Ministerul Educaţiei din Republica Moldova

Universitatea de stat „Alecu Russo”din Bălţi

Facultatea de Economie

Catedra de Finanţe şi contabilitate”

Se permite pentru susţinere

Conducătorul ştiinţific

__________________

„____” ___________2010

PROIECT DE CURS
pe tema:

„Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale

(pe materialele SA „Basarabia Nord”)”

la specialitatea– „Contabilitate”

studenta anului 2, grupa CT 21Z

Oleinic Adelina

Conducătorul ştiinţific

prof.

Gritco Diana

1
 PLANUL

2.1.
INCHEIERE
ANEXE

INTRODUCERE
În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activităţii oricărei întreprinderi sunt condiţionate
de eficacitatea decontărilor comerciale si anume felul in care intreprinderea isi monitorizeaza
finantele astfel incit activitatea comerciala a sa sa decurga in conditii normale fara ca aceasta sa
inregistreze pierderi in momentul efecuarii vinzarii sau procurarii de marfuri realizind datorii.
Aceste decontări constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor comerciale ale
întreprinderilor, asigurând minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovând tehnici moderne
de decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea eficientă a activităţii
de întreprinzător. În acest context, rolul contabilităţii creşte semnificativ în luarea deciziilor

2
operaţionale şi pe termen lung, deoarece informaţiile despre decontările comerciale sunt furnizate
de contabilitate şi confirmate în cadrul rapoartelor financiare.
In sfera contabilităţii, datoriile comerciale în Republica Moldova nu sunt reglementate de
nici un standard naţional de contabilitate (SNC). Problemele recunoaşterii şi evaluării creanţelor şi
datoriilor comerciale, ce ating sfera instrumentelor financiare, nu sunt soluţionate integral nici în
contextul Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.

Actualitatea temei. Contabilitatea datoriilor face legătura dintre activităţile economice şi

factorii de decizie. În primul rând, contabilitatea măsoară (cuantifică) activităţile economice,
înregistrând datele necesare pentru o folosire ulterioară. În al doilea rând, datele sunt stocate cât
timp este necesar, urmând a fi prelucrate pentru a deveni informaţii utile. În final, informaţiile sunt
transmise, prin intermediul rapoartelor, factorilor de decizie.

Studierea acestei teme este importantă, întrucât conturile ce reprezintă creanţele şi datoriile
comerciale furnizează informaţii privind existenţa şi mişcarea obligaţiilor entităţii faţă veniturile pe
care ea trebuie sa le realizeze.
Circumstanţele expuse confirmă actualitatea şi importanţa temei de cercetare şi
condiţionează necesitatea examinării problemelor contabilităţii decontărilor comerciale în cadrul
unui studiu minuţios şi amplu.

Scopul tezei constă în examinarea contabilităţii datoriilor luate din practica intreprinderii SC

EXFLOR SRL. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele sarcini:

• evaluarea şi clasificarea datoriilor comerciale;

• studierea contabilităţii decontărilor comerciale;
• analiza soldurilor datoriilor comerciale;
Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaţionale aferente datoriilor si creantelor
comerciale ale întreprinderii: S.A. “Basarabia Nord”
Primul capitol va conține date generale despre datoriile comerciale, clasificarea și modul de
utilizare a lor în întreprindere.
Capitolul doi al tezei va contine, în paragrafe aparte informații și exemple concrete despre
contabilizarea datoriilor comerciale din SC EXFLOR SRL, avansurile pe termen scurt acordate,
reducerile și facilitățile acordate de întreprindere în vederea realizării unor avantaje economice.
In incheiere va fi prezentata o scurta generalizare cu referire la modul in care a fost efectuata
practica si informatiile acumulate in timpul analizarii si intocmirii unor documente referitoare la
datoriile si creantele comerciale pe care le inregistreaza intreprinderea in decursul anului. Tot in
incheiere vor fi prezentate concluziile reţinute in urma studiului întreprinderii

3
 Cadrul organizatoric al studiului îl reprezinta o societate comerciala din domeniul
prelucrarii si realizarii carnii si a produselor din carne S.A “Basarabia Nord” Balti, Republica
Moldova la baza acestuia aflandu-se documentarea din realitatile practice, concrete ale societatii.
Scurt istoric
Combinatul de carne din Balti a fost infiintat in anii 1944-1946. In 1958 a fost construit un
nou abator de prelucrare a carnii cu o capacitate de 50 tone / schimb, iar in 1960 a fost instalat un
frigider pentru carne si productia finita cu o capacitate de 3000 tone.
A II-a etapă de reconstrucţie a principalelor ateliere de lucru 1972-1980. În 1980, fabrica de
carne din Bălţi a pus în funcţiune, o instalatie moderna de epurare a apelor uzate cu o capacitate de
4000 m3 /zi. In 2005 SA “Basarabia Nord” are o suprafata de 10.5 ha in care functioneaza mai
multe baze de productie, de crestere shi taiere a animalelor, abatoare de prelucrare a carnii, a
intestinelor si conservelor, a cirnatilor si a pieilor; in aceasta suprafata mai intra si magazinele
autorizate si echipate cu echipament performant de pastrare a carnii si producer a felurilor de carne
si mezeluri, si masini de transportare a productiei finite.
Numărul total de muncitori la combinatul de carne este de 540 oameni. In activitatea industrială
principală sunt implicati 361 de personae, angajati în activităţi comerciale-132oameni, angajaţi
profesionişti – 35oameni, personalul de serviciu 12 persoane.
Scopul companiei este de a realiza producţia in spaţiul-economic, comercial şi alte activitati.
Domeniul principal de activitate:  fabricarea şi prelucrarea cărnii.
SA "Basarabia Nord", produce 4 tipuri de carne: (carne de vită, carne de porc, de oaie, carne
de cal), de 90 de feluri de mezeluri, 30 de tipuri de produse din carne, 15 tipuri de conserve,
grăsimi, piei de animale.
Capitolul I: NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ŞI CREANŢELE COMERCIALE

Pe parcursul desfăşurării activităţii, orice societate comercială cu activitate industrială,

comercială, de servicii sau de alta natură intră în relaţii cu terţe persoane fizice sau juridice, care
generează drepturi (creanțe) şi obligaţii (datorii).

,,Contabilitatea ţertilor asigură evidenţa datoriilor creanţelor unităţii în relaţiile acesteia cu

furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile din cadrul grupului,
asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi” [3]. Evidenţierea datoriilor se face la valoarea lor
nominală (valoarea efectivă din momentul apariţiei lor). Datoriile comerciale se înregistrează în
contabilitate în lei la cursul zilei.

