6374 Fizica-Liceu PDF

Versiune pentru discuții publice
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
clasele a X-a – a XII-a
Aria curriculară:
Chișinău, 2019
1 / 54
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia”, alături de manualul școlar, ghidul metodologic,

softuri educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o
componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborarea în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),

Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul generale (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene, privind competenețele-cheie din perspectiva
învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia”
reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interonexă a demersurilor conceptuale,
teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de
referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina ”Fizica. Astronomia” fundamentează și ghidează activitatea cadrului

didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă
durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina “Fizica. Astronomia”, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat,

are un rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare
pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina “Fizica. Astronomia” s-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor, dar și
la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor specifice;
 necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” cuprinde următoarele componente structurale:
Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe specifice disciplinei,
Unități de comptențe, Unități de conținuturi, Activități și produse de învățare, Repere
metodologice de predare-învățare-evaluare, Lista bibliografică. (Curriculumului la disciplină
include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă competențele specifice disciplinei,
manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilirea a obiectivelor de evaluare
finală).
Totodată, Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” orientează cadrul didactic spre

organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe –
unități de conținuturi – activități de învățare).
2 / 54
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” are următoarele funcții:

 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei “Fizica. Astronomia”;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina data și alte discipline din aria curriculară,
dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei “Fizica.
Astronomia”, dintre competențele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standarde și
finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” se adresează cadrelor didactice, autorilor de

manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
De menționat, că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut specific în
acest sens).
REPERE CONCEPTUALE
În conformitate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național [2], Curriculumul include toate

experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în școală, spre a atinge finalitățile învățării la
cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale. Curriculumul disciplinei
Fizica. Astronomia pentru învățământul liceal este parte componentă a Curriculumului Național și
reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, împreună cu curricula pentru alte
disciplini, asigură funcționalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învățământ. Acest document se axează pe
următoarele abordări:
 psihocentrică;
 sociocentrică.
Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerație a particularităților și nevoilor sale, a ritmului
propriu de învățare și dezvoltare, are loc în cadrul abordării psihocentrice. Asimilarea sistemului de valori
promovate de societate are loc în cadrul abordării sociocentrice.
Componenta-cheie a curriculumului disciplinei Fizica pentru învățământul liceal o constituie sistemul de

competențe:
 Competențe-cheie/transversale/transdisciplinare;
 Competențe specifice disciplinei Fizica. Astronomia;
 Unități de competențe.
Competența este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și
dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse
contexte și situații [7, p.19].
Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează următoarele competențe-cheie:
3 / 54
a. competențe de comunicare în limba română;
b. competențe de comunicare în limba maternă;
c. competențe de comunicare în limbi străine;
d. competențe în matematică, științe și tehnologie e. competențe digitale;
f. competența de a învăța să înveți;
g. competențe sociale și civice;
h. competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă;
i. competențe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale.
Formarea competențelor-cheie derivă din idealul educațional, stipulat în Art. 6 al Codului Educației al
Republicii Moldova, care constă în ”formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de
autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe
piața muncii, dar și independență de opinie și acțiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul
valorilor naționale și universale asumate.”
Competențele transversale sunt vizate pe o scară mai largă de disciplinele de studiu. Competențele
transdisciplinare concretizează competențele transversale în cadrul unor domenii de cunoaștere, prin
integrarea acțiunilor comune diferitor discipline școlare, de regulă, dintr-o arie curriculară, focusânduse pe
subiecte comune.
Competențele specifice disciplinei Fizica. Astronomia derivă din competențele transdisciplinare și

competențele-cheie/transversale. Acestea reprezintă sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și
atitudini, care urmează a fi formate/dezvoltate la nivelul învățământului liceal până la finele clasei a XII-a.
Unitățile de competențe facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea

acestora. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate pe parcursul unei unități de învățare.
COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI FIZICA
I. Explicarea științifică a fenomenelor fizice și a aplicațiilor acestora, în scopul înțelegerii, prin

analiza diferitor surse de informații.
II. Investigarea teoretică și experimentală a fenomenelor fizice, în scopul studierii acestora.
III. Analiza datelor și informațiilor privind fenomene fizice și aplicații tehnice ale acestora, în
scopul formulării de concluzii, obținute experimental sau din alte surse.
IV. Aplicarea cunoștințelor și capacităților specifice fizicii la rezolvarea problemelor/situațiilor -
problemă în scopul identificării soluțiilor.
4 / 54
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul Aria Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an

disciplinei curriculară săptămână
Umanist Real Umanist Real
Obligatorie Matematică și X 2 3 68 102
Științe XI 2 3 68 102
XII 2 4 68 136
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
Profil real
Clasa Unități de conținut Nr. de ore
X Cinematica 21
Dinamica 21
Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică 20
Elemente de statică 8
Oscilații și unde mecanice 14
Lucrări practice 10
Ore la discreția cadrului didactic 8
XI Termodinamică și Fizică Moleculară:
1. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal 14
2. Bazele termodinamicii 20
3. Lichide și solide. Transformări de fază 10
Electrodinamica:
4.Electrostatica 17
5.Electrocinetica. 15
6.Curentul electric în diferite medii 8
XII Electromagnetism 15
Curent electric alternativ 14
Oscilații și unde electromagnetice 18
Elemente de teoria relativității restrânse 6
Elemente de fizică cuantică 10
Elemente de fizică a atomului 6
Elemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementare 10
Elemente de astronomie 20
Tabloul științific al lumii 2
Recapitulare 17
5 / 54
Profil umanist
Clasa Unități de conținut Nr. de ore
X Cinematica 14
Dinamica 16
Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică 12
Elemente de statică 8
Oscilații și unde mecanice 14
XI Termodinamică și Fizică Moleculară:
1. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal 12
2. Bazele termodinamicii 12
Electrodinamica:
3.Electrostatica 16
4.Electrocinetica. 16
5.Curentul electric în diferite medii 8
XII Electromagnetism 8
Curent electric alternativ 6
Oscilații și unde electromagnetice 8
Elemente de fizică cuantică 6
Elemente de fizică a atomului a nucleului atomic. 10
Elemente de astronomie 16
Tabloul științific al lumii 2
Recapitulare 8
VI. UNITĂȚI DE COMPETENȚE, UNITĂȚI DE CONȚINUTURI, ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

ȘI PRODUSE ȘCOLARE RECOMANDATE
Profilul real:
Clasa a X-a
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse

școlare recomandate
MECANICA
I. Cinematica
1.1.Descrierea mișcării  Conceptele de bază ale A:
corpurilor folosind modelele și cinematicii. Mărimi Experimente:
conceptele: punct material, vectoriale. Operații cu - mișcarea rectilinie și
mobil, solid rigid, corp de vectorii. curbilinie/circulară;
6 / 54
referință, sistem de  Mișcarea rectilinie - relativitatea mișcării;

coordonate, sistem de uniformă. Viteza. Legea - căderea corpurilor în aer, în vid (în
referință, traiectorie, mișcării rectilinii uniforme. tubul lui Newton) și în lichid;
deplasare, distanță parcursă, Relativitatea mișcării - stabilirea direcției și sensului vitezei în
coordonată, viteză, viteză mecanice. Reprezentarea mișcarea circulară.
medie, accelerație, perioadă, grafică a legii mișcării Rezolvări de probleme/situații -
frecvență, viteză unghiulară, rectilinii uniforme.Aplicații. problemă:
accelerație centripetă.  Mișcarea uniform variată. - operații cu vectori, proiecția vectorului
1.2.Identificarea condițiilor in Accelerația. Legea vitezei. pe axe de coordonate;
care un corp poate fi descris: Legea mișcării rectilinii - determinarea poziției punctului
ca un punct material, ca un uniform variate. Mișcarea material în sistemul de
mobil. corpurilor pe verticală. coordonate/referință, a proiecției
1.3.Explicarea relativității Reprezentarea grafică a: legii vectorilor: deplasării, vitezei și
mișcării mecanice. mișcării rectilinii uniform accelerației;
1.4.Identificarea variate, legii vitezei. - aplicarea legilor de compunere a
particularităților mișcării  Mișcarea curbilinie. deplasărilor și vitezelor;
rectilinii uniforme, mișcării Mișcarea circulară uniformă. - aplicarea formulelor vitezei și
rectilinii uniform variate și Accelerația centripetă. accelerației, legilor mișcării și a vitezei,
mișcării circular uniforme. construirea graficelor coordonatei,
1.5.Reprezentarea în formă vitezei și accelerației;
analitică și grafică a: 1) legii - aplicarea formulelor perioadei,
mișcării în mișcarea rectilinie frecvenței, accelerației centripete și
uniformă; 2) legii mișcării și vitezei unghiulare.
legii vitezei în mișcarea - Lucrare de laborator:
rectilinie uniform variată. 1) „Studiul mișcării rectilinii
1.6.Aplicarea formulelor uniforme”
vitezei, vitezei medii, 2) „Verificarea experimentală a
accelerației, accelerației uneia din formulele
centripete, perioadei, caracteristice mișcării rectilinii
frecvenței, vitezei unghiulare, uniform variate a unui corp”.
legii mișcării rectilinii P:
uniforme, legii vitezei și legii -experiment realizat;
mișcării rectilinii uniform -raportul unui experiment/ investigații/
variate la rezolvarea lucrare de laborator prezentat;
problemelor în situații -probleme/situații-problemă rezolvate;
concrete. - rezumat generalizat “Tipuri de mișcări
1.7.Investigarea experimentală ale punctului material” prezentat.
a mișcării rectilinii uniforme - Comunicare ”Vitezometrul”
și a mișcării rectilinii uniform /”Accelerometrul” prezentată.
variate. Proiect: “De la ,,frecvența de pedalare”
1.8. Înregistrarea în tabel a la viteza de mișcare a bicicletei“
valorilor mărimilor fizice realizat.
măsurate cu calcularea erorii Test de evaluare sumativă rezolvat.
absolute și a erorii relative.
1.9. Analizarea rezultatelor *Rezolvări de probleme:
măsurărilor efectuate și mișcarea corpurilor pe traiectorii
7 / 54
formularea concluziilor prin parabolice.

evaluarea rezultatului obținut.
1.10.Proiectarea activităților
de investigație experimentală
pentru/și soluționarea
situațiilor-problemă.
1.11. Formarea
comportamentului sistemic al
participanților la traficul rutier
(traversarea străzilor și liniilor
de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă,
faptul că la orice viteză
vehiculul parcurge un anumit
drum (spațiu) de frânare, care
trebuie luat permanent în
considerație. *Extindere:
*1.12. Descrierea calitativă și Mișcarea corpurilor pe
cantitativă a mișcării traiectorii parabolice.
corpurilor pe traiectorii
parabolice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: viteză momentană, viteză absolută/relativă/de transport,
ecuația/legea mișcării/vitezei, *traiectorie parabolică.
II. Dinamica
2.1.Generalizarea rezultatelor  Legile/principiile A:
observărilor experimentale în dinamicii. -Reactualizarea cunoștințelor: forța de
formularea principiilor Principiul inerției. Sisteme greutate, ponderea.
dinamicii. de referință inerțiale. Experimente:
2.2.Formularea/expunerea Principiul fundamental al - observarea diverselor tipuri de
principiilor/legilor dinamicii dinamicii. interacțiuni dintre corpuri;
în baza relaței cauză-efect. Principiul acțiunii și - verificarea principiului fundamental al
2.3.Determinarea reacțiunii. dinamicii;
caracteristicilor perechi de  Câmpul gravitațional. - studiul acțiunii și reacțiunii corpurilor;
forțe care există într-o Intensitatea câmpului - mișcarea corpurilor sub acțiunea mai
interacțiune. gravitațional. Legea atracției multor forțe.
2.4.Aplicarea principiilor universale. Mișcarea Rezolvări de probleme:
mecanicii newtoniene, legii corpurilor cerești (calitativ). - aplicarea principiilor dinamicii;
atracției universale, formulelor  Forța elastică. – aplicarea legii atracției universale și
forței elastice și a forței de Forța de frecare. Forța de formulei intensității câmpului
frecare/rezistență în situații rezistență. Mișcarea corpului gravitațional;
concrete. sub acțiunea mai multor – studiul mișcării corpului sub acțiunea
2.5.Identificarea forțe (pe plan orizontal, pe mai multor forțe.
particularităților mișcării plan înclinat, pe - Lucrări de laborator:
8 / 54
rectilinii uniforme, mișcării circumferință). Aplicații. 1) “Determinarea masei corpului cu

rectilinii uniform variate și ajutorul resortului”;
mișcării circular uniforme în 2) “Determinarea coeficientului de
contextul principiilor frecare la alunecare”.
dinamicii. P:
2.6.Explicarea interacțiunii -experiment realizat;
corpurilor din Univers prin -raportul unui experiment/ investigații/
forțe de atracție gravitaționale, lucrare de laborator prezentat;
care depind de masele -probleme/situații-problemă rezolvate;
corpurilor și distanța dintre - rezumatul generalizat “Componentele
ele. structurale ale dinamicii ca teorie a
2.7.Interpretarea forței de interacțiunilor”, prezentat;
greutate ca forță de atracție -comunicare “Aplicarea proprietăților
universală manifestată în elastice ale corpurilor în diferite
vecinătatea Pământului, a dispozitive și mașini”/“Analizarea
accelerației gravitaționale ca diverselor cazuri privind diminuarea
intensitate a câmpului efectelor forțelor de frecare, cât și
gravitațional. utilizarea acestora” prezentată.
2.8.Investigarea experimentală Proiect: “Dependența distanței de
a dependenței alungirii frânare a vehiculului de starea
corpurilor elastice de forța suprafeței carosabilului“ realizat.
deformatoare, a legilor frecării .
la alunecare.
2.9.Descrierea calitativă și Test de evaluare sumativă rezolvat.
cantitativă a mișcării
corpurilor sub acțiunea mai * Rezolvarea problemelor privind:
multor forțe în sisteme de - la mișcarea corpurilor sub acțiunea mai
referință inerțiale (pe plan multor forțe (corpurilor supuse la
orizontal, pe plan înclinat, pe legături);
circumferință). - mișcarea corpurilor cerești, sateliților
2.10.Înregistrarea în tabel a artificiali;
valorilor mărimilor fizice - miscarea corpului în sisteme de
măsurate cu calcularea erorii *Extindere: referință neinerțiale.
absolute și a erorii relative. Mișcarea corpurilor cerești,
2.11.Analizarea rezultatelor sateliților artificiali
măsurărilor efectuate și (cantitativ). Mișcarea
formularea concluziilor prin corpurilor sub acțiunea mai
evaluarea rezultatului obținut. multor forțe (sisteme de
2.12. Proiectarea activităților corpuri legate).
Sisteme de referință
neinerțiale. Forța centrifugă.
situațiilor- problemă.
2.13. Formarea
9 / 54

considerație.
2.14.*Analizarea diferențelor
dintre frecarea statică și
frecarea cinetică.
2.15*Studiul cantitativ al
mișcării corpurilor sub
acțiunea mai multor forțe în
sisteme de referință inerțiale
(sisteme de corpuri legate,).
2.16.*Studiul cantitativ al
mișcării corpurilor cerești,
sateliților artificiali.
2.17.*Descrierea calitativă și
cantitativă a mișcării
corpurilor sub acțiunea mai
multor forțe în sisteme de
referință neinerțiale.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem de referință inertial/neinerțial, acțiune și reacțiune,
suprafață netedă/ideală, fir ideal, scripete ideal.
III. Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică.
3.1. Descrierea calitativă și  Impulsul mecanic. A:
cantitativă a conceptelor: lucru Teorema variației impulsului Experimente:
mecanic, putere mecanică, mecanic al punctului - transformarea și conservarea energiei
energie cinetică, energie material. mecanice.
potențială, lucrul forțelor  Lucrul mecanic. Puterea Rezolvări de probleme:
conservative, lucrul forțelor de mecanică. Energia cinetică. - utilizarea noțiunilor lucru mecanic,
frecare, impuls mecanic, legea Teorema variației energiei putere și energie mecanică, impuls
conservării energiei mecanice. cinetice. mecanic, aplicarea legii conservării
3.2. Identificarea condițiilor în  Forțe conservative. Lucrul energiei mecanice, teoremei variației
care energia mecanică se forțelor conservative. impulsului mecanic, în diferite contexte.
conservă. Energia potențială - Lucrări de laborator:
3.3. Utilizarea mărimilor gravitațională. Energia 1) “Compararea lucrului forței de
fizice lucru mecanic, putere și potențială elastică. Lucrul elasticitate cu variația energiei
energie mecanică, impuls forței de frecare/de cinetice a corpului”.
mecanic, a teoremei variației rezistență. 2) „Determinarea coeficientului de
impulsului, a teoremei  Legea conservării și frecare de alunecare pe baza
variației energiei cinetice și a transformării energiei legii conservării și transformării
10 / 54
legii conservării energiei mecanice. Aplicații. energiei”.

