc.
/&primarea este clara, concisa si e&presiva de foarte multe ori, prin folosirea
citatelor mai citeste si tu carti, ca nu strica... si prin fomulari subiective cartile continua
sa se nmulteasca epidemic, sa alimenteze galopant librariile si bibliotecile, subtierea
apetitului, materia care se re"arsa, as#i&iant, asupra ta...
punct de edere
!e&tul lui Andrei %lesu are 'n centru lectura si modul 'n care ne raportam la aceasta 'n
noua societate romneasca de consum.
%ornind de la constatarea ca 'n zilele noastre verbul a citi este tot mai des utilizat
'mpreuna cu complementul direct a citi carti, complement altadata sub'nteles,
nee&primat, Andrei %lesu ofera o posibila e&plicatie acestui nou tip de e&primare.
Daca 'n perioada comunismului orice informatie era puternic impregnata de ideologia
partidului, acum traim 'ntr(o societate 'n care suntem invadati, bombardati cu informatii
din toate partile internet, !7, radio, reviste, ziare, carti etc. Aflati 'ntr(o continua
vnatoare a profitului, oamenii prefera sa se informeze rapid iar lectura, o activitate
solitara, rela&anta nu mai face parte din preocuparile lor. 'n ciuda ofertei masive de carti,
oamenii citesc orice altceva, tocmai de aceea necesitatea de a folosi verbul a
citi 'mpreuna cu complementul direct 'n mod e&plicit.
BILETUL ;2. *%
(oua din zece romni nu merg deloc la cinematogra#, opera sau teatru. ;n plus, cartea
nu este printre pre#erintele a /umatate dintre ei. 0...1 !cestea sunt doar o parte din
concluziile unui sonda/ realizat de 4entrul de Sociologie :rbana si -egionala.
+otri"it studiului, A@= dintre romni nu pre#era salile de cinematogra# pentru a "iziona
un #ilm. 0= dintre ei cumpara un bilet la cinema o data sau de doua ori pe an. -omnii
nu acorda prea mult timp din programul lor nici acti"itatilor culturale.
*>N
*>E
A0= dintre cei c*estionati sustin ca nu merg niciodata la spectacole de teatru, opera
sau opereta, iar @.= dintre romni nu "iziteaza muzee si nici nu merg la e&pozitii. 4nd
"ine "orba de citit, doar .A= din cei c*estionati spun ca petrec ce"a timp n biblioteca.
!proape un s#ert dintre romni asculta muzica, dar acasa, nu ntro sala de concert
sau la discoteca. +este toate acestea romnii sunt credinciosi. Studiul arata ca peste
00= dintre cei inter"ie"ati, n "rsta de peste 1A ani merg la biserica.
Sonda/ul a #ost realizat n perioada 11K septembrie pe un esantion de doua mii de
persoane. 7ar/a de eroare este de `11,1=, (-aport al Centrului de
Sociolo&ie :rbana si -egionala)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este "entrul de Sociologie 3rbana si 2egionala. "onte&tul
este de tip social iar datele sunt prezentate 'n scop infomativ, urmarindu(se crearea unei
imagini de ansamblu asupra vietii sociale si culturale din 2omnia anilor nostri.
!e&tul de mai sus este de tip stiintific, limba$ul este specializat, propriu domeniului
sociologiei e&primarea 'n procente, termeni precum sonda/, esantion, mar/a de
eroare. "uvintele sunt folosite cu sensurile lor denotative, evitndu(se astfel ambiguizarea
si transmiterea unor informatii eronate sau partiale. /&primarea este clara si precisa,
corecta. Se remarca, desigur, lipsa mi$loacelor stilistice, concentrarea observatiilor 'n $urul
unei idei centrale. !onul prezentarii este neutru, impersonal.
punct de edere
!e&tul reprezinta rezultatele unui sonda$ asupra vietii culturale si sociale a romnilor.
"oncluzia desprinsa este dezamagitoare 2noua din zece romni nu merg deloc la
cinematogra#, opera sau teatru2. Din datele sonda$ului rezulta, de asemenea, lipsa
aproape totala 'n rndul concetatenilor nostri a oricaror preocupari culturale, singurul
aspect pozitiv fiind acela al interesului manifestat fata de biserica si credinta 2peste
00= merg la biserica'
1
. Din toate aceste date iese 'n evidenta un aspect negativ al
societatii 'n care traim lumea este mult mai interesata de aspectele practice ale
e&istentei bani, cariera, 'n timp ce cultura a devenit un soi de cenusareasa a zilelor
noastre. "t despre credinta pe care se pare ca o nutresc romnii 'n Dumnezeu, ea este
de cele mai multe ori doar e&terioara, abordata ostentativ, Dumnezeu devenind 'n mintea
multora dintre ei un aliat 'n 'mplinirea unor scopuri pragmatice, nicidecum sufletesti.
B95/!35 ;2. E>
$atele de mai sus sunt rezultatul studiului 27obilitatea sociala n satul romnesc2 al
cercetatorului ;oana +etre de la ;nstitutul de Sociologie din 9ucuresti.
