Perspectiva narativă obiectivă

Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt prezentate evenimentele relatate,
valorificând punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic și viziunea autorului
asupra lumii. În fragmentul extras din opera literară ..................de .................. perspectiva
narativă este obiectivă, relatarea se face la persoana a III-a prin verbe și forme pronominale, de
exemplu......................
Aceste verbe descriu o atmosferă în care ( scrii ideea textului)...............
Perspectiva obiectivă din textul dat presupune un narator obiectiv, care știe mai mult decât
personajele și redă evenimentele fără să se implice afectiv. Prin urmare, în textul...naratorul este
unul omniscient și omniprezent, textul având focalizare zero și viziune ,,din spate’’.
În concluzie, naratorul obiectiv, prin atitudinea sa demiurgică (neimplicată), oferă o
viziune imparțială asupra evenimentelor relatate.

Perspectiva narativă subiectivă

Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt prezentate evenimentele relatate,
valorificând punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic și viziunea autorului
asupra lumii. În fragmentul extras din opera literară ..................de ..................perspectiva
narativă este subiectivă, relatarea se face la persoana a I-a prin verbe și forme pronominale , de
exemplu......................
Aceste verbe descriu o atmosferă în care ( scrii ideea textului)...............
Perspectiva subiectivă din textul dat presupune un narator subiectiv, care este și personaj și se
concentrează asupra propriului univers sufletesc, iar din acest motiv lumea prezentată cititorului
se înfățișează dintr-un singur unghi. Prin urmare, în textul...naratorul este subiectiv și uniscient,
textul având focalizare internă și viziune ,,cu’’
Atitudinea nartorului este confesivă, analitică, acesta se identifică cu personajul principal.
În concluzie, naratorul personaj, prin atitudinea sa implicată, oferă o viziune subiectivă
asupra evenimentelor relatate.
 Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Poezia lirică se constituie ca o compoziţie coerentă, o ţesătură armonioasă între

conţinutul poetic dens și forma adecvată, materialul lingvistic fiind ordonat după o logică
interioară și în acord cu sensibilitatea scriitorului. Versurile aparțin unui text liric a cărui temă
este ...(ex. Iubirea/ natura/ trecerea timpului/creația etc). Eul liric este într-o ipostază confesivă,
meditativă, iar ideea poetică ce se desprinde din text este ...... Poezia surprinde o atmosferă...(de
iarnă/nostalgică/nocturnă/tragică etc).... Câmpul semantic dominant este cel al ...
(naturii/iubiriii/ființei/morții etc), ilustrat prin cuvintele:...............................
Pentru a evidenția ideea poetică sunt folosite figuri de stil, de exemplu:...................
Totodată regăsim și imaginile artistice, de exemplu: ............ Figurile de stil și imaginile artistice
au rolul de a evidenția mesajul liric și de a înfrumuseța limbajul poetic.
În concluzie, mijloacele artistice conferă expresivitate textului și evidențiază ideea
poetică.

Rolul notațiilor autorului

Notațiile autorului, numite și didascalii, sunt singurele intervenții directe ale

dramaturgului în textul dramatic. De obicei sunt scrise între paranteze cu litere cursive și fac
precizări despre: decor, mișcare scenică, spațiu, timp, intonația și gesturile personajelor. Acestea
au rolul de a-i ajuta pe regizori și pe actori să pună textul în scenă. De exemplu, în textul.......
de ......... precizează ...( decorul ....../ spațiul....../mișcarea scenică......... etc -).
Acestea sunt elemente paratextuale care fac referire la tabloul, actul, scena din care
face parte fragmentul, de exemplu: ...(Actul I, tabloul 2), arată cine rostește replicile: .........
De asemenea sunt elemente nonverbale care oferă informații despre mimică, gesturi,
comportamentul personajelor pe scenă, exemplu:........... Totodată sunt elemente paraverbale
care oferă informații despre tonul vocii, pauzele în vorbire, accent, de exemplu:.......
În concluzie, notațiile autorului au rolul de a-l introduce pe cititor în atmosfera operei și
de a-i ajuta pe actori să interpreteze rolul.

