MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

FIZICĂ. ASTRONOMIE
Clasele X – XII

Chişinău, 2019
 Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (procesul verbal nr.22 din 5 iulie 2019)

PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia”, alături de manualul școlar, ghidul
metodologic, softuri educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare
și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborarea în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),
Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene, privind competenețele-cheie din perspectiva
învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina “Fizica.
Astronomia” reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a
demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de
competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina ”Fizica. Astronomia” fundamentează și ghidează activitatea
cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă
durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina “Fizica. Astronomia”, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumul
dat, are un rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor
competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată
pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina “Fizica. Astronomia” s-a ținut cont
de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel
internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor
specifice;
 necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale învățământului
general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul
liceal.
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” cuprinde următoarele componente
structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe specifice
disciplinei, Unități de comptențe, Unități de conținuturi, Activități și produse de învățare, Repere
metodologice de predare-învățare-evaluare, Lista bibliografică. (Curriculumul la disciplină
include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă competențele specifice
disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilire a
obiectivelor de evaluare finală).
Totodată, Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” orientează cadrul didactic spre
organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de
competențe – unități de conținuturi – activități de învățare).
Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei “Fizica. Astronomia”;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei
“Fizica. Astronomia”, dintre competențele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre
standarde și finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educațional/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.

1
 Curriculumul la disciplina “Fizica. Astronomia” este adresat cadrelor didactice, autorilor de
manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
De menționat, că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut
specific în acest sens).

I. REPERE CONCEPTUALE

În conformitate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național [2], Curriculumul include toate

experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în școală, spre a atinge finalitățile
învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale.
Curriculumul disciplinei Fizica. Astronomia pentru învățământul liceal este parte componentă a
Curriculumului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalităţi care,
împreună cu curricula pentru alte disciplini, asigură funcţionalitatea și dezvoltarea acestui nivel de
învăţământ. Acest document se axează pe următoarele abordări:
 psihocentrică;
 sociocentrică.
Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerație a particularităţilor și nevoilor sale, a
ritmului propriu de învăţare și dezvoltare, are loc în cadrul abordării psihocentrice. Asimilarea
sistemului de valori promovate de societate are loc în cadrul abordării sociocentrice.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Fizică. Astronomie este format din:
Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de
abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și
performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât
tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele
politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene(2018).
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter
pluri-/ inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele
specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se
preconizează a fi atinse până la finele clasei a XII-a. Raportate la Fizică. Astronomie, acestea sunt
vizate în cadrul celor patru competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a
unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate.
Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, reperează
proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează
conform datelor din Administrarea disciplinei.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral
pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru
evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de
învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru
evaluarea anuală.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor
specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora.
Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre
clasele a X-a - a XII-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în
curriculumul disciplinar respectiv.
Unitățile de conținuturi constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se
vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținuturi includ temele și liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care
trebuie să se acumuleze în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități de învățare.

2
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea
să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o
completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an

disciplinei curriculară săptămână
Umanist Real Umanist Real
Obligatorie Matematică și X 2 3 68 102
Știinţe XI 2 3 68 102
XII 2 4 66 132

Note:
1. Profesorul este liber de a stabili ordinea studierii compartimentelor, de a repartiza orele alocate
prin planul de învăţământ, respectând condiţia parcurgerii integrale a conţinutului şi realizarea
competenţelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile şi
la ritmul fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.
2. Unitățile de competență, unitățile de conținut și activitățile notate cu asterisc (*) se vor studia la
extinderi la solicitarea elevilor sau a părinţilor.
3. Toate testele de evaluare sumativă vor conține itemi prin care vor fi evaluate doar unitățile de
competență și unitățile de conținut obligatorii.
4. Lucrările de laborator, poartă un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le înlocuiască cu
altele, similare, în funcţie de posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie. Profilul real va
realiza lucrări practice la finele unui compartiment sau la finele anului de studii. Lucrările
practice se vor efectua în grupe de câte 2-4 elevi, realizate pe parcursul unei lecţii (45 min.)
sau al unei perechi (90 min.).
5. La elaborarea manualelor autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În
conţinuturi notarea mărimilor fizice se va realiza conform standardelor metrologice în vigoare.
Va fi utilizată terminlogia specifică disciplinei corespunzător expunerii în curriculum.

III. COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI FIZICA. ASTRONOMIA

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații
directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare, manifestând perseverență și
precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene, legi, teorii fizice și
aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și
situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.

3
 IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Profilul real.
Clasa a X-a
Unități de competențe Unități de Activități și produse
conținuturi de învățare recomandate
MECANICA
I. Cinematica
1.1. Descrierea mişcării corpurilor  Conceptele de bază Activități de învățare:
folosind modelele şi conceptele: ale cinematicii. Mărimi Experimente:
punct material, mobil, solid rigid, vectoriale. Operații cu - mişcarea rectilinie şi
corp de referinţă, sistem de vectori. Eroare relativă. curbilinie/circulară;
coordonate, sistem de referinţă,  Mişcarea rectilinie - relativitatea mişcării;
traiectorie, deplasare, distanţă uniformă. Viteza. - căderea corpurilor în aer, în vid (în
parcursă, coordonată, viteză, Legea mişcării tubul lui Newton) și în lichid;
viteză medie, acceleraţie, rectilinii uniforme. - stabilirea direcţiei şi sensului vitezei
perioadă, frecvenţă, viteză Relativitatea mişcării în mişcarea circulară.
unghiulară, acceleraţie centripetă. mecanice. Rezolvări de probleme/situații -
1.2. Identificarea condiţiilor în Reprezentarea grafică problemă:
care un corp poate fi descris: ca a legii mișcării - operaţii cu vectori, proiecţia
un punct material, ca un mobil. rectilinii vectorului pe axe de coordonate;
1.3. Explicarea relativităţii uniforme.Aplicații. - determinarea poziţiei punctului
mişcării mecanice.  Mişcarea rectilinie material în sistemul de
1.4. Identificarea particularităţilor uniform variată. coordonate/referință, a proiecţiei
mişcării rectilinii uniforme, Accelerația. Legea vectorilor: deplasării, vitezei şi
mişcării rectilinii uniform variate vitezei. accelerației;
și mișcării circular uniforme. Legea mişcării - aplicarea legilor de compunere a
1.5. Reprezentarea în formă rectilinii uniform deplasărilor şi vitezelor;
analitică și grafică a: 1) legii variate. Mişcarea - aplicarea formulelor vitezei și
mișcării în mișcarea rectilinie corpurilor pe acceleraţiei, legilor mişcării și a
uniformă; 2) legii mișcării și legii verticală. vitezei, construirea graficelor
vitezei în mișcarea rectilinie Reprezentarea grafică coordonatei, vitezei și accelerației;
uniform variată. a: legii mișcării - aplicarea formulelor perioadei,
1.6. Aplicarea formulelor vitezei, rectilinii uniform frecvenţei, acceleraţiei centripete și
vitezei medii, acceleraţiei, variate, legii vitezei. vitezei unghiulare.
accelerației centripete, perioadei,  Mişcarea curbilinie. - Lucrări de laborator:
frecvenței, vitezei unghiulare, Mişcarea circulară 1) „Studiul mișcării rectilinii
legii mișcării rectilinii uniforme, uniformă. uniforme”
legii vitezei şi legii mişcării Accelerația centripetă. 2) „Verificarea experimentală a
rectilinii uniform variate la uneia din formulele
rezolvarea problemelor în situaţii caracteristice mişcării
concrete. *Extindere: rectilinii uniform variate a
1.7. Investigarea experimentală a Mişcarea corpurilor unui corp”.
mişcării rectilinii uniforme și a pe traiectorii Produse școlare:
mișcării rectilinii uniform parabolice. -experiment realizat;
variate. -raportul pentru experiment/
1.8. Înregistrarea în tabel a investigații/ lucrare de laborator
valorilor mărimilor fizice prezentat;
măsurate cu calcularea erorii -probleme/situații-problemă
absolute și a erorii relative. rezolvate;
1.9. Analizarea rezultatelor - rezumat generalizat “Tipuri de
mișcări ale punctului material”