mecanice la rezolvarea P:
problemelor. -experiment realizat;
3.4 Investigarea experimentală *Extindere: -raportul unui experiment/ investigații/
a fenomenelor bazate pe Legea conservării impulsului lucrare de laborator prezentat;
aplicarea legii conservării mecanic. Ciocniri. -probleme/situații-problemă rezolvate.
energiei mecanice. Mișcarea reactivă. -comunicare: „Perpetuum mobile. Vise
3.5. Înregistrarea în tabel a și realități”/ ”Utilizarea energiei
valorilor mărimilor fizice potențiale a corpurilor în cădere”
măsurate cu calcularea erorii prezentată.
absolute și a erorii relative. Test de evaluare sumativă rezolvat.
3.6. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și *Experimente:
formularea concluziilor prin - verificarea legii conservării impulsului
evaluarea rezultatului obținut. în cazul ciocnirii absolut elastice a două
3.7 Proiectarea activităților de corpuri;
- mișcarea reactivă.
investigație experimentală
*Rezolvări de probleme cu utilizarea
legii conservării impulsului mecanic.
3.8*Aplicarea legii conservării
impulsului la rezolvarea
problemelor/situațiilor-
problemă.
3.9*Explicarea mișcării
reactive în baza legii
conservării impulsului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: impuls mecanic, teorema variației impulsului mecanic,
*legea conservării impulsului mecanic, *ciocnire elastică/neelastică, *mișcare reactivă/de recul.
IV. Elemente de statică
4.1.Identificarea condițiilor în  Echilibrul unui corp A:
care corpul efectuiază o acționat de forțe coplanare Experimente:
mișcare de translație sau de concurente. Echilibrul de - echilibrul corpului acționat de câteva
rotație. translație. forțe;
4.2.Stabilirea condițiilor în  Momentul forței. - determinarea poziției centrului de
care corpul se află în echilibru Echilibrul de rotație. greutate a figurilor plane;
de translație sau în echilibru Aplicații. - exemple de echilibru stabil, instabil și
de rotație.  Centrul de greutate. indiferent.
4.3.Aplicarea condițiilor de Echilibrul în câmp Rezolvări de probleme privind:
echilibru în situații concrete. gravitațional. - aplicarea condițiilor de echilibru;
4.4.Determinarea poziției - determinarea poziției centrului de
centrului de greutate al greutate al corpurilor.
figurilor plane.
4.5.Explicarea legăturii între P:
energia potențială și starea de -experiment realizat;
echilibru mecanic în câmp -raportul unui experiment/ investigații
gravitațional. prezentat;
11 / 54
4.6.Înregistrarea în tabel a -probleme/situații-problemă rezolvate;

valorilor mărimilor fizice -comunicare: „Determinarea poziției
măsurate cu calcularea erorii centrului de greutate”/ ”Aplicarea
absolute și a erorii relative. condițiilor de echilibru la construcții”
4.7.Analizarea rezultatelor prezentată.
măsurărilor efectuate și Proiect “Asigurarea stabilității
formularea concluziilor prin echilibrului în inginerie” realizat..
evaluarea rezultatului obținut. Test de evaluare sumativă rezolvat.
4.8.Proiectarea activităților de
*Rezolvări de probleme privind
aplicarea condițiilor de echilibru în
cazul unui corp acționat de forțe
coplanare arbitrare.
4.9.* Aplicarea condițiilor de
echilibru în cazul unui corp
acționat de forțe coplanare * Extindere:
arbitrare. Echilibrul unui corp acționat
de forțe coplanare arbitrare.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: forte concurente, echilibru de rotație, momentul forței.
V. Oscilații și unde mecanice
5.1. Analiza fenomenelor  Procese oscilatorii în A:
oscilatorii utilizând mărimile natură și în tehnică. Mărimi Experimente:
caracteristice ale mișcării caracteristice mișcării - mișcarea oscilatorie;
oscilatorii și ondulatorii oscilatorii. Pendulul elastic. - oscilații amortizate;
(perioadă, frecvență, fază, Pendulul gravitațional. - oscilații forțate;
pulsație, elongație, Modelul „oscilator armonic”. - rezonanța;
amplitudine, lungime de Conservarea și transformarea - formarea și propagarea undelor
undă). energiei mecanice în transversale și longitudinale;
5.2.Descrierea cantitativă a mișcarea oscilatorie. - observarea interferenței și difracției
oscilațiilor pendulelor elastic Oscilații amortizate și undelor mecanice produse pe suprafața
și gravitațional. oscilații forțate. Rezonanța. apei.
5.3.Investigarea experimentală Aplicații. Rezolvări de probleme:
a oscilațiilor mecanice.  Unde mecanice. -aplicarea mărimilor caracteristice
5.4.Evaluarea, din punct de Clasificarea undelor mișcării oscilatorii și ondolatorii:
vedere energetic a oscilațiilor mecanice (unde elongație, viteză, accelerație, energie,
amortizate și a oscilațiilor transversale și unde perioadă, frecvență, fază, pulsație,
forțate. longitudinale). lungime de undă.
5.5.Aplicarea mărimilor Caracteristicile undelor. - Lucrare de laborator:
caracteristice (perioadă,  Principiul lui Huygens. 1) “Studiul pendulului elastic și
frecvență, fază, pulsație, Reflexia și refracția undelor determinarea constantei elastice a unui
elongație, amplitudine, mecanice (calitativ). resort”.
lungime de undă) ale mișcării Interferența undelor 2)„Studiul pendulului gravitațional și
oscilatorii și ondulatorii la mecanice (calitativ). determinarea valorii intensității
rezolvarea problemelor. Difracția undelor mecanice câmpului gravitațional/accelerației
12 / 54
5.6.Estimarea consecințelor (calitativ). Elemente de căderii libere”.

fenomenului de rezonanță. acustică. Ultrasunete. P:
5.7.Înregistrarea în tabel a Infrasunete. Unde seismice. -experiment realizat;
valorilor mărimilor fizice Aplicații. -raportul unui experiment/ investigații/
măsurate cu calcularea erorii lucrare de laborator prezentat;
absolute și a erorii relative. -probleme/situații-problemă rezolvate;
5.8.Analizarea rezultatelor - comunicare „Fenomene de rezonanță”
măsurărilor efectuate și /„Efecte seismice” /”Efecte acustice”/
formularea concluziilor prin ”Spărgătorul de valuri” prezentată.
evaluarea rezultatului obținut. Proiect: “Utilizarea ultrasunetului”
5.10.Proiectarea activităților realizat..
Test de evaluare sumativă rezolvat.
* Rezolvări de probleme privind:
- compunerea oscilațiilor;
5.11.Analiza calitativă a - ecuația undei plane;
fenomenelor de interferență și - reflexia și refracția undelor mecanice,
difracție a undelor mecanice și interferența undelor mecanice.
condițiilor de producere ale
acestor fenomene.
5.12.Explicarea producerii și
efectelor unui seism (nivel
calitativ).
5.13.Aplicarea unor măsuri de *Extindere:
prevenire și protecție în raport Compunerea oscilațiilor.
cu posibilele efecte ale Ecuația undei plane.
seismelor, de protecție fonică Reflexia și refracția undelor
la utilizarea diferitor surse mecanice (cantitativ).
sonore și în diverse situații. Interferența undelor
5.14.Utilizarea cunoștințelor mecanice (cantitativ).
teoretice în explicarea unor
aplicații practice (pendula,
amortizorul auto etc.)
5.15*Aplicarea legilor
reflexiei și refracției undelor
mecanice în diferite contexte.
5.16.*Analiza cantitativă a
fenomenelor de interferență și
difracție a undelor mecanice și
condițiilor de producere ale
acestor fenomene.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilator armonic, oscilații armonice, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, rezonanță, oscilații amortizate/neamortizate, unde transversale/longitudinale,
reflexie, refracție, interferență, difracție, principiul lui Huygens.
La sfârșitul clasei a X-a, elevul poate:
13 / 54
 identifica particularitățile mișcării rectilinii uniforme, mișcării rectilinii uniform variate și mișcării
circulare uniforme, condițiile în care energia mecanică se conservă;
 descrie: mișcărea corpurilor folosind modelele și conceptele: punct material, mobil, solid rigid, corp
de referință, sistem de coordonate, sistem de referință, traiectorie, deplasare, distanță parcursă,
coordonată, viteză, viteză medie, accelerație, perioadă, frecvență, viteză unghiulară, accelerație
centripetă, calitativ și cantitativ conceptele: lucru mecanic, putere mecanică, energie cinetică,
energie potențială, lucrul forțelor conservative, lucrul forțelor de frecare, impuls mecanic, legea
conservării energiei mecanice, oscilațiile pendulelor elastic și gravitațional;
 recunoaște condițiile în care un corp poate fi descris: ca un punct material, ca un mobil;
 reprezenta în formă analitică și grafică: legea mișcării în mișcarea rectilinie uniformă legea mișcării
și legea vitezei în mișcarea rectilinie uniform variată;
 explica: relativitatea mișcării mecanice, interacțiunea corpurilor din Univers prin forțe de atracție
gravitaționale, care depind de masele corpurilor și distanța dintre ele, legătura între energia
potențială și stabilitatea echilibrului mecanic în câmp gravitațional, funcționarea mecanismelor
pendula, amortizatorul e.t.c. , producerea și efectele unui seism;
 stabili condițiile în care corpul se află în echilibru de translație sau în echilibru de rotație;
 determina poziția centrului de greutate al figurilor plane;
 expune: principiile/legile dinamicii în baza relaței cauză-efect;
 evalua, din punct de vedere energetic oscilațiile amortizate și oscilațiile forțate;
 estima consecințele fenomenului de rezonanță;
 completa/extrage informațiile într-un/ dintr-un grafic și/sau tabel;
 analiza calitativ fenomenele de interferență și difracție a undelor mecanice și condițiile de
producere a acestor fenomene;
 formula concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 comunica rezultatele investigațiilor experimentale;
 proiecta activități de investigație experimentală pentru/și soluționarea situațiilor- problemă;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile, principiile studiate la rezolvarea problemelor/ situaților-
problemă;
 argumenta, prin rezolvarea diferitor situații-problemă, faptul că la orice viteză vehiculul parcurge
un anumit drum (spațiu) de frânare, care trebuie luat permanent în considerație.
 traversa regulamentar străzile, căi ferate și deplasa regulamentar cu mijloacele de transport;
 propune un plan propriu de măsuri pentru formarea comportamentului: de prevenire și protecție în
raport cu posibilele efecte ale seismelor, de protecție fonică la utilizarea diferitor surse sonore și în
diverse situații.
Elevul va manifesta următoarele atitudini și valori:
 coerența și corectitudinea limbajului specific;
14 / 54
 interes pentru promovarea activă a valorilor de inovare, explorare a mediului înconjurător și a unui
mod sănătos de viață;
 atitudine creativă și critică în cunoașterea proceselor fizice din natură;
 creativitate și interes la integrarea achizițiilor specifice disciplinei fizica cu cele din alte domenii;
 valorificarea gândirii critice pentru elaborarea unui plan de prevenire și comportament autonom și
rațional în situații de risc.
Elemente comune cu matematica
- Modelarea reprezentării grafice.

- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Aplicarea mediei aritmetice, pătratului și cubului unui număr natural.
- Funcții. Ecuații. Sisteme de ecuații.
- Elemente de trigonometrie și geometrie.
- Operații cu vectori.
Clasa a XI-a

Termodinamică și Fizică Moleculară
I. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal
1.1.Definirea conceptelor:  Noțiuni termodinamice de A:
sistem termodinamic, starea bază. Sistemul Experimente:
sistemului termodinamic, termodinamic. Starea - difuziunea în lichide și gaze;
parametri de stare (T, p, V). sistemului termodinamic. - transformări simple: izotermă,
1.2.Explicarea fenomenelor Parametri de stare. izobară, izocoră.
legate de structura discretă a  Modelul gazului ideal. Rezolvări de probleme:
substanței (difuziunea, Formula fundamentală a - utilizarea mărimilor fizice legate de
vaporizarea e.t.c.). TCM a gazului ideal. structura discretă a substanței;
1.3.Descrierea proprietăților Temperatura. – aplicarea formulei fundamentale a
gazului ideal. Ecuația de stare a gazului TCM;
1.4.Utilizarea mărimilor legate ideal. Transformări simple – aplicarea ecuației de stare a gazului
de structura discretă a ale gazului ideal (ecuațiile ideal;
substanței, a formulei izoproceselor). – aplicarea ecuațiilor transformărilor
fundamentale a teoriei izoterme, izobare, izocore.
cinetico-moleculare a gazului Lucrări de laborator:
ideal, a ecuației de stare a 1) „Studiul unei transformări
gazului ideal, a ecuațiilor simple a gazului ideal”;
transformărilor simple a 2) „Verificarea ecuației de stare a
gazului ideal la rezolvarea gazului ideal”.
problemelor. P:
1.5.Identificarea domeniilor de -experiment realizat;
15 / 54
aplicare în viață și în tehnică a -raportul unui experiment/ investigații/

transformărilor simple în gaze. lucrare de laborator prezentat;
1.6.Investigarea experimentală -probleme/situații-problemă rezolvate;
a transformărilor simple a
gazului ideal. Test de evaluare sumativă rezolvat.
1.7.Înregistrarea în tabel a
valorilor mărimilor fizice * Rezolvări de probleme:
măsurate cu calcularea erorii – aplicarea reprezentării grafice a
absolute și a erorii relative. transformărilor izoterme, izobare,
1.8.Analizarea rezultatelor izocore.
măsurărilor efectuate și
formularea concluziilor prin *Extindere:
aprecierea rezultatului obținut. Reprezentarea grafică a
1.9.Proiectarea activităților de izoproceselor în sistemele de
investigație experimentală coordonate pV, pT, VT.
1.10.*Utilizarea reprezentării
grafice a izoproceselor la
rezolvarea
problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem termodinamic, sistem închis/deschis/izolat,
corp/sistem macroscopic, starea sistemului, parametrii de stare, transformare de stare/proces, ecuație de
stare, condiții normale, mișcare browniană, izoprocese, isobar, izoterm, izocor.
II. Bazele termodinamicii
2.1.Explicarea principiului  Energia internă. Lucrul în A:
întâi al termodinamicii ca lege termodinamică. Cantitatea de Experimente:
de conservare. căldură. Coeficienți calorici. -procese de încălzire/răcire a
2.2.Utilizarea ecuației Calorimetrie. substanței.
calorimetrice, principiului I al Principiul întîi al Rezolvări de probleme privind:
termodinamicii pentru termodinamicii. -utilizarea ecuației calorimetrice,
transformările izotermă, Transformarea adiabatică. principiului I al termodinamicii la
izocoră, izobară, adiabatică la  Transformarea energiei calculul lucrului, cantității de căldură
rezolvarea problemelor. interne în lucru mecanic. și variației energiei interne în
2.3.Descrierea principiului de Motoare termice. Aplicații. transformările simple ale gazului
funcționare a motoarelor Poluarea mediului ambiant. ideal;
termice. Lucrăre de laborator:
2.4.Identificarea și analiza “Determinarea căldurii specifice de
problemelor ecologice, topire a unei substanțe”.
cauzate de utilizarea P:
motoarelor termice. -experiment realizat;
2.5.Investigarea experimentală -raportul unui experiment/
a proceselor calorimetrice. investigații/ lucrare de laborator
16 / 54
2.6.Înregistrarea în tabel a prezentat;