Caracterizare de personaj
Personajul literar este o instanţă narativă specifică textului epic și dramatic.
Personajul..........
regăsit în fragmentul extras din opera literară.”.....” de ......este prezentat atât prin mijloace
directe, cât și indirecte de caracterizare. Naratorul îl descrie direct conturându-i un portret
fizic /moral....( detalii din text)
Celelalte personaje îl descriu ca fiind...... (dacă există în text detalii)
Personajul se autocaracterizează....... (dacă există în text detalii)
Caracterizarea indirectă reiese din comportament, limbaj, atitudine, relația cu ceilalți,
vestimentație, astfel personajul.... (este naiv pentru că..../ politicos pentru că...../respectuos pentru
că....)
În concluzie, profilul personajului.... este conturat atât în mod direct prin informațiile
oferite de narator, cât și indirect prin comportamentul și relația cu cei din jur, fiind o ipostază a
umanului reflectată cu mijloace literare.
 Adăugiri

Arta poetică
Conceptul de artă poetică exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre
lume și viață a unui scriitor despre menirea artistului în societate și despre misiunea artei sale,
într-un limbaj care îl particularizează.
Textul citat...(titlul textului), scris de...(numele autorului) este o artă poetică, o creație
lirică în care autorul își exprimă concepția despre artă și despre rolul artistului în societate, întreg
discursul liric focalizându-se pe tema...(condiției artistului într-o societate meschină, superficială,
incapabilă să-l înțeleagă și să îi aprecieze efortul creator/condiției omului de
geniu/iubirii/destinului etc.)
Încă din incipit este dezvăluită concepția autorului despre lume și despre viață. Demersul
poetic are ca punct de plecare tematica propriei opere/menirea artei/rolul artistului redat(ă) la
nivel artistic prin intermediul unei/unui...(figură de stil)...care...(rolul figurii de stil selectate).
Eul liric, în ipostaza de creator, transfigurează realitatea prin prisma propriei imaginații și
a sensibilității, bogăția expresivă a operei având menirea de a impresiona, de a sensibiliza și de a
educa cititorul, aspecte ilustrate în versurile.../prin intermediul...(figură de stil)...care este rolul
acesteia....
De asemenea, arta, în concepția autorului are rolul de a trezi sentimentul de patriotism, de
a insufla respect față de valorile reale și față de măreția trecutului istoric național, de a convinge
că libertatea și unirea ar trebui să definească orice națiune.
Rolul artistului nu este de a judeca, ci de a educa, de a influența cititorul în vederea
evoluției spirituale și morale. Sunt versuri care dezvăluie caracterul de poem esențial pentru
întregul program estetico-literar al autorului, care transferă cititorului concepția creatorului
despre rolul său și al artei sale în societate...Indiscutabil, poetul și poezia aparțin lumii întregi,
care poate valorifica informațiile transmise în mod expresiv.
Versurile suprind condiția artistului, care își manifestă dorința ca receptarea operei sale să
se realizeze la timpul potrivit, pentru a-și atinge menirea.
Textul are caracter confesiv, prin utilizarea formelor verbale și pronominale de persoana
I....eul liric exprimându-și în mod direct crezul poetic.
Textul citat este o artă poetică (romantică, simbolistă, modernistă, tradiționalistă,
neomodernistă, postmodernistă) în care autorul își exprimă în mod direct, subiectiv, concepția
despre lume și viață, despre rolul artistului și despre menirea artei sale prin intermediul unui
limbaj expresiv, care-l particularizează, insuflându-i cititorului stări sufletești menite să îl
sensibilizeze, să îl educe și să îl determine să se autodefinească în raport cu lumea, cu creația și
cu sine.