4
 Ciclul de schimb între societatea comerciala şi mediul extern presupune un flux de materiale
şi un flux de bani.

Fluxul material presupune: aprovizionarea de la clienti prin intrarea materialelor în mediul intern
(magazia de materiale, ateliere de fabricaţie,magazie de produse finite, livrare) şi se incheie prin
ieşirea produselor către mediul extern, cumparatori.

Fluxul de bani presupune: încasarea creanţelor de la cumparatori, intrarea lor în conturi de

trezorerie şi plata datoriilor către clienti. Deseori livrarea bunurilor şi plata lor sunt fluxuri ce se
realizează în momente diferite de timp (fie cumparatorul oferă banii, iar plata se face ulterior, fie
livrarea marfurilor este precedată de acordarea unor avansuri), astfel se nasc datorii pentru
beneficiar, client, şi creanţe pentru furnizor.

Daca operaţiunea are loc înainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta
sa se fi întocmit atunci înregistrarea se va face într-un cont de aşteptare pana la apariţia
documentului, cand va avea loc transferul în conturile de creanţa sau de datorie.

1.1 Datoriile comerciale

Datoriile, în general, reprezintă resurse de finanţare provenite din exteriorul unităţii

patrimoniale puse la dispoziţie fie de instituţii de creditare, ele reprezentând datorii financiare, fie
de furnizori, reprezentând datorii comerciale, fie de alti terţi, adică datorii fiscale, salariale, sociale
şi alte datorii.

O datorie este o obligaţie actuala a întreprinderii care provine din evenimentele trecute şi
care trebuie sa antreneze, cu ocazia plaţii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare de
avantaje economice.

Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.

În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:
După conţinutul economic:
- datorii financiare,
- datorii comerciale,
- datorii calculate.
După termenul de achitare:
- datorii pe termen lung,
- datorii pe termen scurt.

5
După modul de achitare:
- datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul
statutar (acţiuni sau cote de participaţie),
- datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede
cedarea unei părţi din capitalul statutar.
Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională – la provenienţa lor din interiorul
ţării sau în valută străină – la provenienţa lor de peste hotarele ţării.

Datoriile pot fi reflectate în contracte, documente primare de achiziţie a mărfurilor în valută

străină, însă la reflectarea datoriilor în conturile contabile şi rapoartele financiare acestea trebuie să
fie exprimate numai în valută naţională.
Datoriile exprimate în valută străină din momentul apariţiei pînă la momentul achitării lor
pot genera venituri – în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar, ori pierderi – în urma
diferenţelor nefavorabile.
Datoriile comerciale sunt datoriile ce apar in urma operatiilor comerciale ale intreprinderii.
Conform planului de conturi contabile pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt sînt
destinate conturile clasei 5 “Datorii pe termen scurt” şi pentru evidenţa datoriilor pe termen lung –
conturile clasei 4 “Datorii pe termen lung”. Soldurile acestor conturi la sfîrşitul perioadei de
gestiune se reflectă în compartimentele 4 şi 5 ale Bilanţului contabil cu aceiaşi denumire.

Inregistrarile in contabilitate privind operatiile comerciale se efectueaza respectind

principiul specializarii exercitiilor, care prevede ca veniturile si cheltuielile se constata in perioada
cind au fost efectuate, dar nu in momentul cind se produce decontarea sau miscarea lor.

Rapoartele financiare intocmite dupa acest principiu informeaza utilizatorii nu numai despre
operatiile trecute, care au fost insotite de cheltuieli si venituri, dar si despre datorii care antreneaza
in viitor cheltuieli si incasari. Aceasta informatie e utila pentru luarea unor decizii economice si de
gestiune.

Pentru a asigura circulatia coerenta a mijloacelor economice ale intreprinderii, a finalizarii ei

la timp, un mare rol il joaca alegerea sistemului de decontari. Formele si ordinea decontarilor in
economia nationala se stabilesc de catre Banca Nationala a Moldovei.

Decontarea datoriilor fata de furnizori se poate face

6
 - prin achitarea lor pe baza de facturi si instrumente de plata corespunzatoare formelor de
decontare aplicate;
- prin acordarea de catre furnizor a unui credit comercial, in al carui scop platitorul
elibereaza furnizorului un bilet la ordin sau accepta o cambie emisa de furnizor.

Decontările privind achitarea datoriilor faţă de furnizori, de regulă, se efectuează prin virament,dar
sînt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei stabilite prin Legea cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, cu modificările şi completările ulterioare.
Decontările prin virament se efectuează conform Regulamentului privind decontările fără numerar
în Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996 , cu modificările şi completările ulterioare (în
continuare - Regulament) aprobat prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al B.N.M.

Conform Regulamentului, formele de bază ale decontărilor prin virament se bazează pe:[1]

1.Dispoziţia de plată - dispoziţia dată de către plătitor băncii care îl deserveşte de a transfera
beneficiarului o anumită sumă de bani.

2.Dispoziţia de plată acceptată - dispoziţie de transfer a unei sume de bani dată de către plătitor
băncii plătitoare prin oficiul poştal pe numele unor cetăţeni (pensii,pensii alimentare,
salarii,cheltuieli de deplasare, onrarii etc.)

3.Cererea-dispoziţie de plată - cererea beneficiarului către plătitor de a plăti, în baza documentelor

de expediere remisi lui în afara băncii, valoarea producţiei livrate, serviciilor prestate şi alte
plăţiconform contractului.

4.Acreditivul - angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului pentru

marfalivrată sau serviciile prestate la prezentarea documentelor ce confirmă că marfa a fost
expediată sau serviciile au fost prestate.

5.Cecul - document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii plătitoare de a plăti
oanumită sumă de bani la prezentarea unui cec de către beneficiarul de cec.

6.Dispoziţia incaso (dispoziţia incaso trezorerială) - dispoziţia beneficiarului privind

virareaincontsestabilă a unei anumite sume de mijloace băneşti din contul plătitorului
fărăconsimţămîntul lui, în baza documentelor executorii sau a altor acte legislative care
prevăddreptul virării incostebile.

7
Pe lîngă formele de decontări enumerate întreprinderea poate utiliza şi cambiile. Modul de utilizare
a acestora este stabilit in Legea cambiei nr.1527-XII din 22.06.1993. [5]

Datoriile comerciale se impart in mai multe categorii, astfel:

· datorii fata de furnizorii de stocuri, lucrari si servicii;

· datorii fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale;

· datorii pentru efectele comerciale.

Aceste datorii se refera la bunurile, lucrarile si serviciile achizitionate de intreprindere, ca exemplu,

materii prime, materiale, marfuri, reparatii la bunurile de folosinta indelungata, servicii telefonice,
postale etc.

