GENUL EPIC

1. Genul epic

Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în proză sau în versuri, care se bazează pe
naratiune, ca modalitate principală de expunere, autorul exprimându-și, în mod indirect, ideile și
sentimentele, prin intermediul naratorului, personajelor care sunt implicate într-o actiune, plasată în timp
şi în spatiu.
Textul fragmentar selectat din opera X, de Y apartine genului epic deoarece prezinta la nivel
formal si de continut, toate caracteristicile: prezența acțiunii și prezența personajelor.

In primul rand, prezența unui fir narativ, care urmărește...(ce anume se întâmplă în text-REZUMAT).

De asemenea, principala instanta a comunicarii este NARATORUL (obiectiv sau subiectiv, narator-
martor, narator-personaj, narator neimplicat etc.), care relatează faptele la persoana I/a III-a (exemple).
Totodata, narațiunea, modul predominant de expunere, se imbina cu descrierea si dialogul (ex.).

In al doilea rand, mobilitatea acțiunii în timp și în spațiu este marcată prin intermediul indicilor
temporali și spațiali, povestirea desfășurându-se...(unde și când, cu exemple din text).

Nu în ultimul rând, la acțiune participă numeroase personaje/un număr restrâns de personaje. Despre
personaje: (?)

În concluzie, deoarece se remarcă prezența acțiunii, a naratorului și a personajelor, fragmentul citat

din textul X, aparținându-i lui Y, aparține genului epic.

2. Basmul popular

Basmul este o specie a epicii populare sau culte, în care se povestesc întâmplări fantastice, puse pe
seama unor personaje sau forțe supranaturale, aflate în luptă cu forțele răului, pe care le înving.

Consider că fragmentul citat din opera literară X apartine unui basm popular, deoarece prezinta la
nivel formal si de continut caracteristicile acestei opere literare: are caracter oral, anonim, sincretic și
tradițional, timpul și spațiul sunt vag precizate.

In primul rand, - tema constă în lupta dintre bine și rău, cu rol educativ si un caracter exemplar,
REZUMAT!
Timpul și spațiul în care se desfășoară acțiunea sunt vag precizate (ex.)
Modul predominant de expunere – naratiunea, rol de relatare a intamplarilor fantastice, impletit cu
descrierea/dialogul

De asemenea, prezența formulelor tradiționale (inițiale, mediane/finale-exemple+ce rol au?)

Totodata, basmul X are caracter oral, tradițional, colectiv și anonim, observându-se folosirea
expresiilor/cuvintelor populare, (exemple!), care sunt mărci ale oralității (ex.); impletirea elementelor
reale cu cele supranaturale.

In al doilea rand, - motive specifice basmelor-motivul călătoriei/al împăratului fără urmași/al

probelor/al animalului năzdrăvan/al luptei,
- prezența cifrelor magice
- prezenta obiectelor miraculoase

Nu in ultimul rand, - personajele care se impart in 2 categorii + caracterizarea scurta a eroului

În concluzie, deoarece este prezentată ideea binelui care triumfă în fața răului, iar elementele reale se
împletesc cu cele supranaturale, consider că textul X (cules de Y) este un basm popular.
 3. Fabula

Fabula este o specie a genului epic, în versuri sau în proză, cu o acțiune puțin dezvoltată, din care
se desprinde o învățătură și prin care sunt satirizate fapte și atitudini omenești greșite cu scopul de a le
îndrepta. Defectele umane sunt puse pe seama necuvântătoarelor, personajele fiind reprezentanți ai lumii
animale/vegetale și minerale.
Consider că textul ,,X’’ de Y este reprezentativ pentru specia literară de fabulă, deoarece prezintă
la nivel formal si de continut toate trăsăturile specifice acesteia: structura specifică și tipologiile de
personaje.

În primul rând,- structura este una specifica - partea narativă/sceneta (rezumat)

- morala este implicită/explicita
Coordonatele spațio-temporale conferă caracter de generalitate întâmplărilor, accentuând astfel
rolul moralizator al operei literare. (unde și când?)
De asemenea, modurile de expunere... precizare si ex.