;n anii 2A0 copiii a"eau mai multa scoala dect parintii. $iminuarea sanselor
populatiei rurale de acces la treptele superioare de pregatire scolara si pro#esionala,
mai ales la liceu, scoala postliceala si #acultate, are drept consecinta reducerea
dramatica a sanselor de depasire a ni"elului de pregatire si al celui pro#esional al
parintilor. 4u alte cu"inte, #iii a/ung mult mai greu sa aiba un statut social mai ridicat
dect al parintilor lor. n anii 'A0, mai mult de @0= dintre #ii au a/uns la un ni"el de
pregatire si la un ni"el pro#esional superior cei ui al parintilor lor. ;n prezent, acest
procenta/ a scazut la 60=.
Studiul arata ca 01,.= dintre cei care nu au deloc pregatire scolara sau au numai
clasele primare au aceeasi pro#esie ca si parintii lor la sate, spre deosebire de A1,A= la
oras. $intre actualii absol"enti de gimnaziu sau scoala pro#esionala, aproape doua
treimi au parinti #ara scoala sau doar cu scoala primara. 4u mult mai putini au parinti
cu trepte superioare de instructie, liceu sau #acultate. !ctualii absol"enti de liceu si
#acultate au n marea lor ma/oritate parinti din trepte in#erioare de instructie.
5otusi, cea mai mare parte a celor care depasesc ni"elul de pregatire al parintilor au
doar o treapta de pregatire n plus. A0= dintre patronii de la sate au parinti muncitori
sau/aran. +ro#esiile pe care le pastreza cei mai multi oameni de la tara de la o
generatie la alta sunt cea de agricultor si de muncitor. 4u e&ceptia patronilor, categorie
care nu e&ista nainte de 'A0 n -omnia, transmiterea pro#esiei de la parinti la copii are
loc cel mai pupln la cadrele medii si la cei cu studii superioare. 4on#orm studiului,
oamenii de la tara si sc*imba mult mai putin statutul social comparati" cu cei de la
oras. !ctualii agricultori pro"in n proportii co"rsitoare din agricultori si muncitori.
7uncitorii pro"in n aceleasi proportii ma/oritare din agricultori si muncitori, cu alte
cu"inte miscarile se des#asoara mai ales ntre 2 straturi sociale si pro#esionale 2 "ecine,
salturile #iind mult mai rare. (Dorin /nciu, cotidianul ,ndul)
REZOLVARE
/mitatorul initial este cercetatoarea 9oana %etre de la 9nstitutul de Sociologie din
Bucuresti iar emitatorul secundar este autorul articolului din ziarul 24otidianul, Dorin
/nciu, articol ce prezinta concluziile sonda$ului cercetatoarei mai sus amintite. Scopul
te&tului este informativ iar conte&tul 'n care a fost emis acest mesa$ este preocuparea
pentru conturarea unei imagini asupra mobilitatii sociale 'n satul romnesc.
*F,
*F*
!e&tul esteAonf'ctional, informativ, descriptiv si poate fi 'ncadrat 'n stilul stiintific.
5imba$ul este specializat, propriu domeniului sociologiei e&primarea 'n procente,
termeni precum ni"el de pregatire, statut social, straturi sociale si pro#esionale.
"uvintele sunt folosite cu sensurile lor denotative, evitndu(se astfel ambiguizarea si
transmiterea unor informatii eronate sau partiale. /&primarea este clara si precisa,
corecta. Se remarca, desigur, lipsa mi$loacelor stilistice, stilul lapidar, concentrarea
observatiilor 'n $urul unei idei centrale. !onul prezentarii este neutru, impersonal.
punct de edere
Studiul prezinta, comparativ, mobilitatea sociala 'n satul romnesc 'n anii DN, si 'n
perioada postrevolutionara. Daca 'n anii DN, mai mult de A,[ dintre copii au a$uns la un
nivel de pregatire superior celui al parintilor, astazi se constata diminuarea acestui
procent la +,[.
De asemenea, se poate constata, conform informatiilor care reies din sonda$, faptul ca
miscarea sociala se desfasoara 'n special 'ntre straturi (niveluri) sociale si profesionale
vecine, salturile fiind mult mai rare si, evident, mai greu de realizat. Acest lucru nu poate
fi 'mbucurator caci progresul se bazeaza tocmaipe saltul calitativ iar stagnarea, respectiv
trecerea dintr(un strat social si profesional 'n altul asemanator nu aduce dect un oarecare
confort si mediocritate.
BILETUL NR. *' Art. ). ?reptul la respectarea ietii
priate si familiale
6. Brice persoana are dreptul la respectarea "ietii sale pri"ate si de #amilie, a
domiciliului sau si a corespondentei sale.
1. (u este admis amestecul unei autoritati publice n e&ecutarea acestui drept dect n
masura n care acest amestec este pre"azut de lege si daca constituie o masura care,
ntro societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta
publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si pre"enirea #aptelor penale,
prote/area sanatatii sau a moralei, ori prote/area drepturilor si libertatilor altora.