Încadrare în genul literar

Textul X de Y/Textul fragmentar X de Y (epic/dramatic) aparţine genului:
-LIRIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod direct, prin intermediul vocii eului
liric, care îşi face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale (pronume/verbe la persoana
I/a II-a- exemple). Totodată, modul predominant de expunere este descrierea, care se îmbină cu
monologul liric, confesiv/adresativ. Nu lipsesc resursele expresive (exemplu de 3-4 figuri de
stil).
-EPIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, prin intermediul vocii
naratorului, principala instanţă a comunicării şi îşi face simţită prezenţa prin indici morfologici la
persoana I, pronume şi verbe, fiind un narator subiectiv/la persoana a III-a, fiind un narator
obiectiv. De asemenea, sunt prezente personajele (care sunt?), implicate, într-o acţiune (ce se
prezintă?). Nu lipsesc indicii de spaţiu şi de timp (ex.)
-DRAMATIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, este o reprezentare
scenică; textul este selectat din actul/ scena (care?). Apare conflictul dramatic interior/exterior
(care?). Numele personajelor, înaintea replicilor, iar modul predominant de expunere este
dialogul dramatic. Nu în ultimul rând, apar indicaţiile scenice (care sunt şi ce rol au?)

Încadrare în curentul literar

Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea
imposibilă istoria.) O primă trăsătură care încadrează discursul liric în romantism o constituie
prezenţa antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care devin un factor al
cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din real. Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă
nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional, ceea ce presupune mister şi
fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă interesul pentru specificul naţional, iar poetul
respinge imitarea modelelor antice apreciate de clasicism. Nu în ultimul rând, stilul este bogat în
tropi ca antiteza, comparaţia, metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente
de...faţă de...care se află în deplin acord cu elementele...
Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie
marile oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea
materiei, declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie
simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti,
precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie de motive
literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile,
instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea
versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul
sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în
ultimul rând, este prezent versul liber (ex.)
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite
sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare..
Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci,
ale unui mediu-care? legăturile individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau
involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate,
care se manifestă la scriitorul realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente,
nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a III-a). Naratorul
este neimplicat, impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru descrierea
fidelă a aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de personaje (care?)
Stilul operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie, iar compoziţia este
circulară, simetria operei. Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte
înfăţişate, faţă de personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor. Prin toate aceste trăsături,
textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă pentru perioada realismului.

Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului,
arta poetică). Un prim argument care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea
principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din
utilizarea unor metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul preferă versul liber
care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza (ex.) Nu în ultimul rând, se observă
intelectualizarea emoţiei (ideea?) Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic,
astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.
N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al
experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe
dezvoltarea analizei psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este ales un
intelectual, frământat de numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul
interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a evidenţia bogăţia
sufletească şi complexitatea personajelor. De asemenea, este prezent personajul-narator, iar
perspectiva narativă este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se
respectă cronologia faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter
deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie
impresionantă pentru perioada modernismului.

Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul,
lumea rurală). Un prim argument care justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie
întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin frumuseţea lor
(care?). De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru folclor/
promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor
străvechi. Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+
comentarea lor), care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
tradiţonalismului.

Neomodernismul sau Generaţia ’60

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(reinterpretarea miturilor, creatia, arta ca
modalitate de cunoastere, reacţia filosofică, problematica omului contemporan). Un prim
argument care justifică încadrarea textului în nemodernism îl constituie imaginile insolite într-un
univers poetic original, cu un imaginar poetic bogat şi inedit (ex.). Limbajul este presărat de o
serie de metafore (care sunt + commentate). Nu în ultimul rând, renunţarea la prozodia clasică şi
adoptarea structurii astrofice, a măsurii diferite de la vers la vers, a versului alb, a
ingambamentului (ex.)
 Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
neomodernismului.

Postmodernismul sau Generaţia ’80

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cotidianul, banalitatea, periferia). Un prim
argument care justifică încadrarea textului în postmodernism îl constituie extinderea narativităţii
asupra poeziei, mai ales sub forma scriiturii de tip jurnal/cultivarea efectelor exprimării directe
(ex.). Totodată, se apelează la citat, colaj, parodie, ironie, parafrază şi la alte forme de
intertextualitate (ex.) Nu în ultimul rând, se constată desolemnizarea discursului, valorificând
prozaismul, refuzul stilului înalt, ermetic şi impersonal. (ex.).
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
postmodernismului.

Pasoptismul
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul cultivă teme, precum
(istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o
serie de motive literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).