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori, antreprenori
şi alţi creditori pentru activele procurate, serviciile de care a beneficiat şi avansurile primite;

Datoriile comerciale se constată şi se contabilizează la valoarea nominală în baza facturii fiscale sau
contului de plată prezentat;

Achitarea datoriilor poate fi efectuată cu mijloace băneşti prin transfer, ce se confirmă de extrasul
de la bancă însoţit de dispoziţia de plată, sau cu mijloace băneşti în numerar din casierie confirmate
de dispoziţia de plată de casă, sau prin intermediul titularului de avans prezentându-se decontul de
avans împreună cu documentele justificative;

Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor pe termene de

apariţie şi de stingere a datoriilor;

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale sunt destinate conturile 521 “ Datorii pe termen
scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datoriile pe termen scurt fata de partile legate”, 523 “
Avansuri pe termen scurt primite”.

În rapoartele financiare datoriile comerciale în valută străină se reevaluează la cursul oficial la data
întocmirii acestora.

1.2 Decontarile cu furnizorii

8
În categoria decontărilor cu terţii, din punct de vedere contabil, s-au inclus doar datoriile din
exploatare şi nepurtătoare de dobânzi, cu termen de decontare scurt, din care fac parte datoriile fată
de furnizorii de materii prime, mărfuri, de imobilizări, cele față de prestatorii de servicii, şi alte
datorii, cum sunt cele salariale, sociale, fiscale, datorii fată de asociaţi. Din întreaga grupă a
decontărilor fată de terţi, cel mai important loc îl ocupă datoriile izvorâte din relaţiile comerciale,
datoriile faţă de furnizori.

Conform Dicționarului de Marketing, furnizorul reprezintă partenerul din cadrul pieţei, care asigură
întreprinderii resursele (materii prime, materiale, energia, diferite componente, echipamente
tehnice, informatii, banii si forţa de munca), necesare desfășurării activităţii, în baza unor relaţii de
vânzare-cumpărare.

Cunoasterea posibilităţilor de ofertă ale acestor agenţi de mediu prezintă o deosebită importanță
pentru activitatea întreprinderii. Despre furnizori, întreprinderea are nevoie de o serie de informații
de genul: dimensiunile și calitatea ofertei, prețurile practicate, politicile comerciale utilizate,
localizarea geografică, etc. În același timp, asigurarea unor relații de piață normale, impune și
cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum și a altor
elemente care ar putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.

Raporturile întreprinderii cu furnizorii sunt determinante pentru bunul mers al activității, și

reglementarea lor necesită opțiuni concretizate în strategii specifice:

- preocuparea de a asigura o structură a furnizorilor pentru principalele categorii de resurse

care, pe de o parte, să nu genereze raporturi de dependență, iar pe de alta parte, să nu afecteze
calitatea și eficiența aprovizionării cu resursele respective;
- promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma
raporturilor de parteneriat strategic și a alianțelor strategice;
- dobandirea unor avantaje concurențiale pe baza promovării de raporturi cu furnizori de renume.

Relatiile unei unități economice cu furnizorii săi sunt determinate profund de natura
tehnologică a proceselor productive. Relațiile între cei doi agenți economici se stabilesc prin
semnarea contractelor de vânzare-cumpărare, de execuție de lucrări sau prestări de servicii. În
cazul în care cumpărătorul nu achită pe loc marfa, lucrările executate și serviciile prestate, va
avea obligatii de plată-datorii, care le va achita la termenele prevăzute în contract. Pentru
perioada de la apariția obligațiilor până la achitarea lor, agentul economic beneficiază de o
resursă atrasa, un credit comercial pentru care nu platește dobândă, creditul-furnizor acordat de vânzator.

9
 În aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se ține seama
de:

 relatiile traditionale cu furnizorii;

 aprovizionarea de la furnizorii cei mai apropiați și cu mijloace de transport economice;
 facilități privind prețul și calitatea;
1.3 Clasificarea datoriilor şi creanţelor comerciale

Schema 2. Structura conturilor de evidenţă a creanţelor comerciale

Conturi de evidenţă a creanţelor comerciale

221 „Creanţe pe 222 „Corecţii la 223 „Creanţe pe 224 „Avansuri

termen scurt datorii termen scurt ale pe termen scurt
aferente dubiaoase” părţilor legate” acordate”
facturilor
Subconturi: Subconturi: Subconturi: Subconturi:
comerciale”
2211 „Facturi de primit din Nomenclatorul 2231 „Creanţe pe 2241 „Avansuri pe
ţară ” subconturilor se termen scurt ale termen scurt acordate
stabileşte de către întreprinderilor fiice” în ţară”
2212 „Facturi de primit din fiecare întreprindere
străinătate” 2232 „Creanţe pe 2242 „Avansuri pe 10
termen scurt ale termen scurt acordate
2213 „Cambii primite” întreprinderilor în străinătate”
asociate”
 Componenţa subconturilor poate fi modificată în funcţie de necesităţile informaţionale ale
întreprinderii.

1.4 Creante comerciale dubioase

Orice intreprindere tinde spre maximizarea volumului de desfaceri. In acest scop, ea poate
utiliza diferite metode de vinzare\sau decontare. Vinzarea marfurilor in credit duce la majorarea
volumui de vinzari, insa ar putea creea o suma mare a datoriilor dubioase. Creantele sunt
considerate ca dubioase in urmatoarele conditii:

- cumparatorul sau clientul este insolvabil, indiferent de termenul de achitare, iar creanta nu
are nici o garantie;
- sunt inaintate reclamatii, cereri de achitare, este luata hotarirea organelor de judecata sau
exista publicarea oficiala privind falimentul si lichidarea intreprinderii;
- termenul de prescriptie prevazut de legislatia in vigoare a expirat.

Contabilitatea creantelor comerciale dubioase presupune utilizarea a doua metode:

- casarii directe a creantelor dubioase pe seama cheltuielilor perioadei;
- casarii creantelor dubioase pe seama rezervei privind datoriile dubioase anterior create.
Pentru reflectarea creanţelor dubioase se utilizează contul 222 „Corecţii la creanţe
dubioase” destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi utilizarea rezervelor
pentru datoriile dubioase aferente procurărilor de către cumpărători a bunurilor materiale cu
plată ulterioară. Contul 222 „Corecţii la creanţe dubioase” cu funcţia contabilă de pasiv este
contrar în raport cu contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”.

Constituirea rezervelor pentru datoriile dubioase se reflectă în creditul contului 222

„Corecţii la creanţe dubioase”, iar în debitul acestuia se reflectă utilizarea rezervei la stingerea
sumelor creanţelor dubioase. Soldul contului este creditor şi reprezintă suma rezervelor neutilizate
la finele perioadei de gestiune.

Rezerva creată la contul 222 „Corecţii la creanţe dubioase” se utilizează numai pentru 
casarea creanţelor compromise care au apărut în cadrul operaţiilor comerciale ale întreprinderii,
celelalte creanţe nu pot fi stinse din contul acestei rezerve.