Art. *. Li4ertatea de $5ndire1 de constiinta si de reli$ie
6. Brice persoana are dreptul la libertatea de gndire, de constiinta si de religie% acest
drept include libertatea de asi sc*imba religia sau con"ingerea, precum si libertatea de
asi mani#esta religia sau con"ingerea n mod indi"idual sau n colecti", n public sau n
particular, prin cult, n"atamnt, practici si ndeplinirea ritualurilor.
1. 6ibertatea de asi mani#esta religia sau con"ingerile nu poate #orma obiectul altor
restrngeri dect acelea care, pre"azute de lege, constituie masuri necesare, ntro
societate democratica, pentru siguranta publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a
moralei publice ori pentru prote/area drepturilor si libertatilor altora.
Art. 1,. Li4ertatea de exprimare
6. Brice persoana are dreptul la libertatea de e&primare. !cest drept cuprinde
libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica in#ormatii ori idei #ara
amestecul autoritatilor publice si #ara a tine seama de #rontiere. +rezentul articol nu
mpiedica Statele sa supuna societatile de radiodi#uziune, de cinematogra#ie sau de
tele"iziune unui regim de autorizare.
1. <&ercitarea acestor libertati ce comporta ndatoriri si responsabilitati poate #i supusa
unor #ormalitati, conditii, restrngeri sau sanctiuni pre"azute de lege, care constituie
masuri necesare, ntro societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea
teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si pre"enirea in#ractiunilor,
protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a
mpiedica di"ulgarea de in#ormatii con#identiale sau pentru a garanta autoritatea si
impartialitatea puterii /udecatoresti. @Con!entia 2uropeana a "repturilor Omului)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este reprezentat de institutia care a elaborat "onentia
Europeana a ?repturilor Omului. "ele trei articole vizeaza drepturile omului att 'n
viata privata, ct si 'n cea sociala. "onte&tul este ilustrat de tendinta actuala si absolut
necesara de stabilire, 'n cadrul 3/, a unor norme si reguli si de a informa individul
asupra acestora.
!e&tul este nonfictional, descriptiv si apartine stilului $uridic(administrativ. Are o
structura(tip articole, paragrafe, scopul este informativ si are dimensiune pragmatica si
aplicabilitate att 'n viata privata, ct si 'n cea publica.
Se remarca, de asemenea, e&primarea clara si concisa a ideilor, obtinuta prin folosirea
cuvintelor cu sensul lor denotativ, utilizarea unor termeni specializati articol, autoritate
publica, constrngere, lege, #ormalitati, drepturi.
142
143
5ibertatea este esentiala deoarece ea reprezinta posibilitatea de a actiona dupa propria
vointa si conform personalitatii fiecaruia dintre noi, 'n conditiile cunoasterii si respectarii
legilor societatii din care facem parte. 5ibertatea adevarata presupune lipsa constrngerilor
de orice natura. /ste necesara 'nsa e&istenta unui cadru $uridic si legislativ caci altfel
e&ista pericolul alunecarii 'n anar4ie Omul trebuie sa stie ca este liber 'n anumite limite,
impuse de natura sa. %entru a evita cazurile e&treme 4aos, totalitarism, trebuie sa
respectam drepturile celor din $urul nostru si sa actionam 'n conformitate cu legile care
vizeaza, cel putin teoretic, mentinerea unei societati, respectiv a unei comunitati europene
armonioase.
BILETUL ;2. EJ
4onsiliul <uropean este #orul politic suprem al :< si totodata institutia care a
promo"at n mod decisi" procesul de integrare europeana. 4onsiliul <uropean este
alcatuit din se#ii de stat si de gu"ern, presedintele si un alt membru al 4omisiei
<uropene si ministrii de e&terne. 7inistrii de e&terne si membrul 4omisiei <uropene au
doar rol consultati". 4onsiliul <uropean este o institutie &ntergu"emamentala, n timp ce
4onsiliul :niunii <uropene, 4urtea de Mustitie a 4omunitatilor <uropene, +arlamentul
<uropean si 4urtea <uropeana de 4onturi sunt organe #uzionate ale 4omunitatii
<uropene.
!cti"itatea 4onsiliului <uropean este reglementata n art. . din 5ratatul :<. 4onsiliul
stabileste liniile si obiecti"ele politice #undamentale, a"nd deci competente directoare. n
cazuri e&ceptionale, solutioneaza problemele care nu au putut #i clari#icate la ni"el
ministerial. n cea mai mare parte nsa, 4onsiliul se ocupa cu probleme pri"itoare la
cadrul si perspecti"ele generale de e"olutie ale :<. B alta importanta s#era de acti"itate
o constituie politica e&terna si de securitate comuna, coordonata de se#ii de stat si de
gu"ern la ntlnirile la ni"el nalt.
4onsiliul <uropean nu are dreptul sa ia decizii cu e#ect /uridic, dar are un drept directi".
-ezultatele consultarilor sunt puse n practica de celelalte institutii europene. 4onsiliul
<uropean se ntruneste de cel putin doua ori pe an ntrun asanumit Summit :<.