4
măsurărilor efectuate și prezentat.
formularea concluziilor prin - Comunicare ”Vitezometrul”
evaluarea rezultatului obținut. /”Accelerometrul” prezentată.
1.10. Proiectarea activităților de Proiect STEM/STEAM: “De la
investigație experimentală ,,frecvența de pedalare” la viteza de
pentru/și soluționarea situațiilor- mișcare a bicicletei“ realizat.
problemă. Test de evaluare sumativă rezolvat.
1.11. Formarea comportamentului
sistemic al participanților la *Rezolvări de probleme:
mişcarea corpurilor pe traiectorii
traficul rutier (traversarea
parabolice.
străzilor și liniilor de cale ferată,
deplasarea cu mijloacele de
transport ș.a.), argumentând prin
rezolvarea diferitor situații-
problemă, faptul că la orice viteză
vehiculul parcurge un anumit
drum (spațiu) de frânare, care
trebuie luat permanent în
considerație.
*1.12. Descrierea calitativă şi
cantitativă a mişcării corpurilor pe
traiectorii parabolice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: eroare relativă, viteză momentană, viteză
absolută/relativă/de transport, accelerația, accelerație centripetă, viteză unghiulară, ecuaţia/legea
mişcării/vitezei, *traiectorie parabolică.
II. Dinamica
2.1. Generalizarea rezultatelor  Legile/principiile Activități de învățare:
observărilor experimentale în dinamicii. -Reactualizarea cunoștințelor: forța de
formularea principiilor dinamicii. Principiul inerţiei. greutate, ponderea.
2.2. Formularea/expunerea Sisteme de referință Experimente:
principiilor/legilor dinamicii în inerțiale. - observarea diverselor tipuri de
baza relaţei cauză-efect. Principiul interacţiuni dintre corpuri;
2.3. Determinarea caracteristicilor fundamental al - verificarea principiului fundamental
perechi de forţe care există într-o dinamicii. al dinamicii;
interacţiune. Principiul acţiunii şi - studiul acţiunii şi reacţiunii
2.4. Aplicarea principiilor reacţiunii. corpurilor;
mecanicii newtoniene, legii  Câmpul - mişcarea corpurilor sub acţiunea mai
atracției universale, formulelor gravitațional. multor forțe.
forței elastice și a forței de Intensitatea câmpului Rezolvări de probleme:
frecare/rezistență în situaţii gravitațional. Legea - aplicarea principiilor dinamicii;
concrete. atracției universale. – aplicarea legii atracţiei universale și
2.5. Identificarea particularităţilor Mişcarea corpurilor formulei intensității câmpului
mişcării rectilinii uniforme, cereşti (calitativ). gravitațional;
mişcării rectilinii uniform variate  Forţa elastică. – studiul mişcării corpului sub
și mișcării circular uniforme în Forţa de frecare. acţiunea mai multor forțe.
contextul principiilor dinamicii. Coeficientul de - Lucrări de laborator:
2.6. Explicarea interacțiunii frecare Forța de 3) “Determinarea masei corpului
corpurilor din Univers prin forțe rezistență. Mișcarea necunoscut cu ajutorul resortului și a
de atracție gravitaționale, care corpului sub acțiunea unui corp cu masa cunoscută”;
depind de masele corpurilor şi mai multor forțe (pe 4) “Determinarea coeficientului de
distanţa dintre ele. plan orizontal, pe plan frecare la alunecare”.

5
2.7.Interpretarea forţei de greutate înclinat, pe Produse școlare:
ca forţă de atracţie universală circumferință). -experiment realizat;
manifestată în vecinătatea Aplicații. -raportul pentru experiment/
Pământului. investigații/ lucrare de laborator
2.8. Investigarea experimentală a *Extindere: prezentat;
dependenţei alungirii corpurilor Mişcarea corpurilor -probleme/situații-problemă
elastice de forţa deformatoare, a cereşti, sateliților rezolvate;
legilor frecării la alunecare. artificiali (cantitativ). - rezumatul generalizat
2.9. Descrierea calitativă și Mișcarea corpurilor “Componentele structurale ale
cantitativă a mişcării corpurilor sub acțiunea mai dinamicii ca teorie a interacțiunilor”,
sub acţiunea mai multor forţe în multor forțe (sisteme prezentat;
sisteme de referinţă inerţiale (pe de corpuri legate). -comunicare “Aplicarea proprietăților
plan orizontal, pe plan înclinat, pe Sisteme de referință elastice ale corpurilor în diferite
circumferință). neinerțiale. Forța dispozitive și mașini”/“Analizarea
2.10.Înregistrarea în tabel a centrifugă. diverselor cazuri privind diminuarea
valorilor mărimilor fizice efectelