UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA STIINTE ECONOMICE

Proiectul de specialitate
privind efectuarea practicii de initiere in specialitate la

S.A.“DIASET-VIN”

Realizat: Munteanu Mihaela

Grupa: CON-161

Conducător Ştiinţific : Malai Elizaveta

Lisnic Victoria

Chisinau 2017

1
 Cuprins
Introducere……………………………………………………………….……….4

CAPITOLUL 1.Abordari teoretice privind organizarea contabilitatii

numerarului..

1.1 Notiuni generale privind contabilitatea numerarulu……………………….11

1.2 Modul de recunoastere si evaluare................................................................16

Capitol II. Organizarea contabilitatii materialelor in cadrul entitatii

2.1.Documentarea operatiunilor economice si inregistrarea acestora in

contabilitatea entitatii..............................................................................................22
2.1.1.Contabilitatea intrarii numerarului.................................................................20
2.1.2.Contabilitatea isirii numerarului.....................................................................22

2.2. Inventarierea numerarului şi reflectarea rezultatelor inventariere

încontabilitate..........................................................................................................27
Incheiere..................................................................................................................28
Bibliografie ............................................................................................................29
Anexe ......................................................................................................................30

2
 INTRODUCERE

Pentru desfășurarea continuă a activităţii economice fiecare întreprindere, indiferent de forma de

proprietate, statutul organizatorico-juridic şi specializare trebuie să dispună de mijloace
circulante, in componenţa cărora un rol deosebit revine mijloacelor băneşti. Teoria şi realitatea
economică a demonstrat un fapt incontestabil: economia modernă are la bază banii, existenţa lor
fiind determinată de economia de schimb. Mijloacele bănești constituie elementul cheie al
economiei de schimb monetare, rolul lor fiind independent de natura sistemului economic, de
nivelul şi structurile economice.

Mijloacele băneşti ca unitate de calcul permite măsurarea şi compararea utilităţii bunurilor

eterogene, ale preţurilor lor. Ele reprezintă instrumentul universal de măsurare aplicabil
bunurilor, serviciilor şi altor drepturi actuale, trecute ori viitoare. Mărimea utilităţii bunurilor se
exprimă în preţul lor, în bani, sau chiar printr-un raport al unui număr de bani faţă de o cantitate
de bunuri. Folosirea mijloacelor bănești permite, astfel, determinarea unei scări generale de
preţuri, adică a unor raporturi de schimb comparabile ce facilitează evaluarea bunurilor
economice.

Scopul lucrării date reprezintă examinarea metodicii de contabilizare a numerarului in caserie

conform legislaţiei în vigoare:

 Noul sistem contabil al agenţilor economici al Republicii Moldova;

 Planul de conturi contabile – act normativ cu privire la reforma contabilităţii.
 Standardele Naţionale de Contabilitate – aplicate prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 16 din 29 ianuarie 1999.

Lucrarea este elaborată în baza documentelor financiare ce aparţin SA DIASET –VIN care a fost
fondata la 12 iunie 2000 si inregistrata in Rebunlica Moldova cu adresa juridical: st Dragusenii
Noi r. Hincesti , director general fiind Stoler Efim.

Numarul de identificare de stat- cod fiscal: 1003605006070

Numarul de inregistrate ca subiect impozitabil cu TVA: 0050365

Forma juridical: Societate pe actiuni de tip deschis

SA DIASET-VIN are o structura organizatorica care ii permite sa-si atinga obiectivul inmod
efficient. Acesta organizare este concretizata in structura de conducere a intreprinderii cuprizind
toate departamentele necesare unei intreprinderi profitabile.
3
Principalul gen de activitate SA DIASET-VIN este fabricarea vinului

Pentru a-si realiza sarcinile intreprinderea va practica urmatoarele genuri de activitate:

 Fabricarea altor produse alimentare, neincluse în alte categorii

 Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi animalelor vii
 Comerţul cu ridicata al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Datorită condițiilor naturale și a depozitelor de vin unice, combinatul, încă de la obârșia

dezvoltării sale, a dispus de permise excelente pentru producerea vinurilor de cea mai înaltă
calitate. În același timp, misiunea întreprinderii în toți acești ani consta în perfecționarea
continuă a echipamentelor tehnice, prin percepția produselor tehnologice progresiste noi.

Întreprinderea ocupă o pozitie centrală în societăţile contemporane. Ea este agentul care

elaborează și distribuie produse materiale, efectuează prestări de servicii destinate să satisfacă
nevoile economice individuale sau colective. Rolul său în viaţa economică și socială face ca,
oricare ar fi natura sistemului în care își desfășoară activitatea cu atît mai mult în contextul unei
economii de piață, ea trebuie să dea socoteală despre sine partenerilor săi, utilizatori interni sau
externi ai informaţiei contabile. Instrumentul prin intermediul că- ruia entitatea informează
mediul său despre ceea ce face, despre performanţele situaţiei financiare este contabilitatea.

La nivelul unei întreprinderi, contabilitatea este cel mai important element al sistemului
informational, deoarece:

◆ cele mai multe decizii la nivel microeconomic sînt luate pe baza informatiilor furnizate de
contabilitate;

◆ permite managerilor și utilizatorilor externi de informaţii să aibă o imagine a întregii entităţi;

◆ realizează legătura cu celelalte componente ale sistemului informațional al întreprinderii, prin

integrarea informațiilor privind aceste activități într-o bază comună.

Indiferent de domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea realizeaza zilnic operatiuni
economice cu persoane fizice si juridice prin intemediul mijloaceor banesti in numerar.
Contabilitatea disponibilitatilor banesti din caseria entitatii este organizata in conformitate cu
regulile tinerii operatiunilor de casa in economia nationala a Republicii Moldova.

4
CAPITOLUL 1

1.1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA

NUMERARULUI

Conform Legii contabilităţii, contabilitatea financiară reprezintă un sistem de colectare, grupare,

prelucrare și sistematizare a informaţiei privind existenţa și mișcarea activelor, a capitalului
propriu, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor în expresie valorică, pentru întocmirea rapoartelor
financiare. Deci, contabilitatea financiară are ca obiectiv principal prezentarea unei imagini de
ansamblu a activităţii entităţilor economice în decursul unei perioade de gestiune prin
intermediul rapoartelor financiare. În același timp, ea are un rol dublu: pe plan extern reprezintă
un instrument de comunicare financiară prin informaţiile prezentate utilizatorilor externi, iar pe
plan intern reprezintă un instrument de gestiune pus la dispoziţia managerilor.