valorilor mărimilor fizice -probleme/situații-problemă
măsurate cu calcularea erorii rezolvate;
absolute și a erorii relative. -comunicări, referate, cercetări la
2.7.Analizarea rezultatelor temele: „Aplicarea motoarelor
măsurărilor efectuate și termice și impactul acestora asupra
formularea concluziilor prin mediului ambiant” e.t.c. prezentate.
aprecierea rezultatului obținut Proiect: “Identificarea în orizontul
2.8. Proiectarea activităților de local a principalelor surse de poluare
investigație experimentală a mediului. Măsuri care duc la
pentru/și soluționarea reducerea poluării în localitatea unde
situațiilor-problemă. trăiți” realizat.
2.9.* Utilizarea relației lui
Mayer, ecuației lui Poisson, * Extindere: Test de evaluare sumativă rezolvat.
principiului al doilea al Principiul al doilea al * Rezolvări de probleme
termodinamicii la rezolvarea termodinamicii. Relația lui privind utilizarea relației lui Mayer,
problemelor/situațiilor- Mayer. Ecuația lui Poisson. ecuației lui Poisson, principiului al
problemă. Mașini frigorifice. doilea al termodinamicii.
2.10.*Descrierea principiului * Descrierea principiului de
de funcționare a mașinilor funcționare a mașinilor frigorifice.
frigorifice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: proces termodinamic, proces ciclic, proces adiabatic, energie
internă, ecuație calorică de stare, căldură molară, capacitate termică.
III. Lichide și solide. Transformări de fază
3.1.Descrierea fenomenelor  Starea lichidă. Fenomene A:
superficiale, fenomenelor superficiale. Fenomene Demonstrații, experimente:
capilare, a substanțelor capilare. Dilatarea termică a -acțiunea forței de tensiune
cristaline și amorfe. lichidelor. Aplicații. superficială;
3.2.Utilizarea mărimilor:  Starea solidă. Substanțe -fenomene de suprafață;
coeficientul de tensiune cristaline și substanțe amorfe. -fenomene capilare;
superficială, tensiunea Deformarea corpurilor solide. -dilatarea solidelor și lichidelor.
mecanică, modulul lui Young, Dilatarea termică a solidelor. Rezolvări de probleme:
coeficientul de dilatare -aplicarea mărimilor: coeficientul de
termică la rezolvarea tensiune superficială, tensiunea
problemelor. mecanică, modulul lui Young,
3.3.Utilizarea în viața coeficientul de dilatare termică.
cotidiană a fenomenelor Lucrări de laborator:
superficiale și capilare. 1) „Studiul unui fenomen
3.4.Estimarea consecințelor cuperficial/capilar”;
dilatării termice în situații 2) „Determinarea modulului de
concrete din viața cotidiană. elasticitate a unui corp elestic”.
3.5.Investigarea experimentală P:
a fenomenelor superficiale și -experiment realizat;
capilare. -raportul unui experiment/
3.6.Înregistrarea în tabel a investigații/ lucrare de laborator
valorilor mărimilor fizice prezentat;
17 / 54
măsurate cu calcularea erorii -probleme/situații-problemă

absolute și a erorii relative. rezolvate;
3.7.Analizarea rezultatelor -comunicări, referate, cercetări la
măsurărilor efectuate și temele: „Fenomene capilare în viața
formularea concluziilor prin cotidiană și în tehnică”, “Dilatarea
aprecierea rezultatului obținut. termică” e.t.c. prezentate.
3.8.Proiectarea activităților de Test de evaluare sumativă rezolvat.
investigație experimentală *Demonstrații, experimente:
pentru/și soluționarea -familiarizarea cu construcția și
situațiilor-problemă. utilizarea psihometrului, determinarea
umidității relative a aerului;
3.9.*Descrierea fenomenelor *Rezolvări de probleme:
vaporizare-condensare, topire -aplicarea formulelor pentru
– solidificare, sublimare – *Extindere: umiditatea absolută și relativă.
desublimare. Transformări de fază:
3.10.*Argumentarea cinetico- vaporizare-condensare, topire
moleculară a deformării – solidificare, sublimare –
mecanice și a dilatării termice desublimare. Umiditatea
a solidelor. aerului.
3.11.*Aplicarea formulelor
pentru umiditatea absolută și
relativă la rezolvarea
problemă.
3.12.*Măsurarea umidității
aerului cu psihrometrul.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: strat superficial, forte de coeziune/adeziune, forte de
tensiune superficială, coeficient de tensiune superficială, capilar, corp cristalin, celulă elementară, corp
amorf, tensiune mecanică, modul de elasticitate, alungire relativă, dilatarea termică, *umiditate
absolută/relativă, *punct de rouă, *higrometru, *psihrometru.
ELECTRODINAMICA
IV. Electrostatica
4.1.Descrierea proceselor din  Câmpul electric și A:
conductoarele metalice și caracteristicile lui. Experimente:
dielectrici aflate în câmp Intensitatea câmpului -electrizarea corpurilor;
electrostatic. electrostatic. -liniile de forță ale câmpului
4.2.Aplicarea mărimilor Conductoare și dielectrici în electrostatic;
caracteristice ale câmpului câmp electrostatic. -ecranarea electrostatică.
electric (intensitatea câmpului Permitivitatea electrică a Rezolvări de probleme privind:
electric, potențialul electric), a mediului. -aplicarea mărimilor caracteristice ale
legii lui Coulomb, principiului  Lucrul câmpului electric la câmpului electric (intensitatea
superpoziției câmpurilor, deplasarea unei sarcini câmpului electric, potențialul electric),
lucrului câmpului electric și punctiforme într-un câmp legii lui Coulomb, principiului
energiei potențiale la omogen. Energia potențială superpoziției câmpurilor, lucrului
rezolvarea problemelor. în câmp electrostatic câmpului electric și energiei potențiale;
4.3.Argumentarea calitativă a omogen. Potențialul electric. -reprezentarea grafică a câmpului
18 / 54
caracterului conservativ al Diferența de potențial. electrostatic.

câmpului electrostatic. Tensiunea electrică. -calculul capacității electrice a
4.4.Utilizarea formulelor  Capacitatea electrică. condensatoarelor plane și grupărilor de
capacității electrice a Condensatorul. Aplicații. condensatoare;
conductorului izolat, Capacitatea electrică a -calculul energiei câmpului
capacității condensatorului condensatorului plan. electrostatic al condensatorului.
plan, și capacității echivalente Gruparea condensatoarelor. Lucrăre de laborator:
a grupării de condensatoare la Energia câmpului electric. „Determinarea capacității electrice a
rezolvarea problemelor. unui condensator”.
4.5.Investigarea experimentală
a condensatoarelor electrice. P:
4.6.Înregistrarea în tabel a -experiment realizat;
valorilor mărimilor fizice -raportul unui experiment/ investigații/
măsurate cu calcularea erorii lucrare de laborator prezentat;
absolute și a erorii relative. -probleme/situații-problemă rezolvate;
4.7.Analizarea rezultatelor -comunicări la tema “Interacțiuni
măsurărilor efectuate și electrostatice în
formularea concluziilor prin natură/cotidian/tehnică”, “Aplicarea
aprecierea rezultatului obținut. condensatoarelor în tehnică” ș.a.
4.8. Proiectarea activităților de prezentate.
pentru/și soluționarea Test de evaluare sumativă rezolvat.
4.9.Relatarea despre unele *Rezolvări de probleme privind:
aplicații ale conductoarelor, -utilizarea formulelor pentru calculul
dielectricilor și lucrului câmpului electric la deplasarea
condensatoarelor în viața unei sarcini punctiforme într-un câmp
cotidiană. *Extindere: neomogen, energiei potențiale a
4.10.*Utilizarea formulelor Lucrul câmpului electric la câmpului electrostatic neomogen.
pentru calculul lucrului deplasarea unei sarcini -studiul cantitativ al mișcării
câmpului electric la deplasarea punctiforme într-un câmp particulelor încărcate în câmp electric.
unei sarcini punctiforme într- neomogen. Energia
un câmp neomogen, energiei potențială în câmp
potențiale a câmpului electrostatic neomogen.
electrostatic neomogen la Mișcarea particulelor
rezolvarea problemelor. încărcate în câmp electric.
4.11.*Studiul cantitativ al
mișcării particulelor încărcate
în câmp electric.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: camp electric, camp electrostatic, linii de forță ale câmpului
electrostatic, intensitatea câmpului electric, potențialul electric, principiul superpoziției, ecranarea
electrostatică, dipol electric, polarizarea dielectricului, capacitate electrică, condensator electric.
V. Electrocinetică.
5.1.Aplicarea legii lui Ohm  Curent electric și circuite A:
pentru o porțiune de circuit și de curent continuu. Aplicații. Reactualizarea, și sistematizarea
pentru un circuit întreg, legii Intensitatea curentului. cunoștințelor la tema „Curentul electric
19 / 54
lui Joule, formulelor lucrului Tensiunea electrică. Legea continuu”.

curentului electric, puterii, lui Ohm pentru o porțiune de Experimente:
randamentului circuitului și a circuit fără generator de -studiul experimental al circuitelor
rezistenței echivalente la curent. Gruparea circuitelor serie, paralel
rezolvarea problemelor. conductoarelor. Lucrul și și mixt;
5.2.Investigarea experimentală puterea curentului electric. -masurarea marimilor caracte-
a unei surse de curent electric. (Reactualizarea) ristice curentului electric cu
5.3.Relatarea aplicațiilor  Tensiunea electromotoare. multimetru.
efectelor curentului electric și Legea lui Ohm pentru un Rezolvări de probleme privind:
descrierea funcționării circuit întreg. Scurtcircuitul, -aplicarea mărimilor și legilor fizice
aparatelor electrocasnice. consecințe. Randamentul caracteristice fenomenelor electrice
5.4.Înregistrarea în tabel a circuitului electric. Gruparea (intensitatea curentului electric,
valorilor mărimilor fizice mixtă a conductoarelor. tensiunea electrică, rezistența electrică,
măsurate cu calcularea erorii  Instrumente de masurat rezistivitatea, lucrul și puterea
absolute și a erorii relative. digitale, reguli de utilizare. curentului electric, tensiunea
5.5.Analizarea rezultatelor electromotoare, rezistența interioară,
măsurărilor efectuate și legea lui Ohm, legea lui Joule,
formularea concluziilor prin randamentul circuitului);
aprecierea rezultatului obținut. -calculul costului energiei electrice
5.6. Proiectarea activităților de consumate.
investigație experimentală Lucrări de laborator:
pentru/și soluționarea 1) “Determinarea rezistenței interioare
situațiilor-problemă. și a TEM a unei surse de curent”;
5.7. Elaborarea strategiilor de 2) “Determinarea rezistivității unui
*Extindere: conductor”.
comportament în cazul
riscurilor legate de Legile lui Kirchhoff. Mărirea P:
scurtcircuit. limetei de măsurare a -experiment realizat;
instrumentelor electrice de -raportul unui experiment/ investigații/
5.8.*Aplicarea legilor lui
măsurat. Potențiometrul. lucrare de laborator prezentat;
Kirchhoff și a formulelor -probleme/situații-problemă rezolvate;
Erorile aparatelor electrice
pentru șuntul ampermetrului, -comunicări, referate, proiecte despre
de măsurat.
rezistența adițională a aplicațiile efectelor curentului electric
voltmetrului la rezolvarea (în viața cotidiană, tehnică, procese
problemelor. tehnologice, știință, medicină ș.a.),
5.9.*Calculul erorilor scurtcircuitul și securizarea circuitelor
aparatelor electrice de măsurat electrice prezentate.
cu prezentarea rezultatului Proiect: “Mijloace de transport
final al măsurărilor. electric” realizat.
*Rezolvări de probleme privind:

-aplicarea legilor lui Kirchhoff și a
formulelor pentru șuntul
ampermetrului, rezistența adițională a
voltmetrului;
-calculul erorilor aparatelor electrice de
20 / 54
măsurat cu prezentarea rezultatului

final al măsurărilor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: tensiune electromotoare, forte exterioare/secundare, circuit
exterior/interior, rezistență interioară, randamentul circuitului electric, scurtcircuit, rezistență fuzibilă,
*șunt
VI. Curentul electric în diferite medii
6.1.Analiza dependenței  Curentul electric în metale. A:
rezistivității de temperatură a Dependența rezistivității Experimente:
diferitor substanțe și metalelor de temperatură. -principiul de funcționare a diodei
fenomenului Supraconductibilitatea. semiconductoare;
supraconductibilitate.  Curentul electric în -curentul electric în electroliți;
6.2.Explicarea calitativă a semiconductoare. Aplicații -ionizarea gazelor;
conducției electrice în metale, ale semiconductoarelor -tipuri de descărcări în gaze;
semiconductoare, electroliți, (fotorezistorul, -tuburi cu raze catodice.
gaze și în tuburi cu raze termorerezistorul, dioda P:
catodice. semiconductoare). -experiment realizat;
6.3.Descrierea principiului de  Curentul electric în -raportul unui experiment/ investigații
funcționare a fotorezistorului, electroliți (calitativ). prezentat;
termorezistorului și a diodei Aplicații practice ale -probleme/situații-problemă rezolvate;
semiconductoare. electrolizei. -comunicări, referate, proiecte despre
6.4.Identificarea aplicațiilor  Curentul electric în gaze aplicațiile curentului electric în diferite
curentului electric în diferite (calitativ). Plasma. Aplicații. medii (în viața cotidiană, tehnică,
medii în viața  Curentul electric în vid procese tehnologice, știință, medicină
cotidiană/tehnică. (calitativ). Aplicații. ș.a.) prezentate.
6.5. Elaborarea strategiilor de Proiect: „Aplicații ale dispozitivelor
comportament în cazul *Extindere: semiconductoare și a circuitelor
riscurilor legate de trecerea Legea lui Ohm și legea lui integrate în industria electronică”
curentului electric prin diferite Joule în teoria electronică a realizat.
medii. metalelor. Aplicații ale
6.6.*Descrierea principiului de semiconductoarelor Test de evaluare sumativă rezolvat.
funcționare a tranzistorului. (tranzistorul). Curentul
6.7.* Aplicarea legilor lui *Experimente:
electric în electroliți. Legile
Ohm, lui Joule (în teoria electrolizei. Curentul electric -principiul de funcționare a
electronică a metalelor), în gaze (cantitativ). Curentul tranzistorului;
electrolizei, formulei energiei electric în vid (cantitativ). *Rezolvări de probleme privind
de ionizare la rezolvarea aplicarea legilor lui Ohm, Joule (în
problemelor. teoria electronică a metalelor),
electrolizei, formulei energiei de
ionizare.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: coeficientul de temperatură al rezistenței,
supraconductibilitate, temperatură critică, semiconductor, conducție intrinsecă/extrinsecă, impurități
donoare/acceptoare, joncțiune p-n, fotorezistor, termorezistor, diodă, diodă luminiscentă, *tranzistor.
La sfârșitul clasei a XI-a, elevul poate:
 identifica domeniile de aplicare în viață și în tehnică a transformărilor simple în gaze;
21 / 54
 descrie: proprietățile gazului ideal, substanțelor cristaline și amorfe, fenomene superficiale,

fenomene capilare, procesele din conductoarele metalice și dielectrici aflate în câmp electrostatic,
principiul de funcționare unor aparate electrocasnice, fotorezistorului, termorezistorului și a diodei
semiconductoare/luminiscente;
 recunoaște și analiza problemele ecologice, cauzate de utilizarea motoarelor termice;
 explica: fenomenele termice pe baza concepției despre structura discretă a substanței (difuziunea,
vaporizarea e.t.c.), principiul întâi al termodinamicii ca lege de conservare, conducția electrică în
metale, semiconductoare, electroliți, gaze și în tuburi cu raze catodice (calitativ);
 argumenta calitativ caracterul conservativ al câmpului electrostatic;
 expune: aplicațiile fenomenelor superficiale și capilare în viața cotidiană, unele aplicații ale
conductoarelor, dielectricilor și condensatoarelor în tehnică/viața cotidiană, aplicațiile curentului
electric și efectelor curentului în diferite medii în viața cotidiană/tehnică;
 estima consecințele dilatării termice în situații concrete din viața cotidiană;
 completa/extrage informațiile într-un/dintr-un grafic și/sau tabel;
 prezenta și interpreta rezultatele investigațiilor experimentale;
 proiecta activități de investigație experimentală pentru/și soluționarea situațiilor-problemă;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile, principiile studiate la rezolvarea problemelor/situaților-
problemă;
 propune un plan propriu de măsuri de prevenire și diminuare a încălzirii globale.
 elabora strategii de comportament în cazul riscurilor de scurtcircuit și de trecere a curentului electric
prin diferite medii.


