Încadrare în curent literar

1. Romantismul (sugestii - M. Eminescu, Luceafărul, C Negruzzi, Alexandru Lapusneanul)

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea

imposibilă istoria.) O primă trăsătură care încadrează discursul liric în romantism o constituie
prezenţa antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn (motivul oniric), care devin un
factor al cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din real. Este prezent sentimentul naturii,
poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional, ceea ce presupune
mister şi fascinaţie (ex.)
De asemenea, se manifestă interesul pentru specificul naţional, iar poetul respinge imitarea
modelelor antice apreciate de clasicism. Nu în ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca
antiteza, comparaţia, metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente
de...faţă de...care se află în deplin acord cu elementele...
2. Simbolismul (sugestii – G Bacovia, Plumb)

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie marile

oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea
materiei, declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie
simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări
sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie
de motive literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul,
culorile, florile, instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi
prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei, tehnica
refrenului: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe
muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent versul liber (ex.)
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente
de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare..
3. Realismul (sugestii – I.Slavici, Moara cu noroc, L.Rebreanu, Ion, G. Calinescu, Enigma
Otiliei)
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci, ale
unui mediu-care? legăturile individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau
involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru
obiectivitate, care se manifestă la scriitorul realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi
omnipotente, nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a
III-a). Naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză,
pentru descrierea fidelă a aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de
personaje (care?) Stilul operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie, iar
compoziţia este circulară, simetria operei. Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine
critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor. Prin
toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă pentru
perioada realismului. Existenta unor repere spatiale care fac ca textul sa fie veridic, de ex
Arad, Pripas etc.
4. Modernismul (sugestii – I.Barbu, Riga Crypto si lapona Enigel, L. Blaga, Eu nu strivesc
corolla de minuni a lumii, T. Arghezi, Testament, C.Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia
noapte de razboi)
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului, arta
poetică). Un prim argument care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea
principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din
utilizarea unor metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul preferă versul
liber care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza (ex.) Nu în ultimul rând, se observă
intelectualizarea emoţiei (ideea?) – prezenta elementelor filozofice. Întreaga creaţie
reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se
află în deplin acord cu stările interioare.
N.B.
În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al experienţei, al
dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe dezvoltarea
analizei psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este ales un intelectual,
frământat de numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul
interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a evidenţia
bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor. De asemenea, este prezent personajul-
narator, iar perspectiva narativă este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I
(ex.) Totodată, nu se respectă cronologia faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi
are un caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă
pentru perioada modernismului.

5. Tradiţionalismul (sugestii – V.Voiculescu, In gradina Ghetsemanie etc)

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul,

lumea rurală). Un prim argument care justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie
întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin frumuseţea
lor (care?). De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru
folclor/ promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic
şi al datinilor străvechi. Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt
figurile de stil+ comentarea lor), care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea
eului liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
tradiţonalismului.
6. Pasoptismul (rev Dacia literara, nuvela Alexandru Lapusneanul, de C Negruzzi)
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul cultivă teme, precum (istoria,
natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o serie de
motive literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).