Organizarea contabilităţii este definită ca un proces de coordonare a acţiunilor în cadrul unei

entităţi prin intermediul mijloacelor administrative, economice și tehnice în baza unui plan
adecvat, astfel încît să permită executarea în condiţii optime a activităţii economice. Principalii
factori de care trebuie să se ţină seama la organizarea contabilitătii sînt:

• forma de proprietate

•forma organizatorico-juridică;

• mărimea entităţii economice

Fluxuri de numerar - intrări şi/sau ieşiri de mijloace şi documente băneşti

Numerarul în expediţie - numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau transmise
încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entităţii sau pentru
transmiterea către beneficiari;

Documentele băneşti - timbrele taxei de stat, mărcile poştale, biletele de călătorie achitate,
biletele de tratament şi odihnă achitate etc.

Privind prin prisma insemnatatii pe care o au mijloacele banesti pentru oricare entitate din
cadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele care initiaza si
finalizeaza ciclul economic intern. Marimea elementelor patrimoniale se contureaza tot prin
intermediul banilor, astfel obtinind o imagine clara si reala a situatiei economico-financiare, in
particular evidentierea principalilor indicatori economici: venit, cheltuiala si rezultat
financiar.Mijloacele banesti determina statutul intreprinderii in sfera afacerilor,iar volumul
5
acestora exprima capacitatea entitatii de a plati obligatiuni si de a mentine o stare de
solvabilitate.
Moneda nationala reprezinta leul moldovenesc si cuprinde toate bancnotele şi monedele
metalice emise de către BNM, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturile în lei
moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din străinătate, precum si cecurile în lei
moldoveneşti, care sînt eliberate şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile în lei
moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din străinătate. Pentru a reflecta valoarea bunurilor
vindute sau a serviciilor prestate, agentii economici rezidenti deseori exprima preturile in valuta
straina.Totusi in conformitate cu legislatia in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul tarii
trebuie efectuate exclusiv in lei moldovenesti.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. În contabilitate

mijloacelor băneşti se clasifică după următoarele criterii:

- în dependenţă de valută în care sînt exprimate:

 valută naţională,

 valută străină.

Indiferent de faptul în ce valută sînt exprimate mijloacele băneşti, în evidenţa contabilă

acestea se exprimă în valută naţională la cursul stabilit de Bancă Naţională.

- în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare:

 în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii,

 în conturile curente şi alte conturi la bănci,

 alte mijloace băneşti (doc. băneşti, timbre poştale, bilete de călătorie, ş.a.) care se
păstrează în casierie;

- în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:

 mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin întreprinderii,

dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare sechestrate, soldul de
compensare a mijloacelor creditare etc.),

 mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de

aceasta.

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare întreprinderile întreţin diverse relaţii cu

alți agenți economici, precum şi cu persoane fizice. Astfel, întreprinderile eliberează facturi
6
cumpărătorilor în vederea achitării produselor livrate sau serviciilor prestate. Totodată la
întreprinderi apar datorii faţă de furnizori pentru materialele procurate, faţă de bugetele de stat şi
locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor, faţă de personal privind retribuirea muncii etc.
Astfel, mijloacele băneşti prezintă sursa principală în asigurarea agenţilor economici cu stocuri
de bunuri materiale, mijloace fixe, efectuarea diferitor genuri de cheltuieli. Ele stau la baza
iniţierii oricărei activităţi de antreprenoriat şi sunt active cu cel mai înalt grad de lichiditate.

Mijloacele băneşti, ca unitate de calcul, permit măsurarea şi compararea utilităţii bunurilor,

serviciilor şi altor drepturi actuale, trecute ori viitoare. Mărimea utilităţii bunurilor se exprimă în
preţul lor, în bani, sau chiar printr-un raport al unei cantităţi de bani faţă de o cantitate de bunuri.
Folosirea banilor permite, astfel, determinarea unei scări generale de preţuri, adică a unor
raporturi de schimb comparabile ce facilitează evaluarea bunurilor.

Funcţia banilor, ca mijloc de plată, reiese din faptul că în cadrul oricărui spaţiu economic există
instrumente monetare investite, cu calitatea legală de mijloc de plată, ceea ce înseamnă că prin
intermediul lor se execută o serie de clauze contractuale ale agenţilor economici, prin care statul
se achită de angajamentele sale faţă de terţi, iar cetăţenii, se eliberează în mod legal, de
obligaţiunile lor pecuniare. Concret această funcţie apare cu prilejul achitării mărfurilor vândute
pe credit, în general a creditului, a plăţii impozitelor etc.

Agenţii economici au simţit întotdeauna nevoia de a acumula şi păstra bunuri sub o formă sau
alta în funcţie de avantajele oferite. Mijloacele băneşti sunt unanim acceptate şi oferă facilităţi
superioare de conservare a valorilor. Din această cauză ei sunt folosiţi cu 10 prioritate ca mijloc
de economisire, existând oricând posibilitatea transformării lor în active reale – productive sau
consumative. Mijloacele băneşti reprezintă suma tuturor valorilor (sub formă de bani şi nu de
bunuri), care sunt imediat sau foarte rapid disponibile şi permit întreprinderii să realizeze
investiţii pentru aşi dezvolta activitatea, să plătească datoriile sau să efectueze cheltuieli.

Noțiunea de ”mijloace bănești” a fost substituită prin noțiunea de ”numerar” în rezultatul

reexaminării conținutului standardelor naționale de contabilitate și ajustării acestora cu cerințele
standardelor internaționale de contabilitate. Astfel, potrivit Standardului Naţional de
Contabilitate „Prezentarea situaţiilor financiare”, numerarul reprezintă numerarul în monedă
naţională şi valută străină în casierie şi conturi curente.

Mijloacele băneşti (numerarul) cuprind următoarele elemente:

 disponibilităţile din casieria întreprinderii

 conturile curente la bănci,

7
  precum şi alte conturi la bănci.

La rândul său, mijloacele băneşti din conturile băncii şi casierie se găsesc sub forma de numerar
în lei şi în valută, depozite, credite acordate de bănci, acreditive, carduri etc. Prin existenţa sa
mijloacele băneşti constituie – lichiditate, putând fi oricând convertibili în bunuri sau servicii, iar
în viaţa reală ei se manifestă ca „purtător de alegere”, deoarece toate bunurile (cu excepţia lor
însuşi, ca bun) au o destinaţie specială, caracterizându-se printr-o relativă rigiditate.

În ansamblu, se consideră că banii îndeplinesc patru funcţii :

-etalon de
-mijloc de valoare sau
schimb unitate de
cont

-mijloc de -mijloc de
plata tezaurizare

Modul de folosire şi păstrare a mijloacelor băneşti în casieriile întreprinderilor este stabilit

prin Regulile de efectuare a operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992 (cu modificările şi
completările ulterioare)

Contabilitatea disponibilitatilor banesti din caseria entitatii este organizata in conformitate cu

regulile tinerii operatiunilor de casa in economia nationala a Republicii Moldova.

Mijloacele băneşti în numerar se păstrează la întreprindere în casierie.

Operaţiile de casă sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală
pentru păstrarea, folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în casierie.

Efectuarea operaţiunilor de casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea

operaţiunilor de casă în economia Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare.

8
 În timpul perioadei de gestiune la întreprindere au loc atît operaţiuni de primire a numerarului
în casierie, cît şi de eliberare a acestora.

În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în valută naţională sau străină, din
rambursarea avansurilor neutilizate de lucrători; din vînzarea produselor, materialelor. Eliberarea
mijloacelor băneşti se efectuează la achitarea salariilor, premiilor, acoperirea unor cheltuieli
generale şi administrative, la acordarea avansurilor, plata indemnizaţiilor pentru pierderea
temporară a capacităţii de muncă.

La baza contabilizării mijloacelor bănești stau următoarele principii:

 principiul regularităţii (a regulilor contabile şi a regulilor fiscale). Regularitatea semnifică

respectarea regulilor şi a procedurilor în vigoare. Conform acestui principiu documentele trebuie
să fie întocmite şi prezentate conform regulilor legale, reglementate sau profesionale;

 principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv conform căruia în vederea

stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea
aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv;

 principiul imaginii fidele conform căruia contabilitatea trebuie să înregistreze într-o

manieră cât mai exactă situaţia patrimoniului şi rezultatul financiar. Aplicarea acestui principiu
înseamnă că contabilitatea trebuie să ofere o imagine fidelă a situaţiei patrimoniale. În general
rapoartele financiare sunt definite o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei şi
modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.

 principiul permanenţei metodelor care constă în continuitatea aplicării regulilor şi

metodelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor contabile şi
a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile

 principiul nominalismului monetar sau al cuantificării monetare. Pentru a cuantifica toate

valorile economice înregistrate în contabilitate există o singură unitate, un singur etalon –
etalonul monetar. Unitatea monetară conservă întotdeauna aceeaşi valoare în cursul timpului.

 principiul conservării valorii este o consecinţă a principiilor noncompensării şi

nominalismului monetar. Contabilitatea înregistrează informaţiile în unităţile monetare, nu
fizice. De-a lungul existenţei sale în întreprindere se poate ajunge că valoarea monetară a unui
bun fizic neschimbat să se modifice. Totodată ieşirea din patrimoniu a unui bun se poate efectua
la o valoare de ieşire diferită de cea de intrare;

9
  principiul continuităţii activităţii. Potrivit acestui principiu, la pregătirea rapoartelor
financiare conducerea trebuie să estimeze posibilităţile întreprinderii de a-şi continua activitatea
în viitorul previzibil. Deci, dacă conducerea nu intenţionează şi nu este obligată să lichideze
întreprinderea sau să reducă esenţial volumul de producţie, se vor aplica metodele tradiţionale de
evaluare a activelor, datoriilor, precum şi de calculare a rezultatelor financiare.

 metoda contabilităţii de angajamente. Conform acestui principiu, în contabilitate se

determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile sunt constatate anume
atunci când s-au produs (dar nu atunci când au fost încasate sau plătite mijloacele băneşti), au
fost reflectate în evidenţa contabilă şi au fost incluse în rapoartele financiare în perioada la care
acestea se referă. Obiectivele principale ale contabilităţii mijloacelor bănești:

 respectarea strictă a prevederilor actelor legislative și normative în vigoare;

 perfectarea corectă a documentelor şi registrelor contabile privind intrarea, mişcarea şi ieşirea

mijloacelor băneşti;

 controlul existenței şi mişcării mijloacelor băneşti la locul de păstrare etc

Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor băneşti se

întocmeşte “Dispoziţia de încasare de casă”. La eliberarea banilor se întocmeşte “Dispoziţia de
plată de casă”sau “Borderoul de plată”. La sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de
casă se înregistrează de către casier în “Registrul de casă (anexa 11)” care poate fi întocmit
manual sau la computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul exemplar la care
se anexează documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate ca raport al casierului,
2-lea – rămîne în la casier.

Casierul primeste numerarul de la banca in baza” Delegatiei de retragere a numerarului” intocmit

de contabilul sef sau de o alta persoana imputernicita. In Delegatie se indica :denumirea
emitentului delegatiei , suma in cifre si in litere , numele prenumele mandatarului , condul fiscal
al entitatii , codul bancii , nr contului bancar , localitatea , data /luna /anul.

La achitarea salariului se perfecteaza o Lista de plata si pentru ficare lista se perfecteaza cite un
ordin de plata la suma salariului total achitat.

In conformitate cu art.20 din “Norme pentru efectuarea operatiunilor de casa aprobate prin
Hotarirea Guvernului Republicii Moldova din 25 noiembrie 1992 nr.764”,la primirea
dispozitiilor de incasare sau de plata casierul este obligat sa verifice:

10
  Autenticitatea semnaturilor aplicate de catre contabilul–sef, conducatorul intreprinderii
sau persoanelor imputernicite de acestia;
 Corectitudinea intocmirii documentelor;
 Prezenta anexelor indicate in dispozitia de plata sau de incasare.

Contabilitatea SA DIASET VIN este automatizata si toate operatiunile economice sint

inregistrate in calculator prin intermediul programei informatice 1C Бухгалтерия,iar prelucrarea
datelor contabile se efectuiaza in mod automat de computer. Pentru inregistrarea in contabilitate
a informatiei economico-financiare se utilizeaza atit documente tipizate, cit si documente
elaborate de societate.
Evidenţă analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe surse de încasare şi direcţii de utilizare a
numerarului.