22 / 54
Clasa a XII-a

I. Electromagnetism
1.1.Investigarea experimentală  Câmpul magnetic al A:
a acțiunii câmpului magnetic curentului electric. Inducția Reactualizarea cunoștințelor:
asupra conductoarelor magnetică. Mișcarea -forța electromagnetică;
parcurse de curent electric. purtătorilor de sarcină - regula mîinii drepte;
1.2.Descrierea mișcării electrică în câmp magnetic - regula mîinii stângi.
purtătorilor de sarcină omogen. Aplicații practice. Experimente:
electrică în câmp magnetic. Spectrograful de masă. – spectrul câmpului magnetic al unui
1.3.Explicarea fenomenului de  Fluxul magnetic. Inducția magnet permanent, al unui conductor
inducție electromagnetică și electromagnetică. Legea lui rectiliniu, al unui solenoid și a unei
autoinducție. Faraday. Regula lui Lenz. spire parcurse de curent;
1.4.Aplicarea formulei forței Aplicații practice ale – acțiunea câmpului magnetic asupra
electromagnetice(Ampere), inducției electromagnetice. conductoarelor parcurse de curent
formulei forței Lorentz,  Fenomenul de electric;
formulei fluxului câmpului autoinducție. Inductanța – provocarea fenomenului de inducție
magnetic, legii inducției circuitului electric. Energia electromagnetică și de autoinducție;
electromagnetice, regulii lui câmpului magnetic. – ilustrarea regulii lui Lenz și stabilirea
Lenz, inductanței, energiei sensului curentului de inducție.
câmpului magnetic la Rezolvări de probleme privind:
rezolvarea –aplicarea formulei forței
problemelor/situațiilor- electromagnetice(Ampere), formulei
problemă. forței Lorentz, formulei fluxului
1.5.Identificarea domeniilor de câmpului magnetic, legii inducției
aplicație practică a electromagnetice, regulii lui Lenz,
interacțiunilor magnetice, inductanței, energiei câmpului
inducției electromagnetice și magnetic;
autoinducției.  Lucrare de laborator:
1.6.Analizarea rezultatelor “Studiul acțiunii câmpului magnetic
observărilor efectuate și asupra conductoarelor parcurse de
formularea concluziilor prin curent electric”.
1.7.Proiectarea activităților de P:
investigație experimentală -experiment realizat;
pentru/și soluționarea -raportul unui experiment/ investigații/
situațiilor-problemă. lucrare de laborator prezentat;
1.8.*Explicarea calitativă a -probleme/situații-problemă rezolvate;
principiului de funcționare a - comunicări la temele: „Aplicații ale
acceleratoarelor de particule *Extindere: câmpului magnetic”, “Câmpul
elementare. Acceleratoare de particule magnetic al Pământului. Procese fizice
1.9.*Utilizarea permeabilității elementare (Ciclotronul). ce determină protecția contra radiațiilor
23 / 54
magnetice a mediului la Permeabilitatea magnetică a cosmice” prezentate;

rezolvarea problemelor. mediului. Feromagnetici, Test de evaluare sumativă rezolvat.
paramagnetici și *Descrierea principiului de funcționare
diamagnetici. Aplicații. a ciclotronului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: flux magnetic, forța Lorentz, spectrograf de masă, inducție
electromagnetică, regula Lenz, autoinducție, inductanță, *permeabilitate magnetică, *feromagnetici,
paramagnetici, *diamagnetici, *accelerator de particule elementare, *ciclotron.
II. Curent electric alternativ
2.1.Descrierea modalităților de  Generarea tensiunii A:
generare a t. e. m. alternative. electomotoare alternative. Experimente:
2.2.Compararea mărimilor ce Curentul electric alternativ. - generarea tensiunii electromotoare
caracterizează curentul Mărimi caracteristice. alternative;
alternativ cu mărimile ce  Circuite ideale de curent - construcția și principiul de
caracterizează curentul electric alternativ cu rezistor, funcționare a transformatorului.
continuu. bobină și condensator. Rezolvări de probleme privind:
2.3.Rezolvarea problemelor cu Reprezentarea prin fazori. – calculul mărimilor caracteristice ale
aplicarea mărimilor Puterea activă în circuit de curentului alternativ: intensitatea și
caracteristice curentului curent alternativ. tensiunea instantanee, valorile efective
alternativ: intensitatea și  Transformatorul. ale intensității și tensiunii alternative,
tensiunea instantanee, valorile Transportul energiei frecvența, perioada, pulsația faza,
efective ale intensității și electrice la distanțe mari. defazajul, valoarea efectivă a tensiunii
tensiunii alternative, frecvența, și intensității; rezistența activă,
perioada, pulsația faza, reactanța inductivă, reactanța
defazajul, valoarea efectivă a capacitivă, puterea activă.
tensiunii și intensității;
rezistența activă, reactanța P:
inductivă, reactanța capacitivă, -experiment realizat;
puterea activă, -raportul unui experiment/ investigații
raport/coeficient de prezentat;
transformare. -probleme/situații-problemă rezolvate;
2.4.Explicarea principiului de - comunicări, referate, cercetări la
funcționare a temele: „Avantajele utilizării curentului
tansformatorului. alternativ”, „Generatoare de curent
2.5.Evaluarea problemelor alternativ”, “Diminuarea pierderilor
transportului energiei electrice energetice la transportul energiei
la distanțe mari. electrice la distanțe mari”, “Cooperarea
2.6.Formarea diferitor state la crearea rețelei
comportamentului conștient la energetice unice” prezentate.
utilizarea curentului alternativ. *Extindere:
2.7.*Rezolvarea problemelor Circuite de curent alternativ Test de evaluare sumativă rezolvat.
cu aplicarea mărimilor RL, RC, RLC legate în serie. *Rezolvări de probleme privind
caracteristice curentului Puterea în circuit de curent – studiul circuitelor RL, RC, RLC
alternativ: impedanța, factor alternativ.Reprezentarea prin serie;
de calitate, factor de putere, fazori.
putere reactivă, putere
aparentă.
24 / 54
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: curent alternativ, tensiune alternativă, valori instantanee și
valori efective ale tensiunii și intensității curentului altenativ, rezistență activă, reactanță inductivă,
reactanță capacitivă, *impedanță, defazaj, putere activă,* putere reactivă, *putere aparentă,
transformator, raport/coeficient de transformare, *factor de calitate, *rezonanța tensiunilor,*formula lui
Thomson .
III. Oscilații și unde electromagnetice
3.1.Descrierea din punct de  Oscilații electromagnetice A:
vedere energetic a oscilațiilor libere și forțate. Circuitul Experimente:
libere în circuitul oscilant. oscilant. Analogia dintre -demonstrarea interferenței și difracției
3.2.Stabilirea analogiei dintre oscilațiile electromagnetice luminii.
oscilațiile electromagnetice și și oscilațiile mecanice. Rezolvări de probleme privind:
oscilațiile mecanice.  Câmpul electromagnetic. -calculul parametrilor circuitelor
3.3.Descrierea calitativă a Unde electromagnetice. oscilante;
producerii cîmpului Clasificarea undelor -aplicarea formulelor caracteristice
electromagnetic și propagării electromagnetice. Aplicații undelor electromagnetice;
undei electromagnetice. practice. - aplicarea conceptelor și formulelor ce
3.4.Aplicarea relațiilor dintre  Interferența și difracția caracterizează interferența și difracția
mărimile caracteristice undei luminii. Dispozitivul Young. luminii (unde coerente, drum optic,
electromagnetice la rezolvarea Rețeaua de difracție. drum geometric, condiția de formare a
problemelor/situațiilor- Împrăștierea luminii maximelor și minimelor de interferență,
problemă. (calitativ). Polarizarea interfranjă, lățimea spectrului, formula
3.5.Identificarea unor luminii (calitativ). Aplicații rețelei de difracție).
domenii de aplicații științifice practice. Lucrare de laborator:
și tehnice ale undelor “Determinarea lungimii
electromagnetice. de undă a luminii cu ajutorul rețelei de
3.6.Estimarea acțiunii difracție”.
biologice a undelor
electromagnetice și aplicarea P:
unor măsuri de protecție a -experiment realizat;
mediului și a propriei persoane -raportul unui experiment/
în utilizarea practică a investigați/lucrare de laborator
acestora. prezentat;
3.7.Utilizarea conceptelor și -probleme/situații-problemă rezolvate;
formulelor ce caracterizează - comunicări, referate și cercetări la
interferența și difracția luminii temele: „Istoria descoperirii undelor
(unde coerente, drum optic, electromagnetice și începutul erei
drum geometric, tablou de radioului”, „*Aplicarea undelor
intrferență, condiția de electromagnetice pentru comunicarea la
formare a maximelor și distanță”, “*Radiolocația”, “Aplicații
minimelor de interferență, practice ale interferenței și difracției
interfranjă, lățimea spectrului, luminii (interferometru, holografia
formula rețelei de difracție) la etc.)” ș.a. prezentate.
rezolvarea
problemelor/situațiilor- Test de evaluare sumativă rezolvat.
problemă.
25 / 54
3.8.Investigarea experimentală *Rezolvări de probleme privind: -

a rețelei de difracție. aplicarea conceptelor ce caracterizează
3.9.Descrierea calitativă a interferența (lama cu fețe plan-paralele,
fenomenelor de interferență, inelele lui Newton);
difracție și polarizare a luminii -aplicarea unghiului de polarizare
întîlnite în natură și tehnică. Brewster și a formulei intensității
3.10.Înregistrarea în tabel a luminii împrăștiate.
valorilor mărimilor fizice *Extindere:
măsurate cu calcularea erorii Principiile
absolute și a erorii relative. radiocomunicației. Lama cu
3.11.Analizarea rezultatelor fețele plan-paralele. Inelele
măsurărilor efectuate și lui Newton. Interferometru.
formularea concluziilor prin Polarizarea luminii,
evaluarea rezultatului obținut. Împrăștierea luminii
3.12.Proiectarea activităților (cantitativ).
3.13.*Explicarea principiilor
radiocomunicației.
3.14.*Aplicarea conceptelor
ce caracterizează interferența
(lama cu fețe plan-paralele,
inelele lui Newton), unghiului
de polarizare Brewster și a
formulei intensității luminii
împrăștiate la rezolvarea
problemelor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilații electromagnetice, circuit oscilant, interferență,
difracție, polarizare, tablou de interferență, maxim/minim de interferență, drum geometric, drum optic,
interfranjă, rețea de difracție, spectru de difracție, *împrăștierea luminii, *inelele lui Newton, *unghiul
Brewster.
FIZICA MODERNĂ
IV. Elemente de teorie a relativității restrânse
4.1.Descrierea mișcării  Bazele teoriei relativității A:
corpului în raport cu diferite restrânse. Principiul Rezolvări de probleme cu aplicarea
sisteme de referință inerțiale relativității în mecanica dependenței masei de viteză, formulei
pe baza mecanicii clasice. clasică. Postulatele teoriei impulsului relativist și a legăturii dintre
4.2.Descrierea unor mișcări și relativității restrânse. masă și energie.
a unor interacțiuni cu  Elemente de dinamică
utilizarea elementelor de relativistă. P:
dinamică relativistă. Principiul fundamental al - probleme rezolvate;
4.3.Aplicarea dependenței dinamicii. Relația dintre - comunicări, referate și cercetări la
masei de viteză, formulei masă și energie. temele: „Premizele creării teoriei
impulsului relativist și a relativității restrânse”, “Mecanica
legăturii dintre masă și energie clasică și mecanica relativistă” ș.a.
26 / 54
la rezolvarea problemelor. prezentate.

4.4.* Interpretarea
caracterului simultaneității, Test de evaluare sumativă rezolvat.
duratei și distanței din
perspectiva mecanicii clasice, * Rezolvări de probleme cu aplicarea
respectiv a teoriei relativității consecințelor transformărilor Lorenz,
restrânse. relației pentru compunerea relativistă a
4.5. *Aplicarea consecințelor vitezelor.
transformărilor Lorenz, * Extindere:
relației pentru compunerea Transformările Lorentz.
relativistă a vitezelor la Consecințe. Compunerea
rezolvarea problemelor. relativistă a vitezelor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: teoria relativității restrânse, principiul relativității în
mecanica clasică, postulatele teoriei relativității restrânse, formula lui Einstein pentru energie, impuls
relativist, *relativitatea simultanietății, *relativitatea intervalelor de timp, *relativitatea dimensiunilor
longitudinale, *transformările lui Lorentz.
V. Elemente de fizică cuantică
5.1. Investigarea  Efectul fotoelectric extern. A:
experimentală în Legile efectului fotoelectric Experimente:
laborator/laborator virtual a extern. Cuantă de energie. – efectul fotoelectric extern;
legilor efectului fotoelectric Fotonul. Aplicații practice – funcționarea celulei foto-
extern. ale efectului fotoelectic electrice.
5.2.Explicarea efectului extern. Rezolvări de probleme privind:
fotoelectric extern, a esenței  Proprietățile ondulatorii – aplicarea legilor efectului
ipotezei lui Planck despre ale materiei. Ipoteza lui de fotoelectric extern și ecuației lui
cuanta de energie, esenței Broglie. Dualismul undă- Einstein;
ipotezei lui de Broglie la corpuscul. – calculul energiei, masei
descrierea interacțiunilor din și impulsului fotonului.
punct de vedere ondulatoriu -
corpuscular. P:
5.3.Aplicarea formulelor -experiment realizat;
energiei, masei și impulsului -raportul unui experiment/ investigații
fotonului, legilor efectului prezentat;
fotoelectric, ecuației lui -probleme/situații-problemă rezolvate;
Einstein pentru fotoefect, la - comunicări, referate și cercetări la
rezolvarea problemelor. temele: “Aplicarea efectului
5.4.Identificarea domeniilor de fotoelectric extern în diferite domenii
aplicare ale efectului ale științei și tehnicii” „Dualismul
fotoelectric extern. corpuscular-ondulatoriu în natură” ș.a.
5.5. Identificarea în cazul unor prezentate.
situații concrete a modului de
abordare ondulatoriu sau Test de evaluare sumativă rezolvat.
corpuscular a naturii luminii în
scopul unei descrieri adecvate. * Rezolvări de probleme privind
5.6*Modelarea difracției aplicarea formulei presiunii luminii.
27 / 54
electronilor pe cristale
(calitativ), descrierea
funcționării microscopului
electronic (aspecte generale). *Extindere:
5.7.* Aplicarea formulei Presiunea luminii.
presiunii luminii la rezolvarea Difracția electronilor.
problemelor. Microscopul electronic.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: cuantă de energie, foton, efect fotoelectric, frecvență de
prag, tensiune de frânare/stopare, celulă fotoelectrică, ipoteza lui Planck, ipoteza lui de Broglie,
dualismul undă-corpuscul, *presiunea luminii, *difracția electronilor.
VI. Elemente de fizică a atomului
6.1.Descrierea calitativă a  Experiența lui Rutherford. A:
diferitor modele de atomi. Modelul planetar al Experimente:
6.2. Modelarea structurii atomului. -schema experienței lui Rutherford;
atomului în baza rezultatelor  Postulatele lui Bohr. -schema nivelelor de energie a
experimentului Rutherford. Modelul cuantic al atomului atomului de hidrogen;
6.3. Argumentarea stabilității de hidrogen. -studiul calitativ a legităților spectrale
atomului pe baza postulatelor  Spectre. Tipuri de spectre. în spectrul atomului de hidrogen;
lui Bohr. Aplicașii (spectrometru). -studiul construcției și principiului de
6.4.Interpretarea în cadrul  Emisia spontană și indusă. funcționarea a laserului;
modelului Bohr a spectrelor Efectul LASER (calitativ). -observarea diverselor tipuri de spectre.
atomice ale hidrogenului. Aplicații în diverse domenii. P:
6.5.Identificarea spectrelor de -experiment realizat;
emisie/absorbție (spectre -raportul unui experiment/ investigații
continuie, de bandă, de linii). prezentat;
6.6.Descrierea fenomenului de -probleme/situații-problemă rezolvate;
tranziție cuantică, efectului - comunicări, referate, cercetări la
LASER și identificarea unor temele: „Modele de atomi.
domenii de utilizare a Particularități deosebite”, „Analiza
laserului. spectrală și domenii de aplicație în
6.7.Protejarea personală și știință și tehnică (spectrometrul)”, s.a.
colectivă în diverse activități prezentate.
cu utilizarea laserului. Proiect: “Aplicațiile laserului în diferite
domenii ale științei, tehnicii, culturii”
s.a. realizat.
* Rezolvări de probleme privind
utilizarea modelului cuantificat al
atomului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: modelul planetar al atomului, modelul cuantificat al
atomului, spectru de emisie/absorbție, spectru continuu/de bandă/de linii, tranziție cuantică, laser, emisie
indusă.
VII. Elemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementare
7.1.Caracterizarea nucleelor  Nucleul atomic. Structura A:
atomice utilizând proprietățile nucleului. Energia de Experiment:
28 / 54
generale ale acestora: legătură. Stabilitatea – înregistrarea radiațiilor cu ajutorul