+resedintia 4onsiliului <uropean se sc*imba odata la sase luni, #iind asigurata de se#ii de
stat si de gu"ern ai :<, con#orm unui procedeu de rotatie n care se tine cont de ordinea
al#abetica, de populatia si de marimea tarilor membre.
Gara care detine presedintia n 4onsiliu de"ine si gazda acestuia. +resedintia
4onsiliului <uropean o#era statelor posibilitatea de a con#eri politicii europene un
impuls national propriu si de al pune n practica prin mi/loace diplomatice. sedintele
4onsiliului nu sunt publice. 5otusi, acesta raporteaza n scris +arlamentului <uropean
rezultatele discutiilor. @B(idul Consulului 2uropean)
1''
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este institutia care a elaborat /0idul "onsiliului
European. "onte&tul este reprezentat de definirea unor concepte ale cadrului $uridic,
administrativ, politic, social 'n care functioneaza 3niunea /uropeana. Scopul este
informativ prezentarea "onsiliului /uropean ( for politic suprem, a alcatuirii acestuia si
a atributiilor sale specifice.
!e&tul este nonfictional, descriptiv si poate fi 'ncadrat 'n stilul administrativ. "uvintele
sunt folosite cu sensul lor denotativ, 'n conformitate cu subiectul abordat. )esa$ul se
adreseaza att unui cititor avizat ( cel care aplica prevederile enuntate, dar si unui cititor
nespecializat, cetatean al 3niunii /uropene.
9nformatiile prezentate 'n te&t au aplicabilitate 'n sfera vietii publice. ;u e&ista marci
ale autorului, vocabularul este specializat 4onsiliul :niunii <uropene, 4urte de
Mustitie, presedinte, summit, se# de gu"ern etc. /&primarea este coerenta, clara si
precisa.
punct de edere
-iecare individ, cetatean al 3niunii /uropene, trebuie sa fie informat despre modul 'n
care aceasta functioneaza, cine aplica legile si, mai ales, ce legi sunt 'n vigoare, trebuie
sa 'si cunoasca drepturile si responsabilitatile. !ocmai de aceea e&istenta acestui g4id al
3niunii /uropene, ct si buletinele informative sunt nu doar bine(venite, ci absolut
necesare. Dupa cum a demo;strat istoria, ignoranta duce la confuzii grave, catastrofe si,
'n acest conte&t, accesul la informatii este vital.
'n calitate de cetatean al 3niunii /uropene mi se pare de bun(simt sa cunosc date
despre forurile aflate la putere, despre 'ndatoririle si drepturile mele. 9deea unei /urope
unite si puternice nu poate fi realizata fara ca fiecare dintre noi sa aiba o constiinta
civica dezvoltata.
BILETUL NR. *-
$e ce este important sa stim mai multe despre "alorile europene3 :< se bazeaza pe
"alorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept
si a respectarii drepturilor omului, inclusi" drepturile persoanelor apartinnd
minoritatilor. !ceste "alori sunt comune statelor membre ntro societate caracterizata
prin pluralism, nediscriminare, toleranta, /ustitie, solidaritate si egalitate ntre barbati
si #emei. -omnia adera la :< cu propriul set de "alori.
*FJ
<ste de asteptat ca acesta sa #ie in#luentat, pe termen mediu si lung, datorita
intensi#icarii contactului cu cetatenii din :<. !lti #actori sunt sc*imbarea generatiilor,
aplicarea n -omnia a legislatiei europene, dez"oltarea politica, sociala si economica.
;ntegrarea n :< nu nseamna pierderea "alorilor identitare, ci contributia acti"a si
mpartasita la di"ersitatea "alorilor europene.
Bpinii despre "alorile europene'
2 Calorile sunt principii care stau la baza actiunii indi"izilor, orientandule. Caloarea
este un criteriu pentru o decizie personala. (u e&ista "alori bune si "alori rele. Bamenii
gndesc di#erit, deoarece ei sunt di#eriti. 6a #el sunt si societatile n care traiesc.
Calorile nu sunt aceleasi nici c*iar n interiorul unei comunitati mari, cum ar #i
populatia unei tari% ele di#era n #unctie de multi #actori, printre care ni"elul de educatie,
"rsta, mediul de rezidenta (sat sau oras). Calorile nu sunt impuse politic, ci se #ormeaza
n timp si reprezinta acele principala care adera ma/oritatea populatiei. Bdata #ormat
un set de "alori, acesta se poate concretiza ntrun act o#icial, precum 4onstitutia
<uropeana n cazul "alorilor europene2. ()alina 7oicu, Bogdan 7oicu, cercetatori,
Academia 2omna)
2!m #ost ntrebat adesea unde sunt #rontierele <uropei. -aspunsul meu este ca *arta
<uropei este de#inita de mintea europenilor. ,eogra#ia #i&eaza cadrul, dar, #undamental,
"alorile sunt cele care de#inesc #rontierele <uropei. <&tinderea nseamna largirea ariei
"alorilor europene, n care cele mai importante sunt libertatea, solidaritatea, toleranta si
drepturile omului, democratia si statul de drept. [...] 4on#orm pre"ederilor tratatelor
care sunt baza legala portile :niunii sunt desc*ise tuturor statelor europene care i
respecta "alorile si se anga/eaza sa le promo"eze 2. (O?i 24en, membru al "omisiei
/uropene, responsabil cu e&tinderea) C,niunea 2uropeana n -omnia)
2/8O57A2/
/mitatorii acestui mesa$ sunt )alina 7oicu, Bogdan 7oicu (cercetatori la Academia
2omna, Olli 24en ( membru al "omisiei /uropene, responsabil cu e&tinderea.