Decontarea creanţelor comerciale dubioase în contabilitatea financiară se efectuează în baza 
următoarelor documente:

-lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;

11
-ordinul conducătorului întreprinderii privind decontarea creanţelor.

Decontarea creanţelor comerciale dubioase este posibilă prin:

1) raportarea directă a creanţelor dubioase la cheltuielile perioadei;

2) decontarea creanţelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.

Metoda decontării directe a creanţelor dubioase prevede raportarea acestora la cheltuieli

în perioada de gestiune încare au fost constatate, însă aplicarea ei în practică conduce la încălcarea
principiului prudenţei, deoarece suma creanţelor dubioase nu se reflectă la veniturile constatate
anterior în perioada respectivă în baza principiului specializării exerciţiilor. Conform metodei
specifice suma creanţelor reflectată în bilanţ nu poate fi considerată reală, întrucît şi suma care se
consideră dubioasă nu va fi rambursată.

Metoda decontărilor creanţelor dubioase pe seama rezervelor create în aceste scopuri este
mai acceptabilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind datoriile dubioase în rapoartele
financiare ale perioadei de gestiune în care au fost constatate veniturile aferente acestor pierderi, dar
nu în perioada în care s-a constatat că clientul nu este în stare să achite datoria. În astfel de cazuri
metoda care prevede crearea rezervelor pentru datoriile dubioase poartă un caracter de evaluare.
Evaluarea rezervelor respective poate fi efectuată prin:

-calcularea cotei pierderilor;

-gruparea creanţelor comerciale după termenul de achitare.

Cota pierderilor privind datoriile dubioase se stabileşte în raport cu unul din următorii
indicatori acceptaţi în politica de contabilitate:

a)volumul vînzărilor nete;

b)volumul vînzărilor în rate;

c)suma totală a creanţelor neachitate la data întocmirii bilanţului contabil.

Metoda calculării procentului de la suma vânzărilor nete presupune determinarea cotei

părţi a creanţelor comerciale, care trebuie inclusă în cheltuielile perioadei în baza procentului mediu
al creanţelor dubioase ale anilor precedenţi, înmulţit cu volumul total de vînzări nete în rate ale
perioadei de gestiune curente. Acest procent este stabilit de către întreprindere de sine stătător, în
baza datelor perioadelor trecute. Prin această metodă se determină valoarea probabilă a venitului din

12
volumul total al vînzărilor nete în rate (sau total nete), care nu va fi primită. Aceasta se constată ca
cheltuială a perioadei de gestiune, formînd rezerva privind creanţele dubioase.

Cota procentuală medie a creanţelor dubioase se indică în politica de contabilitate a

întreprinderii şi se utilizează în cursul anului. Uneori acest procent poate fi modificat în cursul
anului, dacă intervin factori extraordinari în economie, în sfera politică etc. Utilizînd metoda dată,
se respectă principiul corespunderii cheltuielilor cu venitul pe care le-au generat. Metoda dată nu ia
în consideraţie soldul la contul 222 „Corecţii la datorii dubioase” şi sumele creanţelor, a căror
scadenţă este diferită. Aceste solduri sunt corectate în cazul utilizării metodei de grupare a
creanţelor după termenul de achitare. În conformitate cu această metodă, în contabilitate are loc
gruparea creanţelor comerciale în dependenţă de termenul de stingere. Dacă creanţa nu a fost
achitată în termen, ea este considerată restantă. Cu cît creşte perioada restantă, cu atît se micşorează
probabilitatea stingerii datoriei date. Gruparea creanţelor în funcţie de perioada restanţieră permite
luarea unor decizii privind lucrul cu cumpărătorii şi clienţii, modernizarea sistemului de decontări şi
preîntâmpinarea pierderilor legate de creanţele dubioase.

Capitolul II.

CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANŢELOR COMERCIALE LA

S.A. ,,Basarabia Nord”, Balti

Creantele si datoriile comerciale reflecta relatiile intreprinderii cu alte intreprinderi legate de

aprovizionarea si desfacerea de bunuri si servicii.

2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale

Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori şi alţi creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate,
serviciile acordate şi avansurile primite.

Datoriile se reflectă în conturile contabile şi în bilanţul contabil atunci cînd există

probabilitatea retragerii resurselor (mijloacelor băneşti, activelor proprii) care sînt purtători de
avantaje economice, ceea ce va constitui rezultatul constatării datoriilor în cauză, iar suma la care se
constată datoriile poate fi măsurată veridic. Aşadar, intrările gratuite nu provoacă retragerea
resurselor şi respectiv apariţia datoriilor.

13
 Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor,
creditor, termen de apariţie şi stingere a datoriilor.

Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523 “Avansuri pe
termen scurt primite”. Aceste conturi sînt conturi de pasiv.

În creditul lor se înregistrează creşterea datoriilor comerciale,

In debit - achitarea datoriilor faţă de furnizori.

Soldul acestor conturi este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită
dată şi se reflectă în capitolul 5 al Bilanţului contabil, posturile căruia corespund denumirilor
conturilor specificate.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare, care însoţesc bunurile intrate

de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. Pentru livrările impozabile cu TVA se
întocmesc facturile fiscale (Anexa 2) care au fost introduse de la 1 martie 2002, iar pentru livrările
neimpozabile – facturile de expediţie (Anexa 37).[4]

Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori(fara TVA):

o debit contul 111 “Active nemateriale”,

o debit contul 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,
o debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”,
o debit contul 123 “Mijloace fixe”,
o debit contul 211 “Materiale”,
o debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,
o debit contul 217 “Mărfuri”,
o credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau credit contul
522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.

Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori(fara TVA):

o debit contul 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,

o debit contul 211 “Materiale”,
o debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,

14
 o debit contul 217 “Mărfuri”,
o debit contul 712 “Cheltuieli comerciale”,
o debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,
o debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”,
o debit contul 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”,
o debit contul 811 “Producţia de bază”,
o debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”,
o credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau credit contul
522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.
o

Conform art.102 din Codul fiscal [6] în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili li se
permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor pe valorile
materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător

Conform art. 102 alin. (6) subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau
care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul cînd dispune:

1. de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori
urmează a fi achitată TVA, sau

2. de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA aferentă

mărfurilor importate.

La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:

o debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii
privind taxa pe valoarea adăugată”,
o credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii
pe termen scurt faţă de părţile legate”.