Casa este locul pastrarii lichiditatilor in lei si in valuta straina, a titlurilor de valoare si a
documentelor financiare ce se afla in interiorul entitatii. Orice entitate trebuie sa dispuna de o
casierie bine pusa la punct, de un cont curent si un cont valutar. In practica internationala se
considera ca casieria constituie o conditie obligatorie si o sursa necesara pentru acoperirea
cheltuielilor curente ale societatii, cum ar fi achitarea salariilor, premiilor, indemnizatiilor,
acordarea avansului titularului de avans.
In cadrul intreprinderii DIASET VIN, banii sunt concentrati si pastrati in masinile de casa si
control (MCC).

Casa reprezinta totalul lichiditatilor monetare curente ale intreprinderii in lei si in devize si sub
forma altor valori (timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de
calatorie). Exploatarea MCC se efectuiaza in concordanta cu Regulamentul cu privire la modul
de exploatare a masinilor de casa si control cu memorie fiscala, aprobat prin decizia Comisiei
interdepartamentale pentru masinile de casa si control din 24.07.1998.In vederea asigurarii
securitatii numerarului din casierie, proprietarii intreprinderii au luat decizia de a instala in
incapere un sistem de alarma si de supraveghere video.

Pentru evidenţă sintetică este destinat contul de activ 241 “Casa”. În debitul acestui cont se

înregistrează întrările de mijloace băneşti în casierie, iar în creditul – ieşirile de
numerar. Soldul este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti la o anumită dată şi se
reflectă în capitolul II a bilanţului contabil.

11
 1.2.Modul de recunoastere si evaluare

Problema evaluării reprezentă, probabil, cel mai controversat subiect din contabilitate. Aceasta
are în vedere atribuirea unei valori monetare unei operaţiuni economice.
Evaluarea reprezinta procesul prin care unui element din situatiile financiare ii este atribuita o
valoare numerica la care va fi recunoscut si prezentat in situatiile financiare.
Toate elementele situatiilor financiare active, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli se
evalueaza:
 cel putin o data la recunoasterea initiala (venituri si cheltuieli) si
 ulterior in vederea prezentarii in situatiile financiare.
 În funcţie de modul şi timpul efectuării deosebim trei tipuri de evaluare contabilă :
e v a lu a re a

initiala

curenta

ulterioara

Evaluarea iniţială se efectuează la data intrării activelor sau înregistrării datoriilor, precum şi a
formării capitalului propriu, constatării veniturilor, cheltuielilor şi determinării rezultatului
financiar. La baza evaluării iniţiale a activelor întreprinderii stă principiul contabilizării la
valoarea de intrare (costul efectiv). Conform acestui principiu, obiectivul contabilităţii nu constă
în aflarea valorii care poate să se modifice după efectuarea operaţiunii economice, ci în
determinarea acesteia în momentul efectuării operaţiunii.

Astfel, valoarea de intrare (costul efectiv) a activului se determină în momentul procurării

(creării) acestuia şi figurează în evidenţă la acelaşi nivel pînă cînd activul nu va fi utilizat,
reevaluat sau nu va ieşi întreprindere.
12
Valoarea de intrare a activelor procurate poate fi determinată numai în baza datelor
documentelor primare privind preţurile de procurare şi consumurile aferente procurării (creării)
activelor (factura de expediţie, ,factura fiscală, procesul-verbal privind serviciile prestate etc.).

Valoarea de intrare a activelor procurate de la terţi include valoarea de procurare,

consumurile aferente procurării, precum şi consumurile aferente aducerii acestora în stare de
lucru sau alte consumuri apărute la procurarea sau pregătirea acestora pentru utilizare (vînzare).

Valoarea de intrare a activelor create cu forţele proprii ale întreprinderii cuprinde toate

consumurile efective aferente creării acestora: consumurile directe de materiale, consumurile
directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile la asigurările sociale, consumurile
indirecte de producţie. Suma efectivă a consumurilor suportate (costul efectiv) serveşte drept
bază a evaluării iniţiale a producţiei în curs de execuţie, produselor finite, semifabricatelor,
instrumentelor şi altor active de fabricare proprie.

Activele primite pe calea schimbului se evaluează într-o consecutivitate strictă prin una din
următoarele metode:

 la valoarea venală a activelor primite în schimb ajustată cu suma mijloacelor băneşti

achitate sau primite;
 la valoarea venală a activelor transmise în schimb ajustată cu suma mijloacelor băneşti
achitate sau primite;
 la valoarea de bilanţ a activelor transmise în procesul schimbului;
 la valoarea contractuală stabilită în contractul încheiat între participanţii la operaţiunea de
schimb.

Activele primite cu titlu gratuit se evaluează la valoarea de piaţă stabilită la momentul intrării.
Dacă valoarea de piaţă confirmată lipseşte, valoarea de intrare se determină de experţii
independenţi sau în baza datelor din documentele de primire-predare.

Activele intrate în contul aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii nou-

create se evaluează la valoarea convenită de fondatori şi întreprindere (drept bază pentru
determinarea acesteia serveşte preţul de piaţă).

Pe lîngă evaluarea iniţială care reprezintă baza de evaluare a patrimoniului întreprinderii sînt

necesare şi alte metode de evaluare, utilizarea cărora ar asigura urmărirea totală şi continuă a
activităţii economice a întreprinderii.

13
Aplicarea evaluării curente este condiţionată de complexitatea determinării valorii de intrare
(costului efectiv) separat pe tipuri de mărfuri şi materiale în momentul înregistrării acestora la
întreprindere. Acest lucru se explică prin faptul că aceleaşi tipuri de mărfuri şi materiale pot fi
procurate de la diferiţi furnizori la diverse preţuri.

În afară de aceasta, numeroase tipuri de consumuri aferente achiziţionării mărfurilor şi

materialelor vizează cîteva tipuri de valori procurate şi pot fi repartizate între ele numai după
generalizarea datelor contabile pentru luna curentă, adică la începutul lunii de gestiune
următoare. Din această cauză este imposibilă de asemenea şi evaluarea produselor finite la
costul efectiv în cazul predării acestora la depozit în cursul perioadei de gestiune.

