ROMANTISMUL

Este o miscare artistica si literara din prima jumatate a secolului al XIX-lea (aprox. 17901850), aparuta in spatiul european in contextul revolutiilor burghezo-democratice, al luptei
pentru independenta si libertate nationala
Isi gaseste expresia in filozofia idealista germana (Schelling, Fichte, Hegel,
Schopenhauer)
Manifestul literar al Romantismului este Prefata la drama Cromwell de Victor Hugo
(1827): Nu exista reguli, nici modele. [...] Conceptul artei de frumos include si uratul si
grotescul

Trsturi generale:
Introducerea unor noi categorii estetice: sublimul, grotescul, fantasticul, macabrul, feericul precum si
a unor specii literare inedite precum drama romantica, meditatia, poemul filozofic i nuvela istoric.

Cultiv sensibilitatea, imaginaia i fantezia creatoare, minimaliznd raiunea i luciditatea.

Promoveaz inspiraia din tradiie, folclor i din trecutul istoric.

Evadarea din realitate se face prin vis sau somn (mitul oniric), ntr-un cadru natural nocturn.

Contemplarea naturii se concretizeaz prin descrierea peisajelor sau a momentelor

anotimpurilor n pasteluri i prin reflecii asupra gravelor probleme ale universului n medita ii.

Acord o importan deosebit sentimentelor omeneti, cu predilec ie iubirii, tririle interioare

intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative.

Construirea eroilor exceptionali, care acioneaz n imprejurri ieite din comun, precum i
portretizarea omului de geniu i condiia nefericit a acestuia n lume; personajele romantice nu
sunt dominate de raiune ci de imaginaie i de sentimente.

Preocuparea pentru definirea timpului i a spaiului nemarginite, ca proiectie subiectiv a

spiritului uman, concepie preluat de la filozofii idealiti.

Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza, ocup locul principal att n
structura poeziei, ct i n construirea personajelor, situaiilor, ideilor exprimate

Ironia romantic dobndete, adesea, accente satirice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic
folosit att in specia literara cu nume sugestiv, satira, ct i n poeme filosofice.

Priorita absolut in locul rigorii rationale a clasicismului

Asumarea poziiei demiurgice (demonice) fa de universul creat

Preferina pentru tehnici bazate pe armonia contrariilor care s pun n eviden antonimiile
specifice unei existene contradictorii

Lrgirea viziunii estetice prin inovaie la nivelul speciilor literare al tematicii, motivelor si
limbajelor artistice

Trasaturi/ principii estetice romantice:

- imaginatia este principiul fundamental de creatie;
- primatul sentimentului si al fanteziei creatoare
- subiectivitatea; expansiunea eului individual
- respingerea regulilor impuse de clasicism; libertatea de creatie
- fascinatia misterului si a exceptionalului; antiteza; locala; interesul pentru mituri,
folclor, simboluri, trecutul istoric, natura si spatii exotice
- cultivarea emotiei si a sentimentului; intensitatea trairilor (pasiunea); antiteza
- afirmarea individualitatii, a originalitatii, a spontaneitatii
- amestecul genurilor si al stilurilor
Teme romantice:
- istoria medievala (idealul cavaleresc)
- folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul
- trecutul istoric (Evul Mediu)
- natura locala sau spatiile exotice
- exceptionalul (situatii, personaje)
- timpul (evadarea din realitate in fantezie, vis, trecut istoric, spatiu natal sau spatii exotice)
- atmosfera nocturna
- antiteza trecut-prezent
Personajul romantic:
- erou exceptional in imprejurari exceptionale
- antiteza (inger-demon); titanul, geniul
- provine din toate mediile sociale
- exprima victoria pasiunii asupra ratiunii
- defineste particularul, unicul, individualul
Stilul romantic:
- este metaforic
- sustine fuziunea genurilor si a speciilor
- promoveaza largirea si imbogatirea vocabularului literar prin elemente de limbaj popular,
arhaic etc.
- cultiva grotescul, uratul, ironia
Specii cultivate si reprezentanti in literatura universala:
- specii dramatice:drama istorica (V. Hugo, Puskin), filozofica, lirica (Shelley)
- specii lirice: meditatia, elegia, romanta (Lamartine, V. Hugo)
- specii epice: legenda, balada (H. Heine), poemul (Heine, Byron, Keats, A. de Vigny, Puskin,
Lermontov, Eminescu), nuvela (istorica, fantastica - E.A. Poe), romanul (istoric, de aventuri,
fresca) (Novalis, W. Scott, V. Hugo, E.A. Poe)
Reprezentanti in literatura romana:

C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I.H.Radulescu, D.Bolintineanu (Romantism pasoptist), M.

Eminescu (constituirea deplina a Romantismului), O.Goga, G.Cosbuc (prelungiri ale
Romantismului)