dimensiuni, masă, sarcină nucleului. detectorilor.
electrică, structură.  Radioactivitatea. Rezolvări de probleme privind:
7.2.Evidențierea stabilității Dezintegrarea radioactivă. -determinarea caracteristicilor
diferitelor nuclee în funcție de Legea dezintegrării nucleului atomic;
structura acestora și energia de radioactive. -aplicarea formulei de calcul a energiei
legătură pe nucleon.  Reacții nucleare. Legi de de legătură a nucleului și a energiei de
7.3.Aplicarea formulei de conservare în reacții nucleare legătură pe nucleon;
calcul a energiei de legătură a (numărului de sarcină, – aplicarea legii dezintegrării
nucleului și a energiei de numărului de masă). radioactive, legilor de conservare a
legătură pe nucleon la Fisiunea și fuziunea numărului de sarcină și a numărului de
rezolvarea problemelor. nucleelor. Reactorul nuclear. masă;
7.4.Explicarea proceselor de  Detectori de radiații – reprezentarea reacțiilor nucleare prin
dezintegrare , , . ionizante. Aplicații. Protecția ecuații.
7.5.Aplicarea legii contra radiațiilor. Lucrare de laborator:
dezintegrării radioactive, legii  “Studiul urmelor particu-
conservării numărului de lelor elementare încărcate”.
sarcină și a legii conservării
numărului de masă la P:
rezolvarea -experiment realizat;
problemelor/situațiilor- -raportul unui experiment/
problemă. investigații/lucrare de laborator
7.6.Descrierea construcției și prezentat;
principiului de funcționare a -probleme/situații-problemă rezolvate;
reactorului nuclear, estimarea - comunicări, referate, cercetări la
posibilelor efecte ale temele: „Izotopii. Aplicația izotopilor
accidentelor nucleare. în diverse domenii”, „Realizările
7.7.Identificarea efectelor științifice ale dinastiei Chiurie”,
utilizării armamentului “Cooperarea internațională în scopul
nuclear, efectelor biologice ale explorării pașnice a potențialului
radiațiilor ionizante, a unor nuclear”, “Catastrofe nucleare:
dispozitive utilizate pentru Cernobîl și Focushima”, “Energetica
detectarea și măsurarea nucleară și termonucleară” ș.a.
radiațiilor și cunoașterea prezentate.
regulilor de protejare. Proiect: “Impactul utilizării
7.8.Evaluarea perspectivelor tehnologiilor nucleare. Aplicarea unor
utilizării fuziunii nucleare ca măsuri de protecție a mediului și
sursă de energie a viitorului propriei persoane față de radiațiile
7.9.*Descrierea construcției și nucleare (Iradierea naturală și
funcționării acceleratoarelor artificială)” realizat.
de particule (aspecte generale) *Extindere:
7.10.*Caracterizarea unor Legi de conservare în reacții Test de evaluare sumativă rezolvat.
particule elementare nucleare (impulsului,
(electronul, protonul, energiei). Energia de reacție *-explicarea schemei acceleratorului de
neutronul, fotonul) utilizând în reacții nucleare. Elemente particule încărcate electric.
unele dintre proprietățile de fizică a particulelor *Rezolvări de probleme
29 / 54
statistice și cuantice ale elementare. privind:

acestora (masa de repaus, Acceleratoare de particule – aplicarea legii conservării impulsului
timpul mediu de viață, sarcina elementare. și legii conservării energiei;
electrică, spinul, spinul – calculul energiei de reacție în diferite
izotopic, sarcina barionică). reacții nucleare.
7.11.* Aplicarea legii
conservării impulsului și legii
conservării energiei la
rezolvarea
problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: defect de masă, energie de legătură, energie de legătură pe
nucleon, *energie de reacție, detectori de radiații nucleare, *particule elementare.
VIII. Elemente de astronomie
8.1.Identificarea locului  Astronomia în contextul A.
astronomiei în contextul fizicii. Elemente de Observări astronomice:
fizicii. astronomie practică: -observarea cerului înstelat;
8.2.Observarea cerului înstelat mișcarea aparentă a aștrilor; -mișcarea aparentă a Soarelui, Lunii,
8.3.Identificarea constelațiilor sfera cerească; planetelor și stelelor pe bolta cerească;
pe cer. mișcarea periodică a -observarea constelațiilor (toamna,
8.4.Determinarea cauzelor și Pământului și Lunii. iarna, primăvara, vara);
caracterului mișcării aparente Timpul și măsurarea lui. -observarea planetelor (Mercur, Venus,
a Soarelui, Lunii, stelelor pe  Sistemul solar. Planetele. Marte, Jupiter, Saturn);
cer. Corpurile mici ale sistemului -observarea Lunii;
8.5.Explicarea fazelor Lunii, solar. Pământul și Luna. -urmărirea meteorilor.
eclipselor de Soare și Lună. Maree. Originea și evoluția Rezolvări de probleme:
8.6.Clasificarea corpurilor sistemului solar. -aplicarea legilor lui Kepler.
sistemului solar.  Elemente de mecanică Demonstrații:
8.7.Descrierea proprietăților cerească. Legile lui Kepler -vizionarea filmelor didactico-
fizice ale Pământului, Lunii  Soarele. Caracteristici științifice;
sau a altor planete ale generale ale Soarelui. -utilizarea resurselor astronomice
sistemului solar. Structura și atmosfera solară virtuale.
8.8.Descrierea conceptelor  Stelele. Caracteristici
moderne despre originea și principale, clasificare, P:
evoluția sistemului solar. evoluție. -probleme/situații-problemă rezolvate;
8.9.Aplicarea legilor lui  Noțiuni de cosmologie. -comunicări și referate: “Astronomia și
Kepler la descrierea mișcării Galaxia noastră. Alte galaxii. civilizația umană”, „Observatoare
corpurilor din sistemul solar. Metagalaxia. astronomice orbitale”,
8.10.Descrierea structurii și „Stele variabile și nestaționare”,
caracteristicilor Soarelui. „Evoluția stelelor”, „Cercetările
8.11.Expunerea spațiului cosmic și rolul acestora în
caracteristicilor principale și dezvoltarea societății” prezentate.
etapelor de viață a stelelor.
8.12.Estimarea dimensiunilor Test de evaluare sumativă rezolvat.
și părților componente ale
Galaxiei noastre și a *Rezolvări de probleme:
30 / 54
distanțelor până la alte galaxii. -utilizarea hărților stelare în diverse

situații;
-determinarea distanțelor până la
8.13*Utilizarea sistemului de *Extindere: corpurile cerești;
coordonate ecuatorial. Sisteme de coordonate *Demonstrații:
cerești. -utilizarea modelelor, hărților la
observarea cerului înstelat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sferă cerească, coordonate ecuatoriale, ascensie dreaptă,
declinație, polul nord/sud al lumii, axa lumii, zenit, nadir, ecliptica, lună siderală, lună sinodică, stele
variabile/nestaționare, novă, supernovă, pitice albe/roșii, stea neutronică, gaură neagră, gigantă,
supergigantă, stele duble/multiple, fotosferă, cromosferă, protuberanțe, vânt solar, galaxii, roi stelar,
nebuloase, sistem heliocentric, metagalaxia, cosmogonie, cosmologie.
IX. Tabloul științific al lumii și contribuția fizicii la dezvoltarea societății
9.1.Identificarea etapelor de  Tabloul contemporan P.
dezvoltare a fizicii și științific al lumii. Evoluția Rapoarte prezentate: „Descoperirile
astronomiei ca științe. tabloului științific al lumii. fizicii în sec. al XX-XXI-lea privind
9.2.Argumentarea rolului  Rolul fizicii și astronomiei structura substanței și natura duală a
fizicii în progresul tehnico- în progresul tehnico – materiei”, „Evoluția tabloului științific
științific și în dezvoltarea științific și în dezvoltarea al lumii”.
societății. societății.
La sfârșitul clasei a XII-a, elevul poate:
 identifica domeniile de aplicație practică a interacțiunilor magnetice, inducției electromagnetice și

autoinducției, domeniile de aplicații științifice și tehnice ale undelor electromagnetice, domeniilor
de aplicare ale efectului fotoelectric, modul de abordare ondulatoriu sau corpuscular a naturii
luminii în scopul unei descrieri adecvate, efectele utilizării armamentului nuclear, efectele biologice
ale radiațiilor ionizante, dispozitivele utilizate pentru detectarea și măsurarea radiațiilor și regulile
de protejare, locul astronomiei în contextul fizicii, etapele de dezvoltare a fizicii și astronomiei ca
științe.
 descrie: mișcărea purtătorilor de sarcină în câmp magnetic, modalitățile de generare a tensiunii
electromotoare altenative, procesele oscilatorii din circuitul oscilant, generarea câmpului
electromagnetic și propagarea undelor electromagnetice, fenomenele de interferență, difracție și
polarizare a luminii întâlnite în natură și în tehnică, unele mișcări și a unele interacțiuni cu utilizarea
elementelor de dinamică relativistă, diferite modele de atomi, nucleele atomice utilizând
proprietățile generale ale acestora, construcția și principiul de funcționare a reactorului nuclear,
proprietățile fizice ale Pământului, Lunii sau a altor planete ale Sistemului Solar, structurii și
caracteristicilor Soarelui, conceptelor moderne despre originea și evoluția Sistemului Solar;
 explica: fenomenul de inducție electromagnetică și autoinducție, principiul de funcționare a
transformatorului, efectul fotoelectric extern, esența ipotezei lui Planck despre cuanta de energie,
esența ipotezei lui de Broglie la descrierea interacțiunilor din punct de vedere ondulatoriu –
corpuscular, procesele de dezintegrare , , , fazele Lunii, eclipsele de Soare și Lună;
 stabili: analogia dintre oscilațiile electromagnetice și oscilațiile mecanice;
31 / 54
 determina cauzele și caracterul mișcării aparente a Soarelui, Lunii, stelelor pe cer;

 expune: caracteristicile principale și etapele de viață ale stelelor;
 evalua: problemele transportului energiei electrice la distanțe mari, perspectivele utilizării fuziunii
nucleare ca sursă de energie a viitorului;
 estima: acțiunea biologică a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecție a
mediului și a propriei persoane în utilizarea practică a acestora, dimensiunilor și părților
componente ale Galaxiei noastre și a distanțelor până la alte galaxii;
 analiza: rezultatele observărilor efectuate;
 formula: concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 interpreta: în cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului;
 proiecta activități de investigație experimentală pentru/și soluționarea situațiilor- problemă;
 aplica: formula forței electromagnetice(Ampere), formula forței Lorentz, formula fluxului câmpului
magnetic, legea inducției electromagnetice, regula lui Lenz, formulele inductanței, energiei
câmpului magnetic, relațiile dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice, dependența
masei de viteză, formulele impulsului relativist și a legăturii dintre masă și energie, energiei, masei
și impulsului fotonului, legile efectului fotoelectric, ecuația lui Einstein pentru fotoefect, formula de
calcul a energiei de legătură a nucleului și a energiei de legătură pe nucleon, legea dezintegrării
radioactive, legea conservării numărului de sarcină și a legea conservării numărului de masă, legile
lui Kepler la rezolvarea problemelor/situațiilor-problemă;
 rezolva: probleme cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ: intensitatea și
tensiunea instantanee, valorile efective ale intensității și tensiunii alternative, frecvența, perioada,
pulsația faza, defazajul, valoarea efectivă a tensiunii și intensității; rezistența activă, reactanța
inductivă, reactanța capacitivă, puterea activă, coeficient/raport de transformare;
 argumenta: stabilitatea atomului în baza postulatelor lui Bohr, rolul fizicii în progresul tehnico-
științific și în dezvoltarea societății;


32 / 54

- Elemente de trigonometrie și geometrie..
Profilul umanist:
Clasa a X-a

MECANICA
I. Cinematica
1.1.Descrierea mișcării  Conceptele de bază ale A:
corpurilor folosind modelele și cinematicii. Mărimi Experimente:
conceptele: punct material, vectoriale. - mișcarea rectilinie și
mobil, corp de referință,  Mișcarea rectilinie curbilinie/circulară;
sistem de coordonate, sistem uniformă. Viteza. - căderea corpurilor în aer, în vid (în
de referință, traiectorie, Vitezometrul. Legea mișcării tubul lui Newton);
deplasare, distanță parcursă, rectilinii uniforme. - stabilirea direcției și sensului vitezei în
coordonată, viteză, viteză  Mișcarea uniform variată. mișcarea circulară.
medie, accelerație, perioadă, Accelerația. Legea vitezei. Rezolvări de probleme/situații -
frecvență, viteză unghiulară, Legea mișcării rectilinii problemă:
accelerație centripetă. uniform variate. - proiecția vectorului pe axe de
1.2.Identificarea  Mișcarea curbilinie. coordonate;
particularităților mișcării Mișcarea circulară uniformă. -proiecției vectorilor: deplasării, vitezei
rectilinii uniforme, mișcării Accelerația centripetă. și accelerației;
rectilinii uniform variate și - aplicarea formulelor vitezei și
mișcării circular uniforme. accelerației, legilor mișcării și a vitezei;
1.3.Reprezentarea în formă - aplicarea formulelor perioadei,
analitică a:1) legii mișcării în frecvenței, accelerației centripete și
mișcarea rectilinie uniformă; vitezei unghiulare.
2) legii mișcării și legii vitezei - Lucrare de laborator:
în mișcarea rectilinie uniform 1)„Studiul mișcării rectilinii
variată. uniforme”
1.5.Aplicarea formulelor 2) „Verificarea experimentală a
vitezei, vitezei medii, uneia din formulele caracteristice
accelerației, accelerației mișcării rectilinii uniform variate a
centripete, perioadei, unui corp”.
frecvenței, vitezei unghiulare, P:
legii mișcării rectilinii -experiment realizat;
uniforme, legii vitezei și legii -raportul unui experiment/ lucrare de
mișcării rectilinii uniform laborator prezentat;
variate la rezolvarea -probleme/situații-problemă rezolvate;
problemelor în situații - rezumat generalizat:
concrete. “Reguli de securitate și norme de
1.6.Investigarea experimentală comportament în circulație
a mișcării rectilinii uniforme rutieră”.prezentat.
33 / 54
și a mișcării rectilinii uniform Proiect: “De la ,,frecvența de pedalare”