Întreprinderea S.A “Basarabia Nord” înregistrată ca plătitor de TVA in decursul activitatii sale
pentru a produce productia are nevoie de o serie de materii prime si marfuri necesare prelucrarii
marfii cum ar fi diferite spetii si ingrediente care sunt introduse in carne pentru a da un gust
deosebit mezelurilor produse pentru vinzare. Astfel intreprinderea inregistreaza o serie de activitati
de procurare a materiei prime, astfel ea, prin intermediul facturilor comerciale inregistreaza in
15
contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” toate procurarile efectuate fara sa
achite plata imediata. Acestea le putem observa prin analiza anexelor 1, 2, 3, 4,

Exemplu: Anexa 1 La data de 08.05.2012 S.A “ Basarabia Nord”, m. Balti procura de la S.A. “
Romanita”, m. Balti cascaval Mlek Eme in cantitate de 10.15 kg, la pretul de 99.33 lei (fara TVA)
TVA-20%.

Inregistrarile se fac in contul

o debit contul 211 “Materiale”(spetii) -1210.44 lei

o credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -1210.44 lei

Reflectarea TVA aferenta facturii comerciale

o Debit contul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoare adaugata”-201.74 lei

o Credit contul 521.1 “Facturi de achitat in tara” -201.74 lei

Achitarea datoriilor faţă de furnizori se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor

contabile:

1. prin decontările din conturile bancare:

o debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii
pe termen scurt faţă de părţile legate”,
o credit conturile 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în
valută străină”, 244 “Conturi speciale la bănci”;

2. în numerar:

o debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522
“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”,
o credit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 241 “Casa”;

3. din contul creditelor bancare:

o debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii
pe termen scurt faţă de părţile legate”,
o credit conturile 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 411 “Credite bancare pe termen
lung”;

16
4. prin schimbul cu alte active:

o debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,

o credit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
sau
o debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”,
o credit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”.

In cazul dat TVA se achita in numerar

o debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-1210.44 lei
o credit conturile 242 “Conturi curente în valută naţională” -1210.44 lei

În cazul neachitării la timp a datoriilor faţă de furnizori conform contractului pot fi calculate
penalităţi care se reflectă prin formula contabilă:

o debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”,

o credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”.

Dacă în contul procurărilor au fost achitate sume sub formă de avansuri, acestea se trec la stingerea
datoriilor după primirea mărfurilor (serviciilor):

o debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii
pe termen scurt faţă de părţile legate”,
o credit conturile 136 “Avansuri pe termen lung acordate”, 224 “Avansuri pe termen scurt
acordate”.

Acordarea avansurilor se reflectă prin formula contabilă:

o debit conturile 136 “Avansuri pe termen lung acordate”, 224 “Avansuri pe termen scurt
acordate”, Anexa 5
o credit conturile 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în
valută străină”.

Sumele avansurilor pe termen scurt si\sau lung primate se inregistreaza prin formula contabila:

o debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi
curente în valută străină”;

17
 o credit conturile 424 “Avansuri pe termen lung primate”, 523 “Avansuri pe termen scurt
primate” Anexa 6

Mărfurile şi serviciile procurate din alte ţări nu includ TVA. De aceea la procurarea
mărfurilor de peste hotare, pentru ca agenţii economici care procură mărfuri din ţară şi cei care
procură mărfuri de peste hotare să fie puşi în condiţii egale, la intrarea mărfii în ţară, importatorul
trebuie să achite TVA în momentul declarării mărfurilor în punctele vamale. Totodată după
achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea în cont a acestei sume, în cazul cînd
importatorul este plătitor de TVA. Dacă acesta nu este plătitor de TVA, suma TVA se include în
valoarea mărfii procurate. Nu se admite trecerea în cont a sumei TVA achitate pentru serviciile
importate.

Intreprinderea analizata de mine nu efectueaza tranzactii de marfuri de peste hotarele tarii astfel
ea nu inregistreaza datorii la buget privind taxele pe valoare adaugata.

În decontările cu furnizorii pot să apară pretenţii faţă de ei în privinţa calităţii mărfurilor

intrate şi serviciilor primite referitoare la integritatea loturilor de mărfuri, calitatea şi preţurile lor. În
acest caz se întocmeşte un proces-verbal cu participarea reprezentantului furnizorului ori a unei
persoane necointeresate, în lipsa acestui reprezentant. Pretenţiile înaintate faţă de furnizor şi
recunoscute de acesta se reflectă prin formula contabilă

o debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”.

o credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”.

Alte datorii pe care le-a inregistrat intreprinderea S.A “ Basarabia nord” au fost procurarea
jaluzelelor verticale de la furnizorul “Prim-Prok” SRL si au fost inregistrate in conturile

o debit contul 213.2 “Obiecte de mica valoare si scurta durata in exploatare” -1034.00 lei
o debit contul 534.2“Datorii privind taxa pe valoare adaugata” - 172.33 lei
o credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” -1034.00 lei Anexa 7

Achitarea datoriilor poate fi efectuată cu mijloace băneşti prin transfer, ce se confirmă de

extrasul de la bancă însoţit de dispoziţia de plată (Anexa 34),

sau cu mijloace băneşti în numerar din casierie confirmate de dispoziţia de plată de casa(Anexa 35)

sau prin intermediul titularului de avans prezentându-se decontul de avans (Anexa 36) împreună cu
documentele justificative;

18
2.2 Contabilitatea creantelor comerciele

Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii ocupă un loc central în activitatea întreprinderii. Ele ţin de
livrarea de produse, de acordarea de servicii şi îmbracă forma unor drepturi de creanţă faţă de
clienţi.

Creanţe comerciale reprezintă a cea parte a creanţelor care apar în cazul cînd momentul transmiterii
către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor active livrate,
precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Pentru evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe
fiecare debitor, pe termene de formare şi de achitare a acestora.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu

mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile)
livrate, serviciile prestate şi avansurile acordate pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din

19
grupa 22 „Creanţe pe termen scurt”: 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”, 222 „Corecţii la datorii dubioase”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor
legate”, 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.

Conturile de activ 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale, şi 223 „Creanţe
pe termen scurt ale părţilor legate”, sunt destinate pentru înregistrarea valorii contractuale sau de
piaţă a produselor livrate şi serviciilor prestate, inclusiv TVA.

În debitul conturilor nominalizate se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale;
In creditul acestor conturi se reflectă achitarea lor.

Soldurile acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă sumele creanţelor pe termen scurt ale părţilor
nelegate şi legate la finele perioadei de gestiune.

Soldurile tuturor conturilor de creanţe cu sold debitor se reflectă în capitolul 2.2 din Bilanţul
contabil în mod obişnuit, iar ale contului 222 „Corecţii la datorii dubioase” se înregistrează cu
semnul „minus”, adică în paranteze. În afară de această, cheltuielile aferente datoriilor dubioase se
reflectă în Raportul privind rezultatele financiare în componenţa cheltuielilor comerciale.

În continuare vom reflecta modul de contabilizare a creanţelor comerciale în baza unor exemple
concrete.