"onte&tul este reprezentat de e&tinderea 3/ si setul de valori pe care aceasta le
promoveaza. Orice stat care doreste aderarea la 3/ trebuie sa tina cont de acestea, fara a
renunta 'nsa la cele care 'l definesc si la propria personalitate.
!e&tul apartine stilului publicistic, este descriptiv si are ca idee centrala valorile
promovate de 3/. Scopul este informativ iar receptorul mesa$ului poate fi reprezentat de
orice cetatean sau viitor cetatean al 3/.
5imba$ul este denotativ iar e&primarea, clara ( sunt folositi termeni uzuali, pentru a se
evita ambiguizarea si constructiile contradictorii. Se remarca, de asemenea, lipsa
mi$loacelor artistice, formularea coerenta si concentrata 'n $urul ideii centrale.
9nteresul cititorului este atras de la 'nceput prin formularea unei 'ntrebari retorice $e
ce este important sa stim mai multe despre "alorile europene3.
!e&tul prezinta notiunea de valoarea6valori europene din mai multe perspective. 'n
ciuda e&istentei mai multor emitatori ()alina 7oicu, Bogdan 7oicu ( cercetatori la
Academia 2omna, Olli 24en ( membru al "omisiei /uropene, responsabil cu
e&tinderea), ideea principala este aceeasi 3/ are la baza un set de valori universal
valabile toleranta, libertate, solidaritate, $ustitie. Dorindu(se o societate toleranta,
desc4isa diversitatii, fiecare natiune este acceptata cu ceea ce are particular, diferit, atta
timp ct nu intra 'n contradictie cu normele si valorile promovate de 3/ si nu pune 'n
pericol securitatea acesteia si a membrilor ei.
B95/!35 ;2. EA
!m #ost in"itat sa "orbesc despre "e 'nseamna sa fii european. Ca marturisesc ca nu
mi este usor sa dau un raspuns, pentru ca sunt de/a european' e o stare #ireasca, pe care
nu simt ne"oia sa o de#inesc. [...]
;ata deci cte"a capcane ale de#initiei de european. $e aceea, mas ndeparta de ele,
pentru a de#ini calitatea de european prin mpartasirea unui set de "alori. "u alte
cuvinte, a fi european 'nseamna a 'mpartasi valori europene. "are sunt aceste valoriT
"ine si cnd le(a inventatT Sunt ele si valorile voastreT +entru a da un raspuns la aceste
ntrebari, "a propun sa ne uitam putin la istoria :niunii <uropene. :niunea a aparut
din ne"oia de a nu mai a"ea niciodata un razboi mondial. +lanul, "isul a #ost integrarea
"oluntara a economiilor <uropei att de strns, nct razboiul sa nu mai #ie o optiune. si
a reusit, iar succesid se traduce ntro "aloare europeana clara si palpabila' pacea. ntre
statele membre nu au mai e&istat razboaie dupa 10K0.
B alta "aloare, care a "enit ca un produs secundar al primei
este prosperitatea. 7odelul economic integrationist al :< a dus nu numai la dez"oltarea
economica n unele tari membre, ci la o crestere n toate tarile membre, si, n timp, la
reducerea decala/elor dintre regiunile mai bogate si cele mai sarace ale :niunii. 4um s
a reusit acest lucru3 +rin aplicarea concreta a unei alte "alori europene' solidaritatea.
*F+
1'+
Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai putin, solidaritatea celui mai
norocos cu cel cu mai putine sanse, Sa #acut ast#el marele salt de la modelul de
dez"oltare n"ingatorn"ins la modelul prin care toata lumea are de cstigat. %ace,
prosperitate, solidaritate. ;ata doar trei "alori ale :niunii <uropene care c*iar si
singure pot e&plica de ce aceasta a de"enit dea lungul istoriei sale un magnet pentru
restul continentului.
5ot mai multe state siau dorit sa aplice acelasi model pentru a se putea bucura de
aceste "alori. $ar ele nu sunt singurele "alori europene. B alta "aloare, la care tineti
mai ales "oi, tinerii, este libertatea libertatea de e&presie, libertatea de asociere,
libertatea de a studia si a munci n orice alt stat membru al
:niunii. 0...1 (4on#erinta domnului 3onat(an Sc*eele, =A aprilie =,,J)
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este domnul Zonat4an Sc4eele, seful Delegatiei "omisiei
/uropene 'n 2omnia iar conte&tul este reprezentat de e&tinderea 3/ si de dorinta
2omniei de a adera la aceasta si de necesitatea de a contura un model al cetateanului
european.