variate. la viteza de mișcare a bicicletei“
1.7. Înregistrarea în tabel a realizat.
valorilor mărimilor fizice
formularea concluziilor prin
1.10. Formarea
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: accelerație, mișcarea circulară uniformă, viteza unghiulară,
accelerația centripetă, viteză momentană, ecuația/legea mișcării/vitezei.
II. Dinamica
2.1.Generalizarea rezultatelor  Legile/principiile A:
observărilor experimentale în dinamicii. -Reactualizarea cunoștințelor: forța de
formularea principiilor Principiul inerției. Sisteme greutate, ponderea.
dinamicii. de referință inerțiale. Experimente:
2.2.Reprezentarea analitică și Principiul fundamental al - observarea diverselor tipuri de
grafică a forțelor. dinamicii. interacțiuni dintre corpuri;
2.4.Aplicarea principiilor Principiul acțiunii și - verificarea principiului fundamental al
mecanicii newtoniene, legii reacțiunii. dinamicii;
atracției universale, formulelor  Câmpul gravitațional. - studiul acțiunii și reacțiunii corpurilor;
forței elastice și a forței de Intensitatea câmpului Rezolvări de probleme:
frecare în situații concrete. gravitațional. Legea atracției - aplicarea principiilor dinamicii;
2.5.Identificarea universale. – aplicarea legii atracției universale și
particularităților mișcării  Forța elastică. formulei intensității câmpului
rectilinii uniforme, mișcării Forța de frecare. Aplicații gravitațional;
rectilinii uniform variate și practice. - Lucrare de laborator:
mișcării circular uniforme în 1) “Determinarea masei corpului cu
contextul principiilor ajutorul resortului”;
dinamicii. P:
34 / 54
2.6.Explicarea interacțiunii -experiment realizat;

corpurilor din Univers prin -raportul unui experiment/ lucrare de
forțe de atracție gravitaționale, laborator prezentat;
care depind de masele -probleme/situații-problemă rezolvate;
corpurilor și distanța dintre -comunicări (aplicarea proprietăților
ele. elastice ale corpurilor în diferite
2.7.Interpretarea forței de dispositive și mașini, analizarea
greutate ca forță de atracție diverselor cazuri privind diminuarea
universală manifestată în efectelor forțelor de frecare, cât și
vecinătatea Pământului, a utilizarea acestora) prezentate.
accelerației gravitaționale ca -comunicări: “Aplicarea proprietăților
intensitate a câmpului elastice ale corpurilor în diferite
gravitațional. dispositive și mașini”, “Analizarea
2.8.Investigarea experimentală diverselor cazuri privind diminuarea
a dependenței alungirii efectelor forțelor de frecare, cât și
corpurilor elastice de forța utilizarea acestora” prezentate.
deformatoare, a legilor frecării
la alunecare. Test de evaluare sumativă rezolvat.
măsurate cu calcularea erorii
2.11.Analizarea rezultatelor
2.13. Formarea
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem de referință inertial/neinerțial, acțiune și reacțiune,
suprafață netedă/ideală, fir ideal, scripete ideal.
III. Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică.
3.1. Descrierea calitativă și  Impulsul mecanic. A:
cantitativă a conceptelor: lucru  Lucrul mecanic. Puterea Experimente:
35 / 54
mecanic, putere mecanică, mecanică. Energia cinetică. - transformarea și conservarea energiei

energie cinetică, energie Teorema variației energiei mecanice.
potențială, lucrul forțelor cinetice. Rezolvări de probleme:
conservative, lucrul forțelor de  Forțe conservative. Lucrul - utilizarea noțiunilor lucru mecanic,
frecare, impuls mecanic, legea forțelor conservative. putere și energie mecanică, impuls
conservării energiei mecanice. Energia potențială mecanic;
3.2. Identificarea condițiilor în gravitațională. Energia aplicarea legii conservării energiei
care energia mecanică se potențială elastică. Lucrul mecanice în diferite contexte.
conservă. forței de frecare/de - Lucrări de laborator:
3.3. Utilizarea mărimilor rezistență. 1) „Determinarea constantei elastice a
fizice lucru mecanic, putere și  Legea conservării și unui resort”.
energie mecanică, impuls transformării energiei 2) „Determinarea coeficientului de
mecanic, a teoremei variației mecanice. Aplicații. frecare la alunecare”.
energiei cinetice și a legii
conservării energiei mecanice P:
la rezolvarea problemelor. -experiment realizat;
3.4 Investigarea experimentală -raportul unui experiment/ lucrare de
a fenomenelor bazate pe laborator prezentat;
aplicarea legii conservării -probleme/situații-problemă rezolvate.
energiei mecanice. -comunicare: „Perpetuum mobile. Vise
3.5. Înregistrarea în tabel a și realități” prezentată.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: impuls mecanic, teorema variației energiei cinetice, forțe
conservative.
IV. Elemente de statică
4.1.Stabilirea condițiilor în  Echilibrul unui corp A:
care corpul se află în echilibru acționat de forțe coplanare Experimente:
de translație sau în echilibru concurente. Echilibrul de - determinarea poziției centrului de
de rotație. translație (cazul forțelor greutate a figurilor plane;
4.2.Aplicarea condițiilor de coliniare). - exemple de echilibru stabil, instabil și
echilibru în situații concrete.  Momentul forței. indiferent.
4.3.Determinarea poziției Echilibrul de rotație. Rezolvări de probleme privind:
centrului de greutate al Aplicații practice. - aplicarea condițiilor de echilibru;
figurilor plane.  Centrul de greutate. - aplicarea conceptelor echilibru
4.4.Analizarea rezultatelor Echilibrul în câmp mecanic, momentul forței, forțe
măsurărilor efectuate și gravitațional. concurente, echilibru de translație/de
formularea concluziilor prin rotație, centrul de greutate în diferite
evaluarea rezultatului obținut. contexte;
P:
36 / 54
-experiment realizat;
-raportul unui experiment/ prezentat;
-probleme/situații-problemă rezolvate;
-comunicări (măsuri de asigurare a
stabilității echilibrului în inginerie,
diferite domenii etc.) prezentate.
-comunicări: „Măsuri de asigurare a
stabilității echilibrului în inginerie,
diferite domenii” etc. prezentate.

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: forte concurente, echilibru de rotație, momentul forței.
V. Oscilații și unde mecanice
5.1. Analiza fenomenelor  Procese oscilatorii în A:
oscilatorii utilizând mărimile natură și în tehnică. Mărimi Experimente:
caracteristice ale mișcării caracteristice mișcării - mișcarea oscilatorie;
oscilatorii și ondulatorii oscilatorii. Pendulul elastic. - formarea și propagarea undelor
(perioadă, frecvență, fază, Pendulul gravitațional. transversale și longitudinale;
pulsație, elongație, Conservarea și transformarea Rezolvări de probleme:
amplitudine, lungime de energiei mecanice în -aplicarea mărimilor caracteristice
undă). mișcarea oscilatorie. mișcării oscilatorii și ondolatorii:
5.3.Descrierea cantitativă a Aplicații practice. elongație, viteză, accelerație, energie,
oscilațiilor pendulelor elastic  Unde mecanice. perioadă, frecvență, fază, pulsație,
și gravitațional. Clasificarea undelor lungime de undă.
5.4.Investigarea experimentală mecanice (unde - Lucrare de laborator:
a oscilațiilor mecanice. transversale și unde 1)„Studiul pendulului gravitațional și
5.5.Aplicarea mărimilor longitudinale). determinarea valorii intensității
caracteristice (perioadă, Caracteristicile undelor. câmpului gravitațional/accelerației
frecvență, fază, pulsație, Ultrasunete. Infrasunete. căderii libere”.
elongație, amplitudine, Unde seismice. Aplicații P:
lungime de undă) ale mișcării practice. -experiment realizat;
oscilatorii și ondulatorii la -raportul unui experiment/ lucrare de
rezolvarea problemelor. laborator prezentat;
5.7.Înregistrarea în tabel a -probleme/situații-problemă rezolvate;
valorilor mărimilor fizice - comunicări, referate, cercetări la
măsurate cu calcularea erorii temele: „Efecte seismice” prezentate.
absolute și a erorii relative. Proiect: “Utilizarea ultrasunitului”
5.8.Analizarea rezultatelor realizat.
formularea concluziilor prin Test de evaluare sumativă rezolvat.
5.10.Explicarea producerii și
efectelor unui seism (nivel
calitativ).
37 / 54
5.11.Aplicarea unor măsuri de

prevenire și protecție în raport
cu posibilele efecte ale
seismelor, de protecție fonică
la utilizarea diferitor surse
sonore și în diverse situații.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilator armonic, oscilații armonice, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, unde transversale/longitudinale.
La sfârșitul clasei a X-a, elevul poate:
 identifica particularitățile mișcării rectilinii uniforme, mișcării rectilinii uniform variate și mișcării
circulare uniforme, condițiile în care energia mecanică se conservă;
 descrie: mișcarea corpurilor folosind modelele și conceptele de punct material, mobil, corp de
referință, sistem de coordonate, sistem de referință, traiectorie, deplasare, distanță parcursă,
coordonată, viteză, viteză medie, accelerație, perioadă, frecvență, viteză unghiulară, accelerație
centripetă, calitativ și cantitativ a conceptelor: lucru mecanic, putere mecanică, energie cinetică,
energie potențială, lucrul forțelor conservative, lucrul forțelor de frecare, impuls mecanic, legea
conservării energiei mecanice, cantitativă a oscilațiilor pendulelor elastic și gravitațional;
 reprezenta în formă analitică legea mișcării în mișcarea rectilinie uniformă,
legea mișcării și legea vitezei în mișcarea rectilinie uniform variată;
 explica: interacțiunea corpurilor din Univers prin forțe de atracție gravitaționale, care depind de
masele corpurilor și distanța dintre ele, producerea și efectele unui seism;
 stabili condițiile în care corpul se află în echilibru de translație sau în echilibru de rotație;
 determina poziția centrului de greutate al figurilor plane;
 prezenta/interpreta rezultatele investigațiilor experimentale;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile, principiile studiate la rezolvarea problemelor/situaților-
problemă;
 argumenta prin rezolvarea diferitor situații-problemă, faptul că la orice viteză vehiculul parcurge un
anumit drum (spațiu) de frânare, care trebuie luat permanent în considerație;
 propune un plan propriu de măsuri de formarea a comportamentului: de prevenire și protecție în
raport cu posibilele efecte ale seismelor, de protecție fonică la utilizarea diferitor surse sonore și în
diverse situații.

38 / 54


- Funcții. Ecuații.
Clasa a XI-a

Termodinamică și Fizică Moleculară
IV. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal
1.1.Definirea conceptelor:  Noțiuni termodinamice de A:
sistem termodinamic, starea bază. Sistemul Experimente:
sistemului termodinamic, termodinamic. Starea - difuziunea în lichide și gaze;
parametri de stare (T, p, V). sistemului termodinamic. - transformări simple: izotermă,
1.2.Explicarea fenomenelor Parametri de stare. izobară, izocoră.
legate de structura discretă a  Modelul gazului ideal. Rezolvări de probleme:
substanței (difuziunea, Formula fundamentală a - utilizarea mărimilor fizice legate de
vaporizarea e.t.c.). TCM a gazului ideal. structura discretă a substanței;
1.3.Descrierea modelului Temperatura. – aplicarea formulei fundamentale a
gazului ideal. Ecuația de stare a gazului TCM;
1.4.Utilizarea mărimilor legate ideal. Transformări simple – aplicarea ecuației de stare a gazului
de structura discretă a ale gazului ideal (ecuațiile ideal;
substanței, a formulei izoproceselor). – aplicarea ecuațiilor transformărilor
fundamentale a teoriei izoterme, izobare, izocore.
cinetico-moleculare a gazului Lucrare de laborator:
ideal, a ecuației de stare a „Studiul unei transformări
gazului ideal, a ecuațiilor simple a gazului ideal”;
transformărilor simple a P:
gazului ideal la rezolvarea -experiment realizat;
problemelor. -raportul unui experiment/ lucrare de
1.5.Identificarea domeniilor de laborator prezentat;
aplicare în viață și în tehnică a -probleme/situații-problemă rezolvate;
transformărilor simple în gaze.
1.6.Investigarea experimentală Test de evaluare sumativă rezolvat.
a transformărilor simple a
39 / 54
gazului ideal.
aprecierea rezultatului obținut.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem termodinamic, sistem închis/deschis/izolat,
corp/sistem macroscopic, starea sistemului, parametrii de stare, transformare de stare/proces, ecuație de
stare, condiții normale, mișcare browniană, izoprocese, izobar, izoterm, izocor.
V. Bazele termodinamicii
2.1. Definirea conceptelor:  Energia internă. Lucrul în A:
energie internă, proces ciclic, termodinamică. Cantitatea de Experimente:
ecuația calorică de stare, căldură. -procese de încălzire/răcire a
principiul I al termodinamicii, Principiul întâi al substanței.
motor termic. termodinamicii. Rezolvări de probleme privind:
2.2.Explicarea principiului  Transformarea energiei -utilizarea ecuației calorimetrice,
întâi al termodinamicii ca lege interne în lucru mecanic. principiului I al termodinamicii la
de conservare. Motoare termice. Aplicații. calculul lucrului, cantității de căldură
2.3.Aplicarea principiului I al Poluarea mediului ambiant. și variației energiei interne în
termodinamicii pentru transformările simple ale gazului
transformările izotermă, ideal;
izocoră, izobară,la rezolvarea P:
problemelor. -experiment realizat;
2.4.Descrierea principiului de -raportul unui experiment/lucrare de
funcționare a motoarelor laborator prezentat;
termice. -probleme/situații-problemă
2.5.Identificarea și analiza rezolvate;
problemelor ecologice, -comunicări, referate, cercetări la
cauzate de utilizarea temele: „Aplicarea motoarelor
motoarelor termice. termice și impactul acestora asupra
2.6.Analizarea rezultatelor mediului ambiant” e.t.c. prezentate.
măsurărilor efectuate și Proiect: “Identificarea în orizontul
formularea concluziilor prin local a principalelor surse de poluare
aprecierea rezultatului obținut a mediului. Măsuri care duc la
. reducerea poluării în localitatea unde
trăiți” realizat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: proces termodinamic, proces ciclic, energie internă, ecuație
calorică de stare, căldură molară, capacitate termică.
ELECTRODINAMICA
III. Electrostatica
3.1.Definirea conceptelor:  Câmpul electric și A:
40 / 54
permitivitate electrică, caracteristicile lui. Experimente:

potențial electric, capacitate Intensitatea câmpului -electrizarea corpurilor;
electrică, condensator. electrostatic. -liniile de forță ale câmpului
3.2.Aplicarea mărimilor Permitivitatea electrică a electrostatic;
caracteristice ale câmpului mediului. Rezolvări de probleme privind:
electric (intensitatea câmpului  Lucrul câmpului electric la -aplicarea mărimilor caracteristice ale
electric, potențialul electric), a deplasarea unei sarcini câmpului electric (intensitatea
legii lui Coulomb, lucrului punctiforme într-un câmp câmpului electric, potențialul electric),
câmpului electric la deplasarea omogen. Potențialul electric. legii lui Coulomb, lucrului câmpului
unei sarcini punctiforme într- Diferența de potențial. electric;
un câmp omogen la rezolvarea Tensiunea electrică. -reprezentarea grafică a câmpului
problemelor.  Capacitatea electrică. electrostatic.
3.3.Argumentarea calitativă a Condensatorul. Aplicații. -calculul capacității electrice a
caracterului conservativ al Capacitatea electrică a condensatoarelor plane;
câmpului electrostatic. condensatorului plan. -calculul energiei câmpului
3.4.Utilizarea formulei Energia câmpului electric. electrostatic al condensatorului.
capacității condensatorului P:
plan, la rezolvarea -experiment realizat;
problemelor. -raportul unui experiment/ prezentat;
3.5.Analizarea rezultatelor -probleme/situații-problemă rezolvate;
măsurărilor efectuate și -comunicări la tema “Interacțiuni
formularea concluziilor prin electrostatice în
aprecierea rezultatului obținut. natură/cotidian/tehnică” prezentate, „
3.7.Relatarea despre aplicații Tipuri de condensatoare și aplicațiile
ale conductoarelor, lor în tehnică”, “Aplicarea
dielectricilor și condensatoarelor în tehnică” ș.a.
condensatoarelor în viața prezentate.
cotidiană.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: câmp electric, câmp electrostatic, linii de forță ale câmpului
electrostatic, intensitatea câmpului electric, potențial electric, capacitate electrică, condensator electric.
IV. Electrocinetică.
5.1.Definirea conceptelor:  Curent electric și circuite A:
tensiune electromotoare, forte de curent continuu. Aplicații. Reactualizarea, și sistematizarea
exterioare/secundare, circuit Intensitatea curentului. cunoștințelor la tema „Curentul electric
exterior/interior, rezistență Tensiunea electrică. Legea continuu”.
interioară, scurtcircuit. lui Ohm pentru o porțiune de Experimente:
5.1.Aplicarea legii lui Ohm circuit fără generator de -studiul experimental al circuitelor
pentru o porțiune de circuit și curent. Gruparea circuitelor serie, paralel;
pentru un circuit întreg, legii conductoarelor. Lucrul și -măsurarea marimilor caracte-
lui Joule, formulelor lucrului puterea curentului electric. ristice curentului electric cu
41 / 54
curentului electric, puterii și a (Reactualizarea) multimetru.