Exemplu Anexa 8

S.A “ Basarabia Nord” furnizeaza servicii de transport lui Matveiciuc Kazimir timp de 2 ore.
Valoarea serviciului prestart costa 166.66 lei (fara TVA). In continuare sunt contabilizate formulele:

o Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ - 200 lei
o Credit contul 611 “Venituri din vânzări” -200 lei
o Credit contul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoare adaugata” -33.34 lei

Alte exemple asemanatoare mai putem observa in Anexele 9, 10, 11

In Anexa 12 se arata cum S.A “ Basarabia Nord” la data de 07.05.2012 vinde firmei SRL “Finplast-
Prim” resturi de carton care au fost folosite la ambalarea marfurilor in suma de 937.08 lei (fara
TVA). Reflectarea vinzarii se face dupa formulele contabile:

o Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ -1124.5 lei

20
 o Credit contul 612.1 “Venituri dinrealizarea altor active curente” -1124.5 lei
o Credit contul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoare adaugata”-187.42 lei
o Debit 714.1 “Cheltuieli privind realizarea altor active curente”
o Credit 211.4 “ Ambalaje si material pentru ambalat”

Produsele finite şi evidenţa livrărilor se ţine în „Cartea de livrări a produselor finite”, în

care se înregistrează numărul de ordine, numărul şi seria facturii în baza căreia sa efectuat
livrarea,denumirea beneficiarului şi deservirea livrării, suma fără TVA şi cu TVA.

Registrul de procurari Anexa 13

Evidenţa livrărilor de produse finite, de mărfuri se ţine şi în mod automatizat în „Registrul

vânzărilor” Anexa14..Achitarea la vânzarea produselor finite, mărfurilor se efectuează fie prin
transfer în baza„Dispoziţiei de plată” de la bancă, fie prin achitarea în numerar în casierie Anexa 15
inregistrata in conturile:

o Debitul contului 539.3 “ Datorii pe termne scurt fata de alti creditori” -1162.5 lei
o Creditul contului 241.1 “ Casa in valuta nationala” -1162.5 lei.

La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora până la livrarea lor,
sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen scurt acordate furnizorilor,
antreprenorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor active, sau servicii, pe
termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri pe termen scurt
acordate”.

În debitul acestui cont sunt reflectate sumele avansurilor pe termen scurt acordate;
In creditul lui sumele avansurilor utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizor sau
antreprenori.
Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă avansurile acordate, însă neutilizate la finele perioadei
de gestiune.

Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării serviciilor:

o Debitul contului 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

o Creditul contului 241 “Casa”, sau Ct 242 “Cont de decontare”, sau Ct 243 “Cont
valutar”

Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior:

21
 o Debitul contulu 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
o Debitul contului 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
o Creditul contului 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

Avansurile pot fi restituite, dacă nu a avut loc livrarea activelor pentru care au fost acordate
avansurile:

o Debitul contului 242 “Cont de decontare”

o Debitul contului 243 “Cont valutar”
o Creditul contului 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

Avansurile anterior acordate, dar nereclamate, se trec la cheltuieli prin formula contabilă:

o Debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

o Creditul contului 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

Pentru a majora volumul de vinzari si a stimula achitarea creantelor de catre cumparatori,

intreprinderea acorda acestora reduceri si facilitate. Facturile pot cuprinde urmatoarele reduceri:

- Reduceri de natura comerciala, care se acorda pentru defecte de calitate sau neconformitate
a bunurilor furnizate, cu conditiile contractului de vinzare, pentru volumuri mari de vinzari
sau tininduse cont de importanta cumparatorului, pentru operatiile comerciale effectuate cu
acelasi client pe o perioada indelungata;
- Reduceri de natura financiara care se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul
stabilit de plata si se numesc sconturi de decontare.

Reducerile pot fi stipulate si aplicate atit pina la facturare, cit si dupa facturare.
Contabilitatea reducerilor de pret si returnarilor de marfuri vindute e organizata in dependent de
perioada raportoare in care au avut loc reducerile de pret si returnarile de marfuri vindute, gradul de
valorificare al marfurilor returnate, sursa acoperirii pierderilor din returnari si reduceri de pret,
momentul achitarii creantelor privind marfurile returnate.

Intreprinderea S.A “ Basarabia Nord” pentru faptul ca procura materii prime necesare pentru
producerea marfurilor in cantitati mari beneficiaza de unele reduceri de pret de la firmele cu care
conlucreaza. Dat fiind faptul ca aceste reduceri de pret minimizeaza cheltuielile intreprinderii,
aceasta inregistreaza un profit mai mare in urma vinderii productiei finite. Aceasta reducere la
procurarea spetiilor pentru prepararea mezelurilor o putem analiza din factura fiscala a Anexei 16.

22
In aceasta anexa observam ca la data de 30.04.2012 S.A “ Basarabia Nord” a procurat de la SRL
“Esperanza” Chisinau spetii. Aceasta facindu-i o reducere de 3% la material prima procurata in
valoare de 5789.97 (inclusive TVA) Aceasta suma intreprinderea care a primit reducerea o
inregistreaza cu semnul minus (-) in bilant si o contabilizeaza conform formulei:

o Debit contul 211 “Materiale” (spetii)

o Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 5789.97
o Credit contul 534.2 “ Datorii privind TVA” -964.99

Anexa 17 La rindul sau Combinatul de carne pentru a atrage cit mai multi cumparatori a productiei
pe care o ofera, la fel acorda unele facilitati cumparatorilor. Astfel prin factura fiscala din data de
01.05.2012 SA “ Basarabia Nord” a efectuat niste reduceri firmei SRL “ Gremis” la procurarea
mezelurilor in valoare de 156.60 lei (inclusive TVA).

Reflectarea formulelor contabile

o Debit contul 221.1 “ Facturi de primit din tara”

o Credit contul 611 “ Venituri din vinzari” – 156.60 lei
o Credit contul 534.2 “ Datorii privind TVA” – 26.10 lei.

Returnarea mărfurilor de către cumpărători şi acordarea reducerilor de preţ acestora se reflectă prin
formula contabilă (la suma fără TVA):

o debit contul 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”,

o credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

Diferenţele de curs valutar obţinute din reevaluarea soldului creanţelor pe termen scurt
exprimate în valută străină la sfîrşitul perioadei de gestiune se reflectă prin formulele contabile:

a) diferenţele nefavorabile de curs valutar:

o debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”,

o credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

b) diferenţele favorabile de curs valutar:

23
 o debit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
o credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”.

