Încadrare în genul literar

Textul X de Y/Textul fragmentar X de Y (epic/dramatic) aparţine genului:

-LIRIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod direct, prin intermediul
vocii eului liric, care îşi face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale
(pronume/verbe la persoana I/a II-a- exemple). Totodată, modul predominant de
expunere este descrierea, care se îmbină cu monologul liric, confesiv/adresativ. Nu
lipsesc resursele expresive (exemplu de 3-4 figuri de stil).
-EPIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, prin intermediul
vocii naratorului, principala instanţă a comunicării şi îşi face simţită prezenţa prin
indici morfologici la persoana I, pronume şi verbe, fiind un narator subiectiv/la
persoana a III-a, fiind un narator obiectiv. De asemenea, sunt prezente personajele
(care sunt?), implicate, într-o acţiune (ce se prezintă?). Nu lipsesc indicii de spaţiu
şi de timp (ex.)
-DRAMATIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, este o
reprezentare scenică; textul este selectat din actul/ scena (care?). Apare conflictul
dramatic interior/exterior (care?). Numele personajelor, înaintea replicilor, iar
modul predominant de expunere este dialogul dramatic. Nu în ultimul rând, apar
indicaţiile scenice (care sunt şi ce rol au?)

Încadrare în curentul literar

Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea
imposibilă istoria.) O primă trăsătură care încadrează discursul liric în romantism o
constituie prezenţa antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care
devin un factor al cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din real. Este prezent
sentimentul naturii, poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit,
excepţional, ceea ce presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă
interesul pentru specificul naţional, iar poetul respinge imitarea modelelor antice
apreciate de clasicism. Nu în ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca antiteza,
comparaţia, metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite
sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu elementele...

Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie,
fie marile oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină,
descompunerea materiei, declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul
liric în simbolism o constituie simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are
drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa,
sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia,
odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile, instrumentele
muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea
versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi
paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea
orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent versul liber (ex.)
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite
sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare..

Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei
epoci, ale unui mediu-care? legăturile individului cu contextul istoric, politic şi
social, evoluţia sau involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie
preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă la scriitorul realist prin
adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente, nararea faptelor făcându-se la
persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a III-a). Naratorul este neimplicat,
impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru descrierea fidelă
a aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de personaje
(care?) Stilul operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie, iar
compoziţia este circulară, simetria operei. Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o
atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de personaje, fără idealizarea sau
caricaturizarea lor. Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x,
este o creaţie impresionantă pentru perioada realismului.

Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei
poetului, arta poetică). Un prim argument care încadrează textul X în modernism îl
constituie cultivarea principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea,
ambiguitatea limbajului reiese din utilizarea unor metafore surprinzătoare (care?
+comentare) Totodată, poetul preferă versul liber care?), tehnica ingambamentului
şi metamorfoza (ex.) Nu în ultimul rând, se observă intelectualizarea emoţiei
(ideea?) Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y
transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.
N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al
experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia
citadină, pe dezvoltarea analizei psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe
acţiune. Este ales un intelectual, frământat de numeroase probleme de conştiinţă.
Se foloseşte introspecţia, monologul interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului
de conştiinţă involuntară, pentru a evidenţia bogăţia sufletească şi complexitatea
personajelor. De asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva narativă
este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se
respectă cronologia faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi are un
caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie
impresionantă pentru perioada modernismului.

Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria,
folclorul, lumea rurală). Un prim argument care justifică încadrarea textului în
tradiţionalism îl constituie întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au
reuşit să impresioneze prin frumuseţea lor (care?). De asemenea, se promovează un
text liric sensibil/interes şi pasiune pentru folclor/ promovează lumea satului,
prezentat ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi. Nu
în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+
comentarea lor), care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului
liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru
perioada tradiţonalismului.

Neomodernismul sau Generaţia ’60

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(reinterpretarea miturilor, creatia, arta ca
modalitate de cunoastere, reacţia filosofică, problematica omului contemporan).
Un prim argument care justifică încadrarea textului în nemodernism îl constituie
imaginile insolite într-un univers poetic original, cu un imaginar poetic bogat şi
inedit (ex.). Limbajul este presărat de o serie de metafore (care sunt +
commentate). Nu în ultimul rând, renunţarea la prozodia clasică şi adoptarea
structurii astrofice, a măsurii diferite de la vers la vers, a versului alb, a
ingambamentului (ex.)
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru
perioada neomodernismului.

Postmodernismul sau Generaţia ’80

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cotidianul, banalitatea, periferia). Un
prim argument care justifică încadrarea textului în postmodernism îl constituie
extinderea narativităţii asupra poeziei, mai ales sub forma scriiturii de tip
jurnal/cultivarea efectelor exprimării directe (ex.). Totodată, se apelează la citat,
colaj, parodie, ironie, parafrază şi la alte forme de intertextualitate (ex.) Nu în
ultimul rând, se constată desolemnizarea discursului, valorificând prozaismul,
refuzul stilului înalt, ermetic şi impersonal. (ex.).
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru
perioada postmodernismului.

Pasoptismul
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul cultivă teme,
precum (istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel,
patriotismul). Apar o serie de motive literare...(ex.) Principalul mijloc de
expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).