!e&tul este publicistic si reprezinta un fragment din conferinta tinuta de domnul
Zonat4an Sc4eele la =A aprilie =,,J, perioada 'n care se pregatea aderarea 2omniei la
3/.
Se poate observa ca te&tul are strucutura specifica unei argumentari prezentarea
ipotezei notiunea de cetatean european, a unor argumente orice cetatean european
'mpartaseste un anumit set de valori. Z. Sc4eele e&emplifica aceste valori pace,
prosperitate, solidaritate, libertate, demonstrnd si modul 'n care acestea au avut
rezultate practice 'n momentul 'n care au fost aplicate 'n viata cotidiana.
"oncluzia se impune de la sine 'n baza acestor valori, 3/ a devenit un spatiu desc4is
dezvoltarii armonioase pentru orice natiune si a reusit sa fie perceputa drept magnet
pentru restul continentului.
5imba$ul este denotativ, e&primarea este clara, riguroasa, precisa si coerenta. Atentia
cititorului este atrasa prin adresare directa si prin utilizarea 'ntrebarilor retorice 4are
sunt aceste "alori3 4ine si cnd lea in"entat3 Sunt ele si "alorile "oastre3.
4. "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui punct de vedere
%ornind de la 'ntrebarea 24e nseamna sa #ii cetatean europeari', Zonat4an Sc4eele
'ncearca sa defineasca acest concept prin setul de valori care 'l caracterizeaza astazi pe
individul integrat 'n 3/.
7alorile promovate sunt general valabile pace, prosperitate, solidaritate, libertate. %rin
ele s(a asigurat ceea ce Z. Sc4eele numeste 2trecerea de la un model de dez"oltare
n"ingator n"ins2,caracteristic primelor decenii ale secolului al CC(lea, la 2modelul
prin care toata lumea are de cstigat.
"ea mai importanta valoare din cele enumerate de Z. Sc4eele este libertatea, 'n
conte&tul 'n care att 2omnia, ct si alte tari din estul /uropei au trait aproape o
$umatate de veac sub un regim totalitar, au cunoscut constrngeri grave iar interdictia de
afirmare a propriilor idei, sentimente a avut consecinte dezastruoase 'n toate domeniile.
B95/!35 ;2. EN
6a data de 1 ianuarie 100@, -omnia a de"enit membru al :niunii <uropene, cu toate
drepturile si obligatiile ce i re"in con#orm 5ratatului de !derare din 1K aprilie 100K.
4etatenii romni au de"enit ast#el cetateni ai :niunii <uropene si bene#iciaza, pe
teritoriul statelor membre ale :niunii, de drepturile si libertatile con#erite de tratatele
de baza ale :niunii <uropene. $reptul de libera circulatie si de sedere este, pentru
cetatenii :<, una dintre cele mai importante si mai 2"izibile2 realizari ale dreptului
comunitar. $reptul unui cetatean al :niunii de a se deplasa, din moti"e economice sau
din alte moti"e, pe o perioada scurta, lunga sau nelimitata de timp n alte state :<, este
unic n lume. (ici o alta #orma de cooperare internationala ntre state nu asigura, la
ora actuala, un drept comparabil.
4onditiile n care cetatenii :niunii si #amiliile lor si pot e&ercita dreptul de libera
circulatie pe teritoriul unui stat membru, dreptul de rezidenta permanenta, precum si
restrictiile pri"ind dreptul de a circula liber si de a rezida pe teritoriile statelor membre,
din moti"e de ordine publica, securitate publica si sanatate publica sunt reglementate
de $irecti"a 100.Y?AY4<. 5oti cetatenii :niunii, deci si cetatenii romni, pot iesi de pe
teritoriul unui stat membru pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru al :niunii,
n baza cartii de identitate sau a pasaportului, "alabile, care atesta cetatenia acestora.
7embrii de #amilie ai cetatenilor :niunii care nu au cetatenia unui stat membru, pot
iesi de pe teritoriul unui stat membru pentru a calatori pe teritoriul unui alt stat membru
al :niunii n baza unui pasaport "alabil. $ar, pentru a intra pe teritoriul unui alt stat
membru, membrii de #amilie ai unui cetatean al :niunii, care nu au cetatenia unui stat
membru, trebuie sa aiba asupra lor #ie o "iza de sedere pe termen scurt, #ie un permis de
rezidenta. Statele membre pot cere persoanelor care au intrat pe teritoriul lor, cu
ndeplinirea conditiilor mentionate, sa si semnaleze prezenta ntro perioada de timp
rezonabila si nedscrimmatorie. (art. F(J din Directiva =,,F6>N6"/) P,*idul
cetateanului romn n :<)
*FN
*FE
REZOLVARE
/mitatorul acestui mesa$ este institutia care a elaborat /0idul "onsiliului European.