Reflectarea facturilor ce urmeaza a fi achitate referitor la cheltuielile generale si administrative ale

intreprinderii se face la fel cu ajutorul formulei contabile:

In cazul nostru, Anexa 18 intreprinderea SA “Basarabia Nord” filiala Soldanesti, foloseste energie
electrica prestata de SA “RED-Nord” pentru iluminarea sectiei administrative in suma de 736.64 lei
(inclusiv TVA). Data eliberarii facturii este de 30.04.2012

o Debitul contului 713.9 “ Alte cheltuieli generale si administrative” -736.64 lei

o Creditul contului 521.1 “ Facturi de achitat in tara” -736.64 lei
o Creditul contului 534.2 “Datorii privind TVA” – 122.77 lei

Intreprinderea SA “Basarabia Nord” are nevoie de spatiu pentru comercializarea marfii si transport
cu care duce marfa de la combinat spre punctele de realizare, astfel ea a fost nevoita sa ia in arenda
unele locatii si masini de la personae fizice sau juridice care dispun de aceste locatii .

Anexa 19. Prin actul de achizitie a serviciilor de locatiune si a cheltuielilor aferente intocmit la
31.03.2012 se stipuleaza ca arendatorul Creciun Oleg, persoana fizica, da in arenda arendasului
automobilul in scopul transportarii marfii cu o suma stabilita de 700 lei. Aceasta formula de luare in
arenda a unui obiect se inregistreaza in contabilitate ca alte cheltuieli comerciale si anume:

o Debitul contului 712.8 “ Alte cheltuieli comerciale” -700 lei

Aceasta formula a fost inregistrata ca alte datorii pe termen scurt fiind achitata in alta zi decit data
luarii masinii in arenda shi anume:

o Creditul contului 539.1” Datorii pe termen scurt privind arenda”- 700 lei.

Tot la alte cheltuieli comerciale mai merg si facturile lunare de achitare a energiei electrice, apa
rece si canalizare, servicii de marketing, servicii de reglare timer acestea fiind prezentate in Anexa
20, 21, 22. Ele au fost creditate prin contul:

Anexa 20.

o Debitul contului 712.8 “ Alte cheltuieli comerciale” -2911.92 lei ( fara TVA)
o Creditul contului 539.3” Datorii pe termen scurt fata de alti creditori” -2911.92 lei

24
 o Creditul contului 534.2 “Datorii privind TVA” -582.39 lei

Anexa 23. SA “Basarabia Nord” detine locatiuni pe care la rindul ei le da in arenda, astfel ea da in
arenda arendasului Aulina Prim la data de 09.12.2011 incapere in valoare de 2000 lei (inclusive
TVA)

o Debitul contului 228.1 “ Creante pe termen scurt privind arenda” – 2000.00 lei
o Creditul contului 612.2 “Venituri din vinzarea marfurilor” – 1666.67 lei
o Creditul contului 534.2 “ Datorii privind TVA” – 333.33 lei

Intreprinderea mai inregistreaza si cheltuilei generale si administrative. In cazul dat Anexa 24 va

prezenta factura fiscala in care intreprinderea achita serviciile inmternet furnizorului Orange
Moldova la data de 08.05.2012 in suma de 500 lei fara TVA

o Debitul contului 713.9 “ Alte cheltuieli generale si administrative” – 500 lei

o Creditul contului 539.3 “Datorii pe termen scurt fata de alti creditori” -500 lei
o Creditul contului 534.2 “Datorii privind TVA” -100 lei

In conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, inventarierea integrala a activelor si pasivelor

se efectueaza o data pe an, in scopul verificarii si confruntarii datelor contabile cu existenta efectiva
a mijloacelor intreprinderii.

Un loc deosebit la inventarierea creantelor il ocupa platile expirate pentru produse, lucrari,
servicii. In conformirmitate cu politica de contabilitate, intreprinderea poate sa creeze pe seama
cheltuielilor comerciale o rezerva pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor
dubioase. Crearea rezervei nominalizate se reflecta prin inregistrarea:

o Debitul contului 712 “Cheltuieli comerciale”

o Creditul contului 222 “Corectii la datorii dubioase”

In cazul dat creantele se corecteaza si se aduc la marimea reala. Daca in urma confruntarii
decontarilor sa constatat ca creantele sunt ireale ( intreprinderea cumparatoare e lichidata si nu are
succesori, a expirat termenul de prescriptie, debitorul nu recunoaste datoriile etc.) in contabilitate se
intocmesc liste privind creantele compromise. Listele nominalizate se prezinta la comisia de

25
inventariere pentru a fi examinate. In baza avizului comisiei datoriile la care a expirat termenul de
prescriptive, precum si cele adjudicate de judecata dar neincasate In legatura cu insolvabilitatea
debitorului, se anuleaza pe seama rezervelor privind datoriile dubioase sau cheltuielilor comerciale.

Creantele si datoriile pe termen lung de asemenea trebue supuse analizei.

La survenirea termenului de achitare mai mic de un an intreprinderea transfera datoriile si creantele

pe termen lung in datorii si creante pe termen scurt prin intocmirea formulelor contabile
corespunzatoare:

-Pentru creante:

o Debitul contului 221 “Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

o Debitul contului 223 “Creante pe termen scurt ale partilor legate”
o Debitul contului 228 “ Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”
o Debitul contului 229 “ Alte creante pe termen scurt”
o Creditul contului 134 “Creante pe termen lung”

-Pentru datorii

o Debitul contului 411 “ Credite bancare pe termen lung”

o Creditul contului 511 “Credite bancare pe termen scurt”
o Debitul contului 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariati”
o Creditul contului 512 “ Credite bancare pe termen scurt pentru salariati”
o Debitul contului 413 “ Imprumuturi pe termen lung”
o Creditul contului 513 “Imprumuturi pe termen scurt”

Cum am mentionat mai sus listele de inventariere in care se inregistreaza toate aceste formule
contabile sunt calculate, iar sumele lor sunt introduse pe conturi aparte in jurnalul order al
intreprinderii.

In cazul intreprinderii SA “Basarabia Nord” toate inregistrarile facute pe un cont in decursul

unei perioade de gestiune se inregistreaza in balanta de verificare care dezvalue corelatia ezistenta
intre datele contabilitatii sintetice si analitice, in conformitate cu principiul dublei inregistrari, si
reflecta dependenta acestor date si formularelor rapoartelor financiare. Toate acestea sunt
evidentiate in :

Pentru contul 221.1 “Facturi de primit din tara” Anexa 25

26
 Contul 224.1 “Avansuri pe termen scurt acordate in tara” Anexa 26

Contul 228.1 “ Creante pe termen scurt privind arenda” Anexa 27

Contul 521.1 “ Facturi de achitat in tara” Anexa 28

Contul 523 “ Avansuri pe termen scurt primite” Anexa 29

Contul 539.3 “ Datorii pe termen scurt fata de alti creditori” Anexa 30

Si alte conturi in care s-au facut inregistrari contabile.