rezistenței echivalente la  Tensiunea electromotoare. Rezolvări de probleme privind:
rezolvarea problemelor. Legea lui Ohm pentru un -aplicarea mărimilor și legilor fizice
5.3.Relatarea aplicațiilor circuit întreg. caracteristice fenomenelor electrice
efectelor curentului electric și Scurtcircuitul,consecințe. (intensitatea curentului electric,
descrierea funcționării  Instrumente de măsurat tensiunea electrică, rezistența electrică,
aparatelor electrocasnice. digitale, reguli de utilizare. rezistivitatea, lucrul și puterea
5.4.Înregistrarea în tabel a curentului electric, tensiunea
valorilor mărimilor fizice electromotoare, rezistența interioară,
măsurate cu calcularea erorii legea lui Ohm, legea lui Joule);
absolute și a erorii relative. -calculul costului energiei electrice
5.5.Analizarea rezultatelor consumate.
măsurărilor efectuate și Lucrări de laborator:
formularea concluziilor prin “Determinarea rezistenței interioare și
aprecierea rezultatului obținut. a TEM a unei surse de curent”;
5.6. Elaborarea strategiilor de P:
comportament în cazul -experiment realizat;
riscurilor legate de -raportul unui experiment/ lucrare de
scurtcircuit. laborator prezentat;
-probleme/situații-problemă rezolvate;
-comunicări, referate, proiecte despre:
aplicațiile efectelor curentului electric
(în viața cotidiană, tehnică, procese
tehnologice, știință, medicină ș.a.),
scurtcircuit și securizarea circuitelor
electrice prezentate.
Proiect: “Mijloace de transport
electric” realizat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: tensiune electromotoare, forte exterioare/secundare, circuit
exterior/interior, rezistență interioară, scurtcircuit, rezistență fuzibilă.
V. Curentul electric în diferite medii
5.1.Explicarea calitativă a  Medii conductoare de A:
conducției electrice în metale, curent electric (calitativ). Experimente:
semiconductoare, electroliți, Aplicații practice ale -curentul electric în electroliți;
gaze. curentului electric în diferite -ionizarea gazelor;
5.2.Identificarea aplicațiilor medii.
practice a curentului electric în P:
diferite medii în viața -experiment realizat;
cotidiană/tehnică. -raportul unui experiment/ prezentat;
5.3. Elaborarea strategiilor de -situații-problemă rezolvate;
42 / 54
comportament în cazul -comunicări, referate, proiecte despre:

riscurilor legate de formarea aplicațiile curentului electric în diferite
curentului electric în diferite medii (în viața cotidiană, tehnică,
medii. procese tehnologice, știință, medicină
ș.a.) strategii de comportament în cazul
riscurilor legate de formarea curentului
electric în diferite medii prezentate.

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: semiconductor, diodă, diodă luminiscentă, electrolit,
plasmă, tuburi luminiscente.
La sfârșitul clasei a XI-a, elevul poate:
 identifica domeniile de aplicare în viață și în tehnică a transformărilor simple în gaze;

 descrie: modelului gazului ideal, principiului de funcționare a motoarelor termice, procesele din
conductoarele metalice și dielectrici aflate în câmp electrostatic, funcționării aparatelor
electrocasnice;
 recunoaște, analiza problemelor ecologice, cauzate de utilizarea motoarelor termice;
 explica: fenomenelor legate de structura discretă a substanței (difuziunea, vaporizarea e.t.c.),
principiului întâi al termodinamicii ca lege de conservare, conducția electrică în metale,
semiconductoare, electroliți, gaze (calitativ);
 relata despre aplicațiile: conductoarelor, dielectricilor și condensatoarelor în viața cotidiană,
efectele curentului electric, curentului electric în diferite medii în viața cotidiană/tehnică;
 aplica formulele mărimilor fizice, ecuațiile, legile, principiile studiate la rezolvarea problemelor/
situaților-problemă;
 propune un plan propriu de măsuri de prevenire a încălzirii globale;
 elabora strategii de comportament în cazul riscurilor legate de scurtcircuit și de trecerea curentului
electric prin diferite medii.

43 / 54

- Elemente de trigonometrieși geometrie.
Clasa a XII-a

I. Electromagnetism
1.1.Investigarea experimentală  Câmpul magnetic al A:
a acțiunii câmpului magnetic curentului electric. Inducția Reactualizarea cunoștințelor:
asupra conductoarelor magnetică. - forța electromagnetică;
parcurse de curent electric. •Acțiunea câmpului - regula mîinii drepte;
1.2.Descrierea mișcării magnetic asupra purtătorilor - regula mîinii stângi.
purtătorilor de sarcină de sarcină electrică în Experimente:
electrică în câmp magnetic. mișcare. Forța Lorentz. – spectrul câmpului magnetic al unui
1.3.Explicarea fenomenului de  Fluxul magnetic. Inducția magnet permanent, al unui conductor
inducție electromagnetică. electromagnetică. Legea lui rectiliniu, al unui solenoid și a unei
1.4.Aplicarea formulei forței Faraday. spire parcurse de curent;
electromagnetice(Ampere), Aplicații practice ale – acțiunea câmpului magnetic asupra
formulei forței Lorentz, inducției electromagnetice. conductoarelor parcurse de curent
formulei fluxului câmpului electric;
magnetic, legii inducției Rezolvări de probleme privind:
electromagnetice, la – aplicarea formulei forței
rezolvarea electromagnetice(Ampere), formulei
problemelor/situațiilor- forței Lorentz, formulei fluxului
problemă. câmpului magnetic, legii inducției
1.5.Identificarea domeniilor de electromagnetice.
aplicație practică a P:
interacțiunilor magnetice, - experiment realizat;
inducției electromagnetice. - raportul unui experiment/
1.6.Analizarea rezultatelor investigații prezentat;
observărilor efectuate și - probleme/situații-problemă
formularea concluziilor prin rezolvate;
evaluarea rezultatului obținut. - comunicări la temele: „Aplicații ale
câmpului magnetic”, “Câmpul
magnetic al Pământului. Procese
fizice ce determină protecția contra
radiațiilor cosmice” prezentate;
44 / 54
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: flux magnetic, forța Lorentz, inducție electromagnetică.
II. Curent electric alternativ
2.1.Descrierea modalităților de A:
generare a t. e. m. alternative. •Curentul electric alternativ. Experimente:
2.2.Compararea mărimilor ce Mărimi caracteristice. - generarea tensiunii electromotoare
caracterizează curentul Valori efective ale alternative;
alternativ cu mărimile ce intensității curentului și - construcția transformatorului.
caracterizează curentul tensiunii alternative. Rezolvări de probleme privind:
continuu. • Producerea energiei – calculul mărimilor caracteristice ale
2.3.Rezolvarea problemelor cu electrice. Transformatorul. curentului alternativ: intensitatea și
aplicarea mărimilor Aplicații practice. tensiunea instantanee, valorile
caracteristice curentului Transportul energiei efective ale intensității și tensiunii
alternativ: intensitatea și electrice la distanțe mari. alternative, frecvența, perioada,
tensiunea instantanee, valorile pulsația, valoarea efectivă a tensiunii
efective ale intensității și și intensității.
tensiunii alternative, frecvența, P:
perioada, pulsația,valoarea - experiment realizat;
efectivă a tensiunii și - raportul unui experiment/
intensității, raport/coeficient investigații prezentat;
de transformare. - probleme/situații-problemă
2.4.Explicarea principiului de rezolvate;
funcționare a - comunicări, referate, cercetări la
tansformatorului. temele: „Avantajele utilizării
2.5. Identificarea problemelor curentului alternativ”, “Diminuarea
transportului energiei electrice pierderilor energetice la transportul
la distanțe mari. energiei electrice la distanțe
2.6.Formarea mari”prezentate.
comportamentului conștient la Test de evaluare sumativă rezolvat.
utilizarea curentului alternativ.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: curent alternativ, tensiune alternativă, valori instantanee și
valori efective ale tensiunii și intensității curentului altenativ, transformator, raport/coeficient de
transformare.
III. Oscilații și unde electromagnetice
3.1.Descrierea calitativă a • Circuitul oscilant. A:
producerii câmpului • Câmpul electromagnetic. Experimente:
electromagnetic și propagării Propagarea undelor - demonstrarea interferenței și
undei electromagnetice. electromagnetice. difracției luminii.
3.2.Aplicarea relațiilor dintre Clasificarea undelor Rezolvări de probleme privind:
mărimile caracteristice undei electromagnetice. Aplicații -calculul parametrilor circuitelor
electromagnetice(lungime de practice. oscilante;
undă, perioadă, frecvență) la •Evoluția concepțiilor despre -aplicarea formulelor caracteristice
45 / 54
rezolvarea natura luminii. undelor electromagnetice;

problemelor/situațiilor- • Interferența și difracția - aplicarea formulei rețelei de
problemă. luminii. Rețeaua de difracție. difracție.
3.3.Identificarea domeniilor de Aplicații practice. Lucrare de laborator:
aplicații științifice și tehnice “Determinarea lungimii
ale undelor electromagnetice, de undă a luminii cu ajutorul rețelei
interferenței și difracției de difracție”.
luminii.
3.4.Estimarea acțiunii P:
biologice a undelor -experiment realizat;
electromagnetice și aplicarea -raportul unui experiment/
unor măsuri de protecție a investigații/lucrare de laborator
mediului și a propriei persoane prezentat;
în utilizarea practică a -probleme/situații-problemă
acestora. rezolvate;
3.5.Utilizarea formulei rețelei - comunicări, referate și cercetări la
de difracție la rezolvarea temele: „Istoria descoperirii undelor
problemelor/situațiilor- electromagnetice și începutul erei
problemă. radioului”, “Aplicații practice ale
3.6.Investigarea experimentală interferenței și difracției luminii
a rețelei de difracție. (interferometru, holografia etc.)” ș.a.
3.7.Descrierea a fenomenelor prezentate.
de interferență, difracție a
luminii întâlnite în natură și Test de evaluare sumativă rezolvat.
tehnică.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilații electromagnetice, circuit oscilant, interferență,
difracție, tablou de interferență, maxim/minim de interferență, drum geometric interfranjă, rețea de
difracție.
FIZICA MODERNĂ
IV. Elemente de fizică cuantică
4.1.Definirea conceptelor:  Efectul fotoelectric extern. A:
cuantă de energie, foton, efect Legile efectului fotoelectric Experimente:
fotoelectric, frecvență de prag, extern. Cuantă de energie. – efectul fotoelectric extern;
tensiune de frânare/stopare. Fotonul. Aplicații practice Rezolvări de probleme privind:
4.2.Investigarea experimentală ale efectului fotoelectric – aplicarea legilor efectului
în laborator/laborator virtual a extern. fotoelectric extern și ecuației lui
legilor efectului fotoelectric Einstein;
46 / 54
extern. – calculul energiei, masei

4.3.Aplicarea formulelor și impulsului fotonului.
energiei, masei și impulsului
fotonului, legilor efectului P:
fotoelectric, ecuației lui -experiment realizat;
Einstein pentru fotoefect, la -raportul unui experiment/
rezolvarea problemelor. investigații prezentat;
4.4.Identificarea domeniilor de -probleme/situații-problemă
aplicare ale efectului rezolvate;
fotoelectric. - comunicări, referate și cercetări la
4.5.Analizarea rezultatelor temele: “Aplicarea efectului
măsurărilor efectuate și fotoelectric extern în diferite domenii
formularea concluziilor prin ale științei și tehnicii (celula
evaluarea rezultatului obținut. fotoelectrică, releul fotoelectric etc.)”
prezentate.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: cuantă de energie, foton, efect fotoelectric, frecvență de
prag, tensiune de frânare/stopare, ipoteza lui Planck.
V. Elemente de fizică a atomului și a nucleului atomic
5.1.Descrierea calitativă a  Experiența lui Rutherford. A:
diferitor modele de atomi. Modelul planetar al Experimente:
5.2.Argumentarea stabilității atomului. -schema experienței lui Rutherford;
atomului pe baza postulatelor  Postulatele lui Bohr. – înregistrarea radiațiilor cu ajutorul
lui Bohr.  Spectre. Tipuri de spectre. detectorilor.
5.3.Caracterizarea nucleelor •Nucleul atomic. Rezolvări de probleme privind:
atomice utilizând proprietățile Constituenții nucleului -determinarea caracteristicilor
generale ale acestora: atomic. Izotopi. nucleului atomic;
dimensiuni, masă, sarcină • Radioactivitatea. – aplicarea legii dezintegrării
electrică, structură. Dezintegrarea radioactivă. radioactive, legii conservării
5.4.Explicarea a proceselor de • Reacții nucleare. Legi de numărului de sarcină și a legii
dezintegrare α, β, γ. conservare în reacții nucleare conservării numărului de masă;
5.5.Aplicarea legii (numărului de sarcină, – analiza reacțiilor nucleare;
dezintegrării radioactive, legii numărului de masă). P:
conservării numărului de • Fisiunea și fuziunea -experiment realizat;
sarcină și a legii conservării nucleelor. Reactorul nuclear. -probleme/situații-problemă
numărului de masă la  Aplicații practice ale rezolvate;
rezolvarea fenomenelor nucleare (a - comunicări, referate, la temele:
problemelor/situațiilor- izotopilor radioactivi, „Modele de atomi. Particularități
problemă. reacțiilor de fisiune și deosebite”, „Realizările științifice ale
5.6 Estimarea posibilelor fuziune a nucleelor). dinastiei Curie”, “Catastrofe
efecte ale accidentelor nucleare: Cernobâl și Fukushima”,
nucleare. “Domenii de aplicații practice ale
5.7.Identificarea efectelor izotopilor radioactivi, fisiunii și
47 / 54
biologice ale radiațiilor fuziunii nucleare” prezentate.