În al doilea rând, -textul este unul alegoric, ideile abstracte fiind exprimate prin mijloace concrete,
cu scopul de a reda viziunea autorului asupra greșelilor omenești.
-personajele sunt construite în antiteză și reprezintă diferite defecte/tipuri umane (se
explică tipul uman reprezentat de personajele din text. Câte un citat pentru fiecare personaj!).

În concluzie, deoarece textul are o structură specifică și se construiește în jurul unei alegorii, cu
scopul de a satiriza anumite defecte umane, consider că opera X de Y întrunește caracteristicile specifice
unei fabule.

4. Schița

Schița este o specie a genului epic în proză, de mici dimensiuni, în care este relatată o singură
întâmplare semnificativă din viața unui personaj sau a unui număr redus de personaje. Acțiunea este
alertă, se petrece într-un interval de timp scurt și într-un spațiu restrâns.

În opinia mea, fragmentul citat din opera literară X de Y respectă la nivel formal și de conținut,
trăsăturile acestei specii literare: accentul este pus pe o întâmplare din viața unui personaj și timpul și
spațiul sunt restrânse.

In primul rand, - prezența acțiunii, care este simplă, liniară, fără episoade laterale și evoluează alert.
Există un singur fir narativ, care urmărește un moment...(ce anume se întâmplă în text? REZUMAT).

In al doilea rand – naratorul

-timpul și spațiul sunt restrânse (ex.)
- modul de expunere predominant este narațiunea, care are rolul de a relata
întâmplările (ex), se împlește cu dialogul (ex+ce rol are).

Nu în ultimul rând, numărul personajelor este redus, fiind pus în lumină protagonistul, care este
caracterizat prin trăsăturile sale esențiale, conturând un anumit tip uman. X (numele lui) este caracterizat
sumar...

În concluzie, deoarece sunt îndeplinite toate caracteristicile acestei specii literare, consider că textul X
de Y este o schiță.

5. Nuvela

Nuvela este o specie a genului epic, în proză, de dimensiuni relativ reduse în raport cu romanul, dar
mai ample decât schita, cu o actiune care urmăreste un singur fir narativ, cu o intrigă complexă si cu un
conflict care determină întreaga actiune.
 Consider ca fragmentul citat din opera literară X de Y respectă la nivel formal și de conținut,
trăsăturile acestei specii literare: accentul cade pe caracterizarea personajului central si mai putin pe
actiune, este prezent un conflict puternic.

În primul rând, - principala instantă a comunicării narative este naratorul (obiectiv/subiectiv) care
relatează întâmplările la persoana I sau a III-a.
-Modul predominant de expunere este naratiunea, care se imbină cu descrierea si
cu dialogul.
- urmăreste un singur fir narativ, dezvoltat în jurul unui conflict puternic
(exterior/interior - precizare), care antrenează o serie de personaje (se face rezumatul).

De asemenea, mobilitatea acțiunii în timp și în spațiu este marcată prin intermediul indicilor.(ex.)

În al doilea rând, accentul cade asupra evolutiei personajulului principal (asupra caracterizării
acestuia), nu asupra întâmplărilor (caracterizare!)

În concluzie, întrunind toate aceste caracteristici, textul fragmentar X de Y este o nuvelă.

6. TITLUL OPEREI EPICE

Titlul, cheie de lectură a operei X de Y, îi anticipează semnificaţiile, fiind o fereastră deschisă către
mesajul acesteia; situează cititorul într-un anumit orizont de aşteptare, aflându-se în concordanţă cu întreg
conţinutul ideatic al textului. Acesta este un element paratextual care contribuie la decodarea temei
discursului epic…(care este?)