In final, intocmirea rapoartelor financiare este precedata de confruntarea rulajelor si soldurilor din
cadrul conturilor contabilitatii sintetice si analitice, verificarea reciproca a totatlurilor din unele
register contabile distincte. Efectuarea unei asemena confruntari poate fi confirmata prin intocmirea
tabelului de corectare . Dupa ce se fac si corectarile toate aceste date se trec in raportul financiar
total. La intreprinderea SA “Basarabia Nord” pe parcursul ultimilor 3 ani observam o diferentiere a
sumelor atit a veniturilor cit si a cheltuielilor inregistrate. Acestea le observam in:

Raportul financiar pe anul 2009 Anexa 31, Raportul financiar pe anul 2010 Anexa 32, Raportul
financiar pe anul 2011 Anexa 33.

INCHEIERE

Relaţiile comerciale care se derulează între agenţii economici deschid posibilitatea apariţiei
unor relaţii comerciale reciproce, care poate interveni în momentul vânzării mărfurilor, sub forma
amânării plăţilor sau cu ocazia procurării materiilor prime şi materialelor necesare producerii
mărfurilor. Obiectul creantelor si datoriilor comerciale constă iniţial în acordarea bunurilor sub
formă de marfă, în urma unei înţelegeri (contract) între vânzător şi cumpărător. Prin acest act sau
factura se îmbină, pe de o parte, interesul producătorului de a asigura vânzarea produselor sale şi pe
de altă parte, interesul comerciantului lipsit de capital care se învoieşte să plătească marfa după
vânzarea ei. În condiţiile economiei de piaţă, creanta comerciala este foarte extins; el se manifestă
atât în relaţiile de vânzare - cumpărare dintre agenţii economici din sectorul producţiei cu cei din
sfera comercială, cât şi între producătorii de bunuri materiale. Datorită activitatii comerciale, agenţii
economici direct productivi pot să-şi desfacă produsele fără să mai aştepte ca agenţii economici din
sfera comercială să dispună de lichidităţi, eliminând o serie de cheltuieli privind stocarea produselor
şi contribuind astfel la accelerarea circulaţiei capitalului industrial. Astfel, pentru furnizor se reduc

27
cheltuielile de depozitare a mărfii iar pentru cumpărător, costurile de procurare a mijloacelor de
plată. Pe ansamblu, se realizează un transfer reciproc de resurse iar creantele si datoriile comerciale
acoperă o parte importantă a fluxurilor monetare în economie.

Creantele comerciale reprezintă vânzările de mărfuri, situaţie în care firma sau persoana
fizica procura de la furnizor echipamente, materiale, etc., sau tot de ce are nevoie fara a achita
imediat. Datoriile comerciale constau în plăţile în avans, caz în care firma poate fi de asemenea într-
o dublă ipostază, respectiv ca beneficiară a avansurilor plătite de către clienţii săi pentru fabricaţia
produselor sau plătitor de avansuri către furnizorii săi de materiale sau echipamente. Aceste
avansuri reprezintă de fapt o prefinanţare din partea beneficiarilor unor produse sau servicii şi se
practică mai ales în procesele de exploatare cu ciclu lung de fabricaţie.Termenul acordat de furnizor
în favoarea partenerului de afaceri, prin amânarea încasării contravalorii mărfurilor livrate, are ca
scop atât reducerea unor cheltuieli (depozitare), cât şi menţinerea şi cucerirea unor noi pieţe de
desfacere.

În gestiunea acestei categorii de datorii, furnizorul urmăreşte:

- diminuarea la minimum a perioadei neachitarii datoriei;

- Datoria comerciala să nu deţină o pondere ridicată în cifra de afaceri, pentru a nu

afecta lichiditatea firmei;

- stabilirea unor modalităţi de plată sigure şi rapide;

- facturarea operativă a mărfurilor livrate;

- stabilirea de penalităţi în cazul în care nu se respectă condiţii din contract;

- obţinerea de informaţii reale şi complete despre client, astfel încât acesta să fie
solvabil iar riscul afacerii să fie minim.

La o intreprindere de proportii mari, cum este Combinatul de carne “Basarabia Nord” din
Balti este foarte greu sa dirijezi relatiile comerciale cu clientii din afara, astfel este nevoie de mai
multi contabili responsabili fiecare de sectii aparte. Personalul intreprinderii trebue sa fie calificat si
sa posede informatii vaste in domeniu. Pentru mine stagiul de practica pe care l-am realizat a fost
unul nu prea clar din toate punctele de vedere, deoarece intreprinderea dispune de prea multe
informatii pe care e imposibil sa le asimilezi si sa le intelegi intr-un timp atit de scurt. Intrucit tema
aleasa de mine pentru proiectul de curs este una importanta intr-o intreprindere comerciala am decis

28
ca este necesar de a prelungi si in anul urmator practica la SA “Basarabia Nord” astfel incit
informatiile acumulate acum plus cele pe care le voi primi la urmatorul stagiu de practica sa fie
mult mai clare in initierea mea ca tinar specialist in contabilitate.

Experienta pe care am acumulat-o de la personalul intreprinderii este una mare, in sensul ca

am realizat ca munca de contabil este una foarte grea si cu raspundere, insa contabilul care a fost
responsabil de stagiul meu de practica mi-a insuflat incredere in fortele proprii si mi-a trezit o
dorinta puternica ca in ultimul an de studiu sa asimilez cit mai multa informatie pentru a-mi usura
lucrul in momentul cind voi deveni contabil.

Bibliografie

1. Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr.25/11-02 din

12.07.1996 , cu modificările şi completările ulterioare (în continuare - Regulament) aprobat prin
hotărîrea Consiliului de Administraţie al B.N.M.

2. Nederita A., Bucur V., Caraus M. “Contabilitate financiara” Chisinau 1999; p. 133

3. Andone,I., Dezvoltarea sistemelor inteligente in economie. Metodologii şi studii de caz,

Editura Economică, Bucureşti, 2001,

4. Nederita A., Bucur V., Caraus M. “Contabilitate financiara” Chisinau 1999; p. 202-203

5. Legea cambiei nr.1527-XII din 22.06.1993.

6. Art.102 din Codul fiscal

29
7. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004. In: Monitorul oficial al republicii Moldova din
27.07.2004, nr. 123 – 124, p. 16 – 65.

8. Bărbulescu, Constantin. Economia şi gestiunea intreprinderii. Bucureşti, Editura: Economica,

1998. 384 p.

9. Nederiţă, A. Corespondenţa Conturilor Contabile. Chişinău, 2007. 271 p.

10. Colectiv de autori: Ţiriulnicova, A. Analiza rapoartelor financiare.Chişinău: ASEM, 2004.

384p.

11. Ţăran, M; Dorneanu, C. Analiza diagnostic in studiul performanţelor firmei. In: Finanţe publice
şi contabilitate, 2005, nr. 4, p. 19 – 25.

30