ionizante și cunoașterea
regulilor de protejare. Test de evaluare sumativă rezolvat.
5.8. Identificarea domeniilor
de aplicații practice ale
fenomenelor nucleare (a
izotopilor radioactivi,
reacțiilor de fisiune și fuziune
a nucleelor).
5.9. Evaluarea perspectivelor
utilizării fuziunii nucleare ca
sursă de energie a viitorului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: modelul planetar al atomului, modelul cuantificat al
atomului, spectru de emisie/absorbție, spectru continuu/de bandă/de linii, defect de masă, energie de
legătură, energie de legătură pe nucleon.
VI. Elemente de astronomie
6.1.Identificarea locului • Astronomia în contextul A.
astronomiei în contextul fizicii. Elemente de Observări astronomice:
fizicii. astronomie practică: - observarea cerului înstelat;
6.2.Observarea cerului înstelat mișcarea aparentă a aștrilor; - mișcarea aparentă a Soarelui, Lunii,
6.3.Identificarea constelațiilor sfera cerească (calitativ); planetelor și stelelor pe bolta
pe cer. mișcarea periodică a cerească;
6.4.Determinarea cauzelor și Pământului și Lunii. - observarea constelațiilor (toamna,
caracterului mișcării aparente Timpul și măsurarea lui. iarna, primăvara, vara);
a Soarelui, Lunii, stelelor pe • Sistemul solar. Planetele. - observarea planetelor (Mercur,
cer. Corpurile mici ale sistemului Venus, Marte, Jupiter, Saturn);
6.5.Explicarea fazelor Lunii, solar. Pământul și Luna. - observarea Lunii;
eclipselor de Soare și Lună. Maree. Originea și evoluția - urmărirea meteorilor.
6.6.Definirea timpului solar sistemului solar. Demonstrații:
mediu. • Soarele. Caracteristici - vizionarea filmelor didactico-
6.7.Clasificarea corpurilor generale ale Soarelui. științifice;
sistemului solar. Structura și atmosfera solară - utilizarea resurselor astronomice
6.8.Descrierea proprietăților • Stelele. Caracteristici virtuale.
fizice ale Pământului, Lunii principale, clasificare, - vizită la Observatorul Astronomic.
sau a altor planete ale evoluție.
sistemului solar. • Noțiuni de cosmologie. P:
6.9.Descrierea conceptelor Galaxia noastră. Alte galaxii. - situații-problemă rezolvate;
moderne despre originea și Metagalaxia. - comunicări și referate: “Astronomia
evoluția sistemului solar. și civilizația umană”, „Observatoare
6.10.Descrierea structurii și astronomice orbitale”,
caracteristicilor Soarelui. „Stele variabile și nestaționare”,
6.11.Expunerea „Evoluția stelelor”, „Cercetările
caracteristicilor principale și spațiului cosmic și rolul acestora în
etapelor de viață a stelelor. dezvoltarea societății” prezentate.
6.12.Clasificarea spectrală a
stelelor. Test de evaluare sumativă rezolvat.
48 / 54
6.13.Estimarea dimensiunilor
și părților componente ale
Galaxiei noastre și a
distanțelor până la alte galaxii.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sferă cerească, coordonate ecuatoriale, polul nord/sud al
lumii, axa lumii, zenit, nadir, ecliptica, lună siderală, lună sinodică, stele variabile/nestaționare, novă,
supernovă, pitice albe/roșii, stea neutronică, gaură neagră, gigantă, supergigantă, stele duble/multiple,
fotosferă, cromosferă, protuberanțe, vânt solar, galaxii, roi stelar, nebuloase, sistem heliocentric,
metagalaxia, cosmogonie, cosmologie.
IX. Tabloul științific al lumii și contribuția fizicii la dezvoltarea societății
9.1.Identificarea etapelor de  Tabloul contemporan P.
dezvoltare a fizicii și științific al lumii. Evoluția Rapoarte prezentate: „Descoperirile
astronomiei ca științe. tabloului științific al lumii. fizicii în sec. al XX-XXI-lea privind
9.2.Argumentarea rolului  Rolul fizicii și astronomiei structura substanței și natura duală a
fizicii în progresul tehnico- în progresul tehnico – materiei”, „Evoluția tabloului
științific și în dezvoltarea științific și în dezvoltarea științific al lumii”.
societății. societății.
La sfârșitul clasei a XII-a, elevul poate:
 explica: fenomenul de inducție electromagnetică, principiul de funcționare a tansformatorului;

 descrie: mișcărea purtătorilor de sarcină electrică în câmp magnetic, modalități de generare a t. e. m.
alternative, calitativ producerea câmpului electromagnetic și propagărea undei electromagnetice;
fenomenele de interferență și difracție a luminii întâlnite în natură și tehnică, calitativ diferite
modele de atomi; proprietățile fizice ale Pământului, Lunii sau a altor planete ale sistemului solar;
conceptele moderne despre originea și evoluția sistemului solar; structura și caracteristicile
Soarelui;
 compara mărimile ce caracterizează curentul alternativ cu mărimile ce caracterizează curentul
continuu;
 caracteriza: nuclee utilizând proprietățile generale ale acestora, diferite tipuri de radiații nucleare în
funcție de proprietățile acestora;
 identifica: locului astronomiei în contextul fizicii, etapele de dezvoltare a fizicii și astronomiei ca
științe;
 recunoaște constelațiile pe cer;
 clasifica: corpurile sistemului solar, stelele spectral;
 expune : cauzele și caracterul mișcării aparente a Soarelui, Lunii, stelelor pe cer, caracteristicile
principale și etapele de viață a unei stele;
 estima: dimensiunile și părțile componente ale Galaxiei noastre și a distanțelor până la alte galaxii,
acțiunea biologică a undelor electromagnetice;
 relata despre: domeniile de aplicație practică a interacțiunilor magnetice, inducției electromagnetice,
problemele transportului energiei electrice la distanțe mari, domeniile de aplicații științifice și
tehnice ale undelor electromagnetice, domeniile de aplicare ale efectului fotoelectric, efectele
utilizării armamentului nuclear, efectele biologice ale radiațiilor ionizante, a unor dispozitive
utilizate pentru detectarea și măsurarea radiațiilor;
49 / 54
 evalua perspectivele utilizării fuziunii nucleare ca sursă de energie a viitorului;

 aplica formulele mărimilor fizice, legile studiate la rezolvarea problemelor/situaților-problemă;
 argumenta pe baza postulatelor lui Borh, stabilitatea atomului;
 justifica rolulul fizicii în progresul tehnico-științific și în dezvoltarea societății;
 propune un plan propriu de măsuri pentru formarea comportamentului de protecție: a mediului și a
propriei persoane în utilizarea practică a undelor electromagnetice, de acțiunile radiațiilor nucleare.


Repere metodologice de predare-învățare-evaluare
Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina „Fizica”, dezvoltat în termeni de

competențe școlare reprezintă organizarea procesului educațional raportat la centrarea pe achiziții
finale concrete. Pentru proiectarea procesului de predare-învățare în învățămîntul gimnazial
principala formă de organizare a instruirii rămâine lecția de diferite tipuri (mixtă, de dobândire a
cunoștințelor, de consolidare a achizițiilor dobândite, de recapitulare, sistematizare și generalizare și de
evaluare).
Proiectarea diferitor tipuri de strategii didactice va fi determinată de:
- abordarea constructivistă în educație;
50 / 54
- tipologia finalităților cursului;
- forme de organizare a instruirii: lecție, lucrare de laborator etc;
- viziunea didactică a profesorului;
- substanța științifică unităților de conținut etc.
Ideiea-cheie a metodologiei propuse în curriculumul dat constă în promovarea învățării centrate pe elev –
activitatea de construire individuală a cunoașterii; subiectul se informează, selectează, apreciază,
analizează, compară, clasifică, transferă, descoperă, rezolvă, concluzionează etc. Cu alte cuvinte, elevul
realizează demersuri constructiviste în măsură în care profesorul să asigure ca procesul de predare-învățare-
evaluare nu se rezumă la furnizarea de informații (ce să învețe), ci sprijină/îndrumă elevii să învețe (cum să
învețe) și să gândească, exersându-și competențele de gândire superioară, activă, logică, analitică, critică.
Realizarea acestei idei-cheie se axează pe strategii didactice active/interactive, care au la bază următoarele
principii:
1. Construirea propriilor înțelesuri și interpretări ale conținuturilor instruirii.
2. Discutarea și negocierea, nu impunerea obiectivelor.
3. Promovarea alternativelor metodologice de predare-învățare-evaluare.
4. Solicitarea informațiilor transdisciplinare și analizele multidimensionale ale realității curriculare.
5. Evaluarea mai puțin criterială și mai mult reflexivă, prin metode alternative de evaluare.
6. Promovarea învățării prin descoperire și rezolvare de probleme.
Așadar, predarea-învățarea cursului se va axa ape următoarele strategii didactice:
- strategii expozitive;
- strategii didactice ilustrativ-explicative;
- strategii euristice;
- strategii algoritmice;
- strategii de învățare prin cooperare;
- strategii axate pe acțiunea de cercetare;
- strategii problematizate.
Planificarea anuală, cît și planificarea unităților de învățare este necesară să fie centrată pe o asumare
respectivă și treptată de competențe specifice care urmează a fi atinse pe parcursul celor patru ani de
51 / 54
studiu în gimnaziu. Fiind dezvoltate permanent, ele vor conduce la formarea celor cinci competențe
specifice, considerate ca finalități ale treptei gimnaziale.
Competențele specifice se exercită în diferite situații de învățare cu un anumit grad de operaționalitate și

sunt în dependență directă de cunoștințele formate, respectiv, la fiecare unitate de învățare.
Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul de predare și strategia didactică
utilizată de profesor. Strategia didactică presupune îmbinarea formelor de organizare a
activităților elevilor, metodelor și mijloacelor de predare-învățare în cadrul procesului de formare,

iar optimizarea acestora reprezintă sensul principal al strategiei și stilului de predare al profesorului dat.
Deci, optimizarea procesului didactic în cadrul orelor de fizică pentru treapta liceală
constă în:
 Selectarea adecvată a metodelor, procedeelor didactice și mijloacelor de învățămînt.

 Crearea situațiilor de formare, adecvate conținuturilor științifice.
 Asigurarea unei comunicări didactice eficiente.
 Motivarea și dezvoltarea intereselor elevilor.
 Corelarea teoriei cu practica etc.
Utilizarea metodelor în context interactiv îi vizează atît pe profesori cît și pe elevi și presupune o
participare activă prin efort comun vizînd atingerea achizițiilor finale. Metodele centrate pe elev
stimulează gîndirea și imaginația lui, capacitatea de comunicare, voința, motivația, interesul, etc. Activ
este elevul care depune un efort de reflecție personală, interioară, abstractă, care întreprinde o
activitate mintală de căutare, de cercetare, de redescoperire a adevărurilor științifice.
Un imperativ al timpului reprezintă utilizarea TIC în procesul educațional. Resursele WEB pot fiolosite
după posibilități, nu numai la selectarea unor conținuturi informaționale de ultimă oră, dar și la modelarea
unor experimente fizice, greu de realizat în condițiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru
sănătate. Utilizarea acestor resurse la lecțiile de fizică au un șir de avantaje:
- permit diversificarea strategiilor didactice;
- facilitează accesul elevilor la informație, stimulează interesul lor față de cele mai proaspete
descoperiri, tehnologii, motivează învățarea;
- permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obținute de elevi;
- dezvoltă comunicarea, lucrul în echipă, realizarea proiectelor individuale și în grup,
atitudinea față de problemele majore din viața cotidiană.
În cadrul procesului educațional, activitățile de predare-învățare-evaluare se află într-o strînsă legătură.

Aceste trei activități trebuie proiectate în același timp, deoarece principalul element metodologic
52 / 54
presupus în curriculumul dezvoltat îl reprezintă organizarea procesului educațional în raport

cu noile finalități achiziționate: competențele specifice și unități de competențe.
Astfel, evaluarea rezultatelor școlare se integrează pe întreg procesul de instruire sub diferite forme
(tradiționale și formative) și anume, prin:
- Evaluarea inițială (chestionare, testări, interviuri);

- Evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice, teme pentru
acasă);
- Evaluarea sumativă (testări tematice, referate, proiecte).
Pentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a achizițiilor finale este
important de aplicat strategii moderne de evaluare ca, de exemplu, evaluarea autentică.
Caracteristicile de bază ale evaluării autentice în cadrul disciplinei Fizica sunt următoarele:
- Relevanța sarcinilor de evaluare a performanțelor elevilor și punerea lor în situații

asemănătoare celor din viața reală: realizează observări, investigații, experimente, soluțione ază
unele probleme concrete ce țin de viața lor, reflectează asupra a ceea ce învață și își pot exprima
interesele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele;
- Asigurarea unității cunoașterii conform premisei „întregul este mai important decît
partea”.
- Dezvoltarea capacităților de autoevaluare a achizițiilor finale.

Strategiile moderne de evaluare se întemeiază pe evaluarea autentică care se referă direct la evaluarea
achizițiilor finale formulate în termeni de competențe.
Evaluarea autentică oferă elevilor suficiente și variate posibilități care vizează procesul de formare a
competențelor școlare. Astfel în procesul de evaluare elevii demonstrează:
 Ceea ce știu – ca ansamblul de cunoștințe fundamentale.

 Ceea ce pot să fac – ca ansamblu de cunoștințe funcționale: priceperi, deprinderi. abilități de a face
ceva cu cunoștințele fundamentale.
 Ceea ce pot să fiu – se referă la conștientizarea cunoștințelor funcționale prin rezolvarea unor
situații-problemă.
 Cum pot să acționez înviață – reprezintă manifestarea competențelor formate ca achiziții
finale.
Evaluarea succeselor elevilor în această ordine de idei poate fi realizată de asemenea și prin utilizarea
metodelor complementare de evaluare:
 observarea sistematică comportamentului elevilor;

 investigația;
 proiectul;
53 / 54
 portofoliul;
 autoevaluarea etc.
Metodele alternative evaluării autentice: proiectul, portofoliul, investigația sunt în același timp și metode
de predare –învățare și metode de evaluare. Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea
elevului, să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultate / produse finale materializate în
competențe.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construirea cunoștințelor și creează un

climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea
reflecta asupra performanțelor obținute și pentru a găsi modalitățile proprii de progres.
Lista bibliografică
1. Codului Educației al Republicii Moldova, 2014, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
2. Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017
3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000.
4. Fizica. Curriculum pentru învîțîmântul gimnazial: cl. a VI-a – a IX-a. Ch.: Lyceum, 2010
5. Programul de modernizare a sistemului de învățământ din Republica Moldova, aprobat prin
Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
6. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
7. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat: 21.11.2014 în
Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
8. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-
2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
9. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr.
963.
10. Strategia Națională Educație pentru toți, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 070, art. Nr.
441.
11. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.
12. Bucun, N.; Guțu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid
metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
54 / 54

6374 Fizica-Liceu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6374 Fizica-Liceu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Versiune pentru discuții publice

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

clasele a X-a – a XII-a

Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia”, alături de manualul școlar, ghidul metodologic,

Elaborarea în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),

Curriculumul la disciplina ”Fizica. Astronomia” fundamentează și ghidează activitatea cadrului

Disciplina “Fizica. Astronomia”, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat,

Totodată, Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” orientează cadrul didactic spre

Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” are următoarele funcții:

Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” se adresează cadrelor didactice, autorilor de

În conformitate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național [2], Curriculumul include toate

Componenta-cheie a curriculumului disciplinei Fizica pentru învățământul liceal o constituie sistemul de

Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează următoarele competențe-cheie:

a. competențe de comunicare în limba română;

b. competențe de comunicare în limba maternă;

c. competențe de comunicare în limbi străine;

d. competențe în matematică, științe și tehnologie e. competențe digitale;

f. competența de a învăța să înveți;

g. competențe sociale și civice;

h. competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă;

i. competențe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale.

Competențele specifice disciplinei Fizica. Astronomia derivă din competențele transdisciplinare și

Unitățile de competențe facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea

COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI FIZICA

I. Explicarea științifică a fenomenelor fizice și a aplicațiilor acestora, în scopul înțelegerii, prin

Statutul Aria Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT

Clasa Unități de conținut Nr. de ore

Clasa Unități de conținut Nr. de ore

VI. UNITĂȚI DE COMPETENȚE, UNITĂȚI DE CONȚINUTURI, ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse

referință, sistem de  Mișcarea rectilinie - relativitatea mișcării;

formularea concluziilor prin parabolice.

rectilinii uniforme, mișcării circumferință). Aplicații. 1) “Determinarea masei corpului cu

de cale ferată, deplasarea cu

legii conservării energiei mecanice. Aplicații. energiei”.

4.6.Înregistrarea în tabel a -probleme/situații-problemă rezolvate;

5.6.Estimarea consecințelor (calitativ). Elemente de căderii libere”.

La sfârșitul clasei a X-a, elevul poate:

Elevul va manifesta următoarele atitudini și valori:

 coerența și corectitudinea limbajului specific;

Elemente comune cu matematica

- Modelarea reprezentării grafice.

Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse

aplicare în viață și în tehnică a -raportul unui experiment/ investigații/

2.6.Înregistrarea în tabel a prezentat;

măsurate cu calcularea erorii -probleme/situații-problemă

caracterului conservativ al Diferența de potențial. electrostatic.

lui Joule, formulelor lucrului Tensiunea electrică. Legea continuu”.

*Rezolvări de probleme privind:

măsurat cu prezentarea rezultatului

La sfârșitul clasei a XI-a, elevul poate:

 identifica domeniile de aplicare în viață și în tehnică a transformărilor simple în gaze;

 descrie: proprietățile gazului ideal, substanțelor cristaline și amorfe, fenomene superficiale,

Elevul va manifesta următoarele atitudini și valori:

 coerența și corectitudinea limbajului specific;

Elemente comune cu matematica

- Modelarea reprezentării grafice.

Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare și produse

magnetice a mediului la Permeabilitatea magnetică a cosmice” prezentate;

3.8.Investigarea experimentală *Rezolvări de probleme privind: -

la rezolvarea problemelor. prezentate.

generale ale acestora: legătură. Stabilitatea – înregistrarea radiațiilor cu ajutorul