În primul rând, - dpdv structural, titlul este de tip...analitic/sintetic ,

- la nivel morfologic – ce parti de vb.
- denotativ (propriu) sau conotativ (figurat)
- la nivel stilistic (ce fig de stil)
De asemenea, titlul anticipează tema/motivul central/numele personajului central/coordonatele
spatial/temporale ale cadrului descris/starea dominantă/insinuează o anumită atitudine….

Totodata, titlul este în strânsă legătură cu semnificaţiile profunde ale operei. Astfel, un
termen/întreg titlul este reluat în incipitul/finalul textului fragmentar, devenind laitmotivul), accentuând
ideea că…/ deşi titlul nu apare reluat în textul epic, el prefigurează esenţa ideatică a acestuia şi
concentrează semnificaţiile aparte. -Semnificaţiile titlului se întregesc şi prin prezenţa în operă a
termenilor/sintagmelor ce alcătuiesc câmpul lexico-semantic al...(ex.)
Titlul este emblematic pentru conținutul ideatic al textului epic, acțiunea fragmentului fiind
construită pe baza narațiunii/dialogului/descrierii-rezumatul textului).

În al doilea rând, -apar procedeele artistice variate care susţin mesajul poetic prefigurat de titlu
(numeşti şi exemplifici 2-3 figuri de stil diferite)
Totodată, având caracter rezumativ, titlul este purtătorul mesajului fragmentului epic, a
gândurilor, ideilor, și sentimentelor transmise indirect, prin intermediul instanțelor narative, naratorul și
personajele.

In concluzie, titlul fragmentului…de…se constituie într-o cheie de lectură a textului, determinând

cititorul să pătrundă în universul ficţional care transfigurează original realitatea, din perspectiva
subiectivă a autorului.

7. Mesajul unui text epic/ sau/Opinia despre semnificațiile unui text epic
 Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor exprimate
cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care scriitorul își invită cititorul să pătrundă dincolo de țesătura
textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.

Textul literar X de Y este o operă epică, care are ca temă... . În opinia mea mesajul desprins din acest
text este acela că...

-În primul rând, mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului. (Rezumatul textului.)

-În al doilea rând, perspectiva naratorului

- personajele (opiniile acestora)
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului. (ex. de resurse
expresive și comentate!)

În concluzie, consider că opera literară X de Y pune în lumină...

8. Caracterizarea unui personaj

X de Y este o operă...în care autorul pune în lumină...(tema, ideea centrală a textului).

Z este personajul principal/protagonistul al acestei opere literare/al acestui fragment, deoarece autorul
evidențiază comportamentul acestuia în raport cu celelalte personaje. Acesta este...(o frază despre rolul
personajului, meseria sa, starea civilă etc.).

Trăsăturile lui Z - caracterizarea directă (autor sau celelalte personale)

- caracterizarea indirecta (limbaj, comportament, relațiile cu alte personaje și
întâmplările la care participă.
Aici, Z este surprins în momentul în care...(rezumatul fragmentului în 2-3 rânduri, insistând pe
faptele personajului).

Portretul fizic - în mod direct de câtre narator/de către celelalte personaje-cu exemple.
-(! Dacă portretul fizic lipsește: Nu sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce
privește personajul X, deoarece autorul a vrut să evidențieze trăsăturile sale
morale/, deoarece personajul reprezintă un tip uman, generalizând o întreagă
categorie socială.).
Personajului i se conturează un portret moral complex, (ex.)

=Între procedeele de caracterizare indirectă un rol important îl ocupă și numele personajului Z,

care sugerează....
Atitudinea naratorului față de personaj oferă o perspectivă aparte asupra acestuia (care este!)

În concluzie, consider că în acest fragment, autorul Y vrea să contureze un anumit tip de personaj/să
ilustreze o anumită trăsătură umană etc., portretizat (ă) în personajul Z.

9. Regulile rezumatului

+redactarea la persoana a III-a;

+utilizarea perfectului compus sau prezentului dar NU perfectul simplu);
+trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat;
+relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate.
+ frazele se construiesc cu ajutorul ideilor principale