Principalele momente de evaluare ale elementelor bilantiere:

1. La momentul recunoasterii initiale
Bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, astfel:
a) cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) cost de productie -pentru bunurile produse in entitate;
c) valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la
capitalul social; 
d) valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
2.La data inventarierii
Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit reglementarilor
si normelor emise de Ministerul Finantelor Publice (Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1.752/2005, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.001/ 2006, Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 2.374/ 2007, Ordinul ministrului finantelor nr. 1.753/2004).

3.La incheierea exercitiului financiar

Elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile
financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
4.La data iesirii din entitate sau la darea in consum

Bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Regula de baza este aceea ca la evaluarea elementelor bilantiere trebuie sa se tina seama in
primul rand de urmatoarele principii:

*Principiul prudentei 
Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, astfel incat sa fie inclus numai profitul realizat la
data bilantului, sa se tina cont de toate:
14
 datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent
precum si de
 datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent
sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca devin evidente numai intre data bilantului
si data intocmirii acestuia,
 deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.

*Principiul permanentei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul, in
primul rand pentru a se asigura comparabilitatea informatiilor in timp in cadrul aceleiasi entitati,
cat si cu alte entitati.

*Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii

Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat.
La evaluarea elementelor din contul de profit si pierdere trebuie avut in vedere si scopul
principal al situatiilor financiare, acela de a oferi o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei
financiare, profitului sau pierderii entitatii.
In continuare prezentam cateva exemple practice privind utilizarea regulilor de valuare in functie
de momentul recunoasterii.
Există următoarele metode de evaluare curentă:

 metoda costului normativ.

 metoda vînzărilor cu amănuntul
 metoda identificării
 metoda costului mediu – ponderat;
 metod FIFO (prima intrare – prima ieşire);
 metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit);

Metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă, controlul operativ şi

mişcarea materialelor, produselor finite şi produselor în curs de execuţie. Utilizarea acestei
metode are la bază nivelul normativ (preconizat) al costului efectiv al stocurilor procurate
(create) care apoi se corectează.

15
De exemplu, la începutul perioadei de gestiune următoare, în baza datelor privind consumurile
efective aferente perioadei de gestiune precedente, se determină costul produselor finite şi
producţiei în curs de execuţie. Abaterile (economiile, depăşirile) costului efectiv de la cel normat
se reflectă în contabilitate şi astfel costul normat se aduce pînă la cel efectiv. Pentru ca aceste
abateri să nu fie semnificative, costurile normate se revizuiesc periodic în scopul apropierii lor de
consumurile efective.

Metoda vînzărilor cu amănuntul se utilizează, în special, la întreprinderile de comerţ. De

regulă, aceasta se aplică pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri cu un profit practic
similar în preţul de vînzare şi un sortiment care se modifică rapid. În contabilitatea curentă fluxul
mărfurilor se evaluează la preţuri de vînzare cu evidenţierea adaosului comercial sau la valoarea
de procurare.

Prin metoda identificării se determină costul unitar al mărfurilor şi materialelor care, de regulă,
nu sînt reciproc substituibile, adică sînt fabricate şi destinate unor proiecte speciale. În acest scop
este necesar a ţine evidenţa consumurilor pe fiecare unitate concretă de stocuri, a determina
valoarea acestora la finele perioadei prin adunarea valorii de intrare a fiecărei unităţi concrete.
Cheltuielile se determină de asemenea în baza valorii individuale a fiecărei unităţi. Această
metodă se utilizează la întreprinderile cu preţuri înalte la mărfuri sau la întreprinderile cu un
sortiment limitat de mărfuri şi materiale (de exemplu, automobile, bijuterii).

Evaluarea prin metoda costului mediu ponderat prevede reflectarea în contabilitate a

mărfurilor şi materialelor la valoarea medie a stocurilor disponibile.

Metoda FIFO constă în evaluarea stocurilor la preţurile primelor achiziţii. Conform acestei

metode stocurile vor fi casate la preţurile de procurare ale loturilor respective în ordine
cronologică pe măsura intrării lor, după regula: “prima intrare – prima ieşire”.

Metoda LIFO , în comparaţie cu metoda FIFO, prevede că stocurile trebuie să fie casate la

preţurile, începînd cu ultimul lot de mărfuri şi materiale achiziţionat, conform ordinii: “prima
intrare – ultima ieşire”.

16
 Capitol II.

Organizarea contabilitatii materialelor in cadrul entitatii

2.1.Documentarea operatiunilor economice si inregistrarea acestora in

contabilitatea entitatii
In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul RM se
efectuiaza in moneda nationala. Respectiv, in casieria intreprinderii “DIASET VIN” se pastreaza
doar lei moldovenesti, iar la contabilizarea incasarilor si platilor de numerar se utilizeaza
subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala”.

Intrarea numerarului in cadrul instituţiei are loc în baza următoarelor acte :

 dispozitia de incasare anexa:

care este un document primar fara regim special, cesta se complecteaza de catre casier
pentru fieczare suma in parte , se complecteaza intr-un exemplar si se semnata de
contabilul sef sau alta persoana imputernicita
Odata cu dispozitia de incasare se intocmeste si chitanta, care se complecteza identic ca
dispozitia de incasare. La final chitanta se detaseaza si se elibereaza persoanei ce s depus banii in
caserie.
Entitatile au dreptul sa pastreze la casele lor numerar pentru retribuirea muncii , plata
subventiilor de asigurare sociala , a burselor , pensiilor etc, numai pe un tremen de cel munlt 3
zile lucratoare, inclusive ziua de primire a banilor la in situatia bancara.