"onte&tul este reprezentat de definirea unor drepturi ale cetateanului 3niunii /uropene.
Scopul este informativ prezentarea unuia dintre aceste drepturi, considerat dintre cele
mai importante dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre ale
3niunii /uropene.
!e&tul este nonfictional, descriptiv si poate fi 'ncadrat 'n stilul administrativ. "uvintele
sunt folosite cu sensul lor denotativ, 'n conformitate cu subiectul abordat. )esa$ul se
adreseaza att unui cititor avizat ( cel care aplica prevederile enuntate (, dar si unui cititor
nespecializat, cetatean al 3niunii /uropene sau nu.
9nformatiile prezentate 'n te&t au aplicabilitate 'n sfera vietii publice. ;u e&ista marci
ale autorului, vocabularul este specializat 4onsiliul :niunii <uropene, dreptul de
rezidenta permanenta, ordine publica, permis, teritorii etc.
/&primarea este coerenta, clara si precisa, pentru a nu lasa loc interpretarilor,
ambiguizarii sau mesa$elor contradictorii.
punct de vedere
-iecare individ; cetatean al 3niunii /uropene, trebuie sa fie informat despre modul 'n
3niunii /uropene, ct si buletinele informative nu sunt numai bine(venite, ci si absolut
necesare. Dupa cum a demostrat istoria, ignoranta duce la confuzii grave, catastrofe si 'n
acest conte&t accesul la informatii este vital.
'n calitate de cetatean al 3niunii /uropene, consider ca unul dintre cele mai importante,
drepturi este cel de libera circulatie si sedere. Dupa anii 'n care cetateanului romn i(a
fost interzisa plecarea din tara iar accesul la alte spatii era o utopie, faptul ca astazi
notiunea de granita nu mai este att de 'nspaimntatoare mi se pare de bun augur.
/ste
i
cunoscut faptul ca orice calatorie te 'mbogateste spiritual iar accesul liber la orice
spatiu al 3niunii /uropene nu poate reprezenta dect un cstig.
BILETUL NR. **
:n cetatean al 3niunii, deci si un cetatean romn, poate ramne pentru o perioada
mai mare de ? luni pe teritoriul unui alt stat membru, daca ndeplineste una dintre
urmatoarele conditii' a. este anga/at sau des#asoara o acti"itate independenta% b. are
su#iciente resurse si asigurare medicala, ast#el nct sa nu de"ina o po"ara pentru
ser"iciile sociale ale tarii n care doreste sa rezideze (nu este stabilit un cuantum
minim, dar se "a lua n considerare situatia personala a cetateanului n cauza)% c. este
nscris ntro/nstitutie de n"atamnt sau de instruire "ocationala sau este student si are
o asigurare medicala si asigura autoritatile nationale ale statului n care "rea sa
rezideze, printro declaratie sau prin mi/loace ec*i"alente, ca nu "a de"eni o po"ara
pentru ser"iciile sociale ale statului n cauza% d. este membru al #amiliei unui cetatean
al 3niunii, c*iar daca nu are cetatenia unui stat membru, si calatoreste mpreuna cu
acesta, cu ndeplinirea uneia dintre conditiile pre"azute la punctele de mai sus.
4etatenilor 3niunii nu li se cere sa aiba documente de rezidenta. 5otusi, n cazul
unei rezidente pentru o perioada mai mare de ? luni, statele membre pot cere
cetatenilor unui alt stat membru al 3niunii sa se nregistreze la autoritatile
competente ntro perioada care nu poate #i mai mica de ? luni de la data intrarii pe
teritoriul statului pe care "or sa rezideze pentru o perioada mai mare de ? luni. (art. A(
*J din Directiva =,,F6> N6"/) CB(idul cetateanului romn n :<)
2/8O57A2/
/mitatorul acestui mesa$ este institutia care a elaborat /0idul "onsiliului /uropean.
"onte&tul este reprezentat de definirea unor drepturi ale cetateanului 3niunii
/uropene. Scopul este informativ prezentarea unuia dintre aceste drepturi 'mpreuna cu
obligatiile aferente acela de a rezida pe o perioada de mai mult de > luni pe teritoriul
unui stat membru 3/.
!e&tul este nonfictional, descriptiv si poate fi 'ncadrat 'n stilul administrativ.
"uvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ, 'n conformitate cu subiectul abordat.
)esa$ul se adreseaza att unui cititor avizat, ct si unui cititor nespecializat, cetatean al
3niunii /uropene.
*J,
*J*
9nfomatiile prezentate 'n te&t au aplicabilitate 'n sfera vietii publice. ;u e&ista marci
ale autorului, tonul este neutru, impersonal iar vocabularul este specializat 4onsiliul
:niunii <uropene, document de rezidenta, declaratie, cetatenie, teritorii, autoritati
competente etc.
/&primarea este coerenta, clara si precisa, pentru a nu lasa loc interpretarilor,
ambiguizarii sau mesa$elor contradictorii.