La eliberarea numeratului din casa se intocmeste:

 dispozitia de plata
este un formular tipizat de document primar cu regim special.
Conform dispozitiei de plata ,banii se elibereaza numai in ziua perfectarii documentului .Acesta
se perfecteaza de catre contabil, cu complectarea obligatory a tuturor datelor . Se perfecteaza
intr-un exemplar si se semneaza de : conducator, ctabil-sef, casier, persoana care primeste banii.
 Lista de plata
document ce se intocmeste la achitarea salariului . Iar pentru fiecare lista se face cite un
document de plata la suma totala a salariului achitat.In partea de sus a statului de plata se scrie
suma tatala eliberata. In dreptul acestuia , numele de familie ale persoanelor care n-au ridicat
17
banii se face inscriptia “Depunere”. Pe foaia de titlu a statului de plata , in partea de sus, se
indica suma de bani pentru depunere.La aceasta suma se perfecteaza lista deponentilor la baza
carora solicitantii in cauza pot primi banii dupa expirarea termenului de 3-5 zile in cursul lunii.
 Aviz de depunere a banilor in numerar
avizul dat se perfecteaza la varsarea mijloacelor banesti in cont curenr ,si se indica numarul
contului , suma, denumirea entitatii , numele deponentului.
Dispozitia de plata si de incasare si inregistreaza in Jurnalul de inregistrare a dispozitiilor de
casa (este un registru ce se perfecteaza manual, acesta trebuie numerotat, snuruit , sigilat), iar la
sfirsitul zilei operationale datale documentelor de incasare si plata sunt inscrise de catre casier in
Registrul de casa. Fiecare entitate tine un singur registru de casa . Acest aetse numerotat ,
snuruit si sigilat cu ceara rosie sau de parchet. Numaruil foilor din registru de casa se
adevereste prin semnatura conducatorilor si contabililor-sefi al entitatii respective. Se
complecteaza in doua exemplare prin foaie de indigo. Primul exemplar ramine in registru de
casa, iar al doilea detasat serveste in calitate de raport al casierului.

2.1.1.Contabilitatea intrarii numerarului

Intrarea numerarului in caserie poate avea loc prin mai multe cai :

1. Ridicarea numerarului din cont curent in valuta nationala/straina:

01.10.2017 -SA DIASET VIN a ridicat numerar din contul curent in valuta nationala de la
Moldova Agorindbank, cu prezentarea Delegatiei de retragere de numera (Anexa1), pentru
achitarea salariilor in baza ordinului de plata (anexa2) :

Detbit 241 “Casa”- 165000 lei

Credit 242”Cont curent in moneda nationala”-165000 lei
2. Incasarea avansului neutilizat de la titularul de avans:

In activitatea uzuala, SA DIASET VIN deseori efectuiaza decontari cu persoanele fizice si

juridice rezidente, cu autoritatile publice prin intermediul titularilor de avans. La eliberarea
avansului, intre angajatul intreprinderii si insasi intreprinderea se formeaza creanta a
personalului care se contabilizeaza cu ajutorul contului de activ 226”Creante ale personalului”.
In acest cont se inregistreaza de-asemenea retributiile achitate in plus angajatilor entitatii,
recuperarea prejudiciului material din vina salariatilor si alte datorii

18
05.10.2017-Acordarea avansului angajatului Ginu Georgeta in suma de 12000 lei pentru
procurarea unui frigider nou in baza dispozitiei de plata (anexa3):

-a fost prcurat frigiderul in suma de 11500

Incasarea avansului neutilizat (anexa 4):

Debit 241 „Casa”-500 lei

Credit 226 „Creantele ale personalului”-500 lei

06.10.2017 - casierul intreprinderii DIASET VIN a intocmit dispozitia de incasare nr.514 (anexa
5) in baza careia s-au incasat 104, 74 lei de la un angajat al companiei care a depasit pachetul de
convorbiri telefonice. La inregistrarea sumei datorate de angajatul intreprinderii s-a efectuat
formula contabila:

Debit contul 226”Creante ale personalului”– 104, 74 lei;

Credit contul 612”Alte venituri din activitatea operationale”– 104,74 lei;

La incasarea numerarului de la persoana fizica s-a intocmit inregistrarea:

Debit contul 241”Casa”,– 104, 74 lei;

Credit contul 226”Creante ale personalului” – 104, 74 lei.

3. Incasarea creantelor curente privind veniturile calculate:

06.10.2017-intreprinderea primeste plata pentru darea in arenda a unui depozit pe o perioada de

3 luni fimei SA CORNITA:

- Reflectarea creantei aferente operatiunilor de arenda:

Debit contul 221” Creante comerciale”– 2000 lei

Credit contul 612”Alte venituri din activitatea operationale” – 2000 lei

- Incasarea sumei creantei privind arenda operationala:

Debit 241”Casa”-6500 lei

Credit 221”Creante comerciale”-6500 lei
4. Incasarea altor creante curente :

07.10.2017 s-a incasat creanta clientului din vinzarea hirtiilor de valoare pe termen scurt :1500
lei

Debit 241”Casa”-1500 lei

19
 Credit 234”Alte creante curente”-1500 lei

5.Primirea in numerar a avansurilor curente:

08.10.2017 SA DIASET VIN primeste un avans curent de10500 lei pentru vinderea a 500 L vin
alb unui furnizor strain:

Debit 241 „Casa ” -10500 lei

Credit 523”Avansuri primite curente ” -10500 lei

15.10.2017 s-a intocmit dispozitia de incasare a numerarului nr.508 (anexa 5), drept confirmare
de primire a mijloacelor banesti de la S.R.L “Alitex-Com” pentru vinul vindut. Intrarea
numerarului a fost inregistrata in registrul de casa, iar ulterior s-au intocmit formule contabile:

- Incasarea numerarului din vinzari la suma fara TVA:

Debit contul 241”Casa”, – 1674 lei

Credit contul 611”Venituri din vinzari” – 1674 lei

-Reflectarea sumei TVA (20%) aferente produselor comercializate:

Debit contul 241”Casa”,– 335 lei

Credit contul 534”Datorii fata de buget” – 335 lei.

16.10.2017 a fost emisa dispozitia de incasare nr.500 (anexa 6) conform careia s-au primit
mijloace banesti din vinzarea strugurilor de la S.R.L.”Svetlanse”.Compania a achitat prin
transfer la cont curent o transa din suma totala datorata DIASET VIN.

- Reflectarea produselor livrate (fara TVA):

Debit contul 221”Creante comerciale”– 1025 lei

Credit contul 611”Venituri din vinzari”– 1025 lei

-Reflectarea sumei TVA aferente produselor livrate:

Debit contul 221”Creante comerciale” – 205 lei

Credit contul 534”Datorii fata de buget” – 205 lei.

-La achitarea produselor livrate de catre S.R.L.”Svetlanse” s-a efectuat inregistrarea:

Debit contul 241”Casa”,– 1230 lei

Credit contul 221”Creante comerciale”– 1230 lei.