". "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui punct de edere
-iecare individ, cetatean al 3niunii /uropene, trebuie sa fie informat despre modul 'n
3niunii /uropene, ct si a buletinelor informative nu e numai bine(venita, ci si absolut
necesara. Dupa cum a demonstrat istoria, ignorante duce la confuzii grave, catastrofe si
'n acest conte&t accesul la informatii este vital.
'n calitate de cetatean al 3niunii /uropene, consider ca unul dintre cele mai importante
drepturi este dreptul de libera circulatie si sedere. Dupa ani 'n care cetateanului romn i(a
fost interzisa plecarea din tara iar accesul la alte spatii era o utopie, faptul ca astazi
notiunea de granita nu mai este att de 'nspaimntatoare mi se pare de bun augur. -aptul
ca astazi cetateanul romn are dreptul de a studia si de a lucra 'n orice tara membra a 3/,
respectnd anumite conditii, nu poate dect sa duca la 'mbogatirea e&perientei sale
profesionale si private.
BILETUL ;2. 1,,
-omnia "a bene#icia de #onduri structurale de circa 1A?0 miliarde de euro din partea
:< n perioada 100@101?. A,K milioane de euro "or trebui c*eltuiti zilnic, inclusi"
smbata si duminica, dupa 1 ianuarie 100@. !ceste #onduri "or trebuie gestionate
e#icient si trebuie sa a/unga acolo unde este ne"oie pentru dez"oltare, alt#el e&ista
pericolul pierderii lor. 4*iar daca banii nu "or #i c*eltuiti, #iecare romn "a cotiza totusi
pentru suma cu care -omnia "a contribui la bugetul :<. >ondurile structurale ale :<
au ca destinatie #inantarea masurilor de a/utor structural la ni"el comunitar, n scopul
promo"arii regiunilor cu ntrzieri n dez"oltare, recon"ersiei zonelor a#ectate de declin
industrial, combaterii soma/ului de lunga durata, insertiei pro#esionale a tinerilor si
promo"arii dez"oltarii rurale.
<&ista patru tipuri de #onduri, #iecare dintre acestea acoperind un domeniu precis.
>ondul <uropean pentru $ez"oltare -egionala spri/ina crearea de in#rastructuri,
in"estitiile destinate ocuparii #ortei de munca, proiectele de dez"oltare locala si asistenta
ntreprinderilor mici.
>ondul Social <uropean este menit sa promo"eze reintegrarea pe piata #ortei de munca
a somerilor si a grupurilor de#a"orizate, n special prin #inantarea sistemelor de
instruire si a sistemelor de asistenta la anga/are. ;nstrumentul >inanciar de Brientare a
+escuitului contribuie la adaptarea si modernizarea acestui sector. >ondul <uropean
de Brientare si ,arantare !gricola #inanteaza masuri n "ederea dez"oltarii rurale si
o#era spri/in agricultorilor, n special n regiunile ramase n urma. <u&etul total pentru
0omnia este de D.%E9 miliarde de euro= !gricultura si dez"oltare rurala 11 miliarde
de euro% ;nstrumente Structurale 1@ miliarde de euro. (<ur!cti")
REZOLVARE
S. Identificarea emitatorului si a contextului
/mitatorul acestui mesa$ este institutia care da legile. "onte&tul este reprezentat de
modul 'n care 3niunea /uropeana a$uta statele sale membre. Scopul este informativ
prezentarea fondurilor structurale de care va beneficia 2omnia 'n urma includerii 'n
3niunea /uropeana si distribuirea acestora pe diverse paliere ale vietii sociale,
economice, administrative.
!e&tul este nonfictional, descriptiv si apartine stilului administrativ. "uvintele sunt
folosite cu sensul lor denotativ, 'n conformitate cu subiectul abordat. )esa$ul se
adreseaza att unui cititor avizat ( cel care aplica prevederile enuntate (, dar si unui
cititor nespecializat, cetatean al 3niunii /uropene. 9nfomatiile prezentate 'n te&t
au aplicabilitate 'n sfera vietii publice. ;u e&ista marci ale autorului, tonuleste neutru,
impersonal iar vocabularul este specializat #onduri structurale, bugetul :<, #inantare,
in#rastructuri, >ondul <uropean de Brientare si ,arantare !gricola etc. /&primarea este
coerenta, clara si precisa, pentru a nu lasa loc interpretarilor, ambiguizarii sau mesa$elor
contradictorii.
punct de edere
"onsider ca fiecare individ, cetatean al 3niunii /uropene, trebuie sa fie informat
despre modul 'n care aceasta functioneaza, cine aplica legile si, mai ales, ce legi sunt 'n
vigoare, trebuie sa 'si cunoasca drepturile si responsabilitatile. !ocmai de aceea
e&istenta acestui g4id al 3niunii /uropene ct si buletinele informative sunt absolut
necesare. Dupa cum a demonstrat istoria de(a lungul timpului, ignoranta duce la
confuzii grave, catastrofe si 'n acest conte&t accesul la informatii este vital.

Subiecte Oral

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Oral

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILETUL NR.

". "onstruirea unei interpretari6e&primarea argumentata a unui

S-ar putea să vă placă și