20
 5. Reflectarea veniturilor din vinzari in numerar:
DT241
CT611,612
6. Plusuri la inventariere:
DT241
CT612

2.1.2 Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul întreprinderii

Eliberarea mijloacelor banesti se reflecta prin urmatoarele formule contabile:

1. .Eliberarea avansului spre decontarea titularului de avans:

-05.10.2017- Astfel, in data de 19 noiembrie 2010 au fost eliberate 2000 lei angajatului “Diaset
Vin” pentru a procura rechizite de birou (anexa 7). In contabilitate s-au facut inregistrarile:

-Acordarea mijloacelor banesti din casierie angajatului intreprinderii:

Debit contul 226”Creante ale personalului” – 2000 lei

Credit contul 241”Casa”– 2000 lei

-Procurarea rechizitelor de birou din contul numerarului eliberat:

Debit contul 217”Marfuri” – 2000 lei

Credit contul 226”Creante ale personalului”” – 2000 lei.

2. Depunerea numerarului in conturi bancare:

-16.10.2017 SA DIASET VIN a depus in contul la bancar in baza delegatiei (anexa 8)suma
avansului privind retribuirea muncii neplatite de 1500 lei:

Debit242”Cont curent in valuta nationala”-1500 lei

Credit „Casa” 241-1500 lei
3. Achitarea in numerar a datoriilor fata de furnizori:

21
-20.10.2017 SA DIASET VIN a achitat o datorie anterioara in suma de 25000lei:

Debit 521”Datorii comerciale curente ”-25000 lei

Credit „Casa” 241-25000 lei
4. Achitarea salariului :

02.10.2017 - contabilul-sef a intocmit dispozitia de plata (anexa 12) in baza careia s-a achitat
salariul muncitorului din sectia–producere Tusca Pavel. Salariul indreptat spre achitare
reprezinta un consum direct de productie,care se include in costul productiei fabricate. Calculul
salariului muncitorului s-a efectuat astfel:

Debit contul 811” Productia de baza” – 1409, 52 lei;

Credit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 1409, 52 lei;

-Calculul contributiilor de asigurare sociala (23%) si medicala (3, 5%):

Debit contul 811” Productia de baza” – 373, 52 lei (1409, 52 lei*26, 5%);
Credit contul 533”Datorii privind asigurarile” – 373, 52 lei;

-Retinerea contributiilor de asigurare sociala si medicala din salariu:

Debit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 373, 52 lei;
Credit contul 533”Datorii privind asigurarile”– 373, 52 lei;

-Achitarea salariului muncitorului din sectia–producere:

Debit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, (1409, 52 lei –
373, 52 lei);
Credit contul 241”Casa” – 1036 lei.

5.Recuperarea cheltuielilor efectuate al titularului de avans:

Debit 532”Datorii fata de personal privind alte operatii”

Credit 241”Casa”

6.Lipsurile depistate se trec la cheltuieli prin urmatoarea inregistrare:

Debit contul 714”Alte chelutieli operationale” – la suma lipsurilor de numerar din inventariere;

Credit contul 241”Casa” – la suma lipsurilor de numerar din inventariere;

22
2.2. Inventarierea numerarului şi reflectarea rezultatelor inventariere în
contabilitate
Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă - un
ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în
expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau gestiunea întreprinderii
la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind inventarierea).
Iar sarcina de bază a controalelor şi inventarierilor o constituie efectuarea controlului asupra
integrităţii bunurilor.
Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de
inventariere prin ordinul de inventariere (anexa 9 ) constituită din:
- şeful comisiei ;
- membrii comisiei, (art.30 din Regulamentul privind inventarierea).

La inventarierea mijloacelor băneşti se întocmeşte INV-7 „Procesul-verbal de inventariere a

mijloacelor şi documentelor băneşti” , iar a titlurilor de valoare şi formularelor tipizate de
documente primare cu regim special – INV-8 „Lista de inventariere a formularelor tipizate de
documente primare cu regim special”

La inventarierea mijloacelor băneşti se verifică:

    1) numerarul efectiv din casierie;
    2) soldul în conturile curente în moneda naţională şi valuta străină;
    3) titlurile de valoare;
    4) formularele tipizate de documente primare cu regim special;
    5) alte active curente.

Mijloacele băneşti în moneda naţională şi valuta străină din casieria entităţii se supun inventarierii
după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi şi se verifică numerarul efectiv de
mijloace băneşti şi alte documente băneşti existente în casierie. Inventarierea numerarului
mijloacelor băneşti poate fi efectuată inopinat.

Pentru titlurile de valoare şi formularele tipizate de documente primare cu regim special în lista de
inventariere se înscriu primul şi ultimul număr al setului respectiv . Inventarierea mijloacelor
băneşti în conturile curente în moneda naţională şi valuta străină se efectuează prin confruntarea
soldurilor din extrasele de cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate.
23
    Inventarierea formularelor tipizate de documente primare cu regim special se efectuează în
conformitate cu Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special, la Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 „Cu
privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997”
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33, art.288). Inventarierea se efectuează prin
metoda examinării fiecărui obiect.

In conformitate cu politica de contabilitate a SA DIASET VIN, inventarierea MCC se

efectuiaza la finele fiecarui trimestru.In baza ordinului conducatorului intreprinderii se
desemneaza comisia de inventariere formata din contabilul-sef, adjunctul conducatorului si seful
de sectie. Comisia verifica numerarul existent in casa, compara soldul scriptic preluat din
registrele de casa cu soldul faptic constatat la fata locului. Procedura continua cu intocmirea
procesuluì-verbal de inventariere, care este semnat de membrii comisiei si casier, iar apoi este
transmis spre aprobare conducatorului intreprinderii. In baza rezultatelor obtinute conducerea
entitatii hotaraste cine se face responsabil de abaterile depistate, iar persoanei culpabile i se
retine din salariu suma lipsa.

In cazul constatarii plusurilor la inventariere,acestea se trec la venituri prin formula contabila:

Debit contul 241”Casa” – la suma plusurilor de numerar din inventariere;

Credit contul 612”Alte veniturii operationale” – la suma plusurilor numerar din inventariere;

Lipsurile depistate se trec la cheltuieli prin urmatoarea inregistrare:

Debit contul 714”Alte chelutieli operationale” – la suma lipsurilor de numerar din

inventariere;

Credit contul 241”Casa” – la suma lipsurilor de numerar din inventariere;

Daca se dovedeste ca casierul este vinovat , acesta este nevoit sa compeseze suma lipsa si se
intocmeste formula contabila:

Debit 226 “Creante ale personalului ”

Credit 612 “alte venituri din activitatea operationala ”

Sau in cazul retinerii din salariu , se intocmeste formula:

Debit 531 “Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”

Credit 226 “Creante ale personalului ”

24
 La 30 decembrie conducatorul SA “Diaset Vin ” a emis ordin de efectuare a inventariei
inopinate a MCC (anexa 9). In acest scop s-a format o comisie de evaluare formata din patru
persoane: directorul Stoler Efim, contabil adjunct Balcan Nadejda ,si directorul de sectie Satari
Victor. Comisia a verificat minutios numerarul existent in casierie si a constatat ca mijloacele
banesti din casierie corespund in totalitate cu sumele indicate in registrele de casa. In
conformitate cu procesuluì-verbal de inventariere (anexa 10) la momentul efectuarii inventarierii
in casierie se aflau 23 507 lei 45 bani.

Conform art. 115, Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii conţine următoarele

elemente:
 data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi data
deciziei (ordinului) de instituire a comisiei de inventariere, gestiunea inventariată, data începerii şi
terminării operaţiunii de inventariere;
 rezultatele inventarierii;
 concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor şi minusurilor constatate şi
persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea;
 propunerile privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi declasarea (trecerea dintr-o
categorie în alta) sau casarea unor bunuri;
 constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din
gestiune;
alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse în procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se
prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe gestiuni
aparte, conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului serviciului
juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate, (art.l16 din
Regulamentul privind inventarierea).
Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în
contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele inventarierii.
Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:
a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se
înregistrează la majorarea veniturilor;
b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi prejudiciile

legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de

25
legislaţia în vigoare;
d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea
bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile
perioadei.

În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la stabilirea valorii
debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri
constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
- existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoarea, desenul, modelul, dimensiunile,
ambalajul sau alte elemente. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte bunuri care
întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual la propunerea
comisiei de către administratori şi se înregistrează în politica de contabilitate a întreprinderii;
- diferenţele constatate în plus sau lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune,
aceeaşi gestiune şi acelaşi gestionar;
- lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau
degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea lor.
Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii detaliate.
Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării compensării.
Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii care, după studierea minuţioasă a
tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă.
Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate la
sorturile supuse compensării.
În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sînt
mai mari decît cantităţile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se
va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a diferenţei în plus.
Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în ordine
crescîndă;
În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sînt
mai mari decît cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va
proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte
totalul cantitativ al plusurilor, începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în
ordine crescîndă.
În nota explicativă la rapoartele financiare se dezvăluie următoarele informaţii cu privire la:
a) confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare prin intermediul inventarierii;

26
 b) efectuarea totală sau parţială a inventarierii patrimoniului şi indicarea gestiunilor care nu
au fost inventariate;
c) rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale, compensările efectuate, valoarea
bunurilor supuse perisabilităţii naturale etc.);
d) reflectarea rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă:
e) măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate;
f) minusurile şi plusurile constatate din vina persoanelor, modul de recuperare de la aceştia
(achitarea pe loc, reţineri din salariu, prin judecată etc.);
g) recuperarea de la persoanele vinovate în anul curent a sumelor aferente pierderilor rezultate
din anii precedenţi.

27
 Incheiere

Pe parcursul desfasurarii activitatii economice, toate intreprinderile de pe teritoriul RM,

indiferent de forma de organizare interactioneaza cu alte parti cum ar fi: intreprinzatori,
organizatii si institutii publice, salariati si alte persoane. Aceste relatii presupun un schimb
reciproc de bunuri si servicii contra mijloace si documente banesti. Organizarea si evidenta
corecta a operatiunilor cu numerar amelioreaza disciplina financiara a intreprinderii, ii asigura
stabilitate si siguranta pe piata. In prezent, decontarilor intre agentii economici se efectuiaza prin
virament la cont curent precum si incasari si plati de numerar.

Contabilizarea mijloacelor banesti constituie un element cheie al conducerii entitatii SA

DIASET VIN. Luarea unor masuri adecvate de securitate duce la o mai buna conservare a
resurselor existente, iar evidenta corecta a banilor inlatura sanctiunile si penalizarile aplicate de
organele fiscale. Prin urmare, arta de a gestiona cu fluxurile de mijloace banesti nu se rezuma
doar la economisirea cit mai stringenta a acestora, ci la optimizarea volumului de numerar
disponibil si o planificare exacta, astfel incit la executarea fiecarei plati sa apara un feedback sub
forma de incasari. In acest scop, contabilitatea intreprinderii SA DIASET VIN respecta
prevederile principalelor acte normative privind evidenta si impozitarea mijloacelor banesti.

Conform analizei efectuate pe parcursul lucrării s-au evidenţiat următoarele momente

importante:
1. Componenţa şi structura numerarului in caseria SA DIASET VIN;
2. Documentarea operaţiilor privind intrările şi ieşirile numerarului;
3. Explicarea modului de contabilizare a operaţiunilor cu numerarul şi a modului de
reflectare a acestora în registrele contabile;
4. S-a apreciat eficientei utilizarii mijloacelor banesti in cadrul entitatii

In general, sunt respectate regulamentele şi prevederile Standardelor Naţionale de

Contabilitate ale actelor normative în vigoare, la întreprindere au fost depistate şi unele
neajunsuri din motive de neatentie a casierului . Se recomanda de a se organiza mai cu succes
domeniul caseriei, astfel va face ca datele contabile să fie prezentate cu o mai mare exactitate şi
astfel vor fi respectate în totalitate prevederile, regulamentele şi recomandările actelor normative
în vigoare, se va facilita accesibilitatea informaţiei contabile pentru utilizatorii interni, precum şi
se va efectua un control riguros cantitativ şi calitativ a numerarului in caserie.

28
 Bibliografie

I. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr. 845-XII din

03.01.1992;
II. Normele pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a
RM, aprobat prin Hotarirea Guvernului RM nr.764 din 25.11.1992;
III. S.N.C. 7”Raportul privind fluxul mijloacelor banesti”,aprobat prin ordinal
Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997;
IV. Regulamentul cu privire la modul de exploatare a masinilor de casa si
control cu memorie fiscala, aprobat prin decizia Comisiei
interdepartamentale pentru masinile de casa si control din 24.07.1998.
V. Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a
întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997
VI. Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea
formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată
prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 /
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30–33 din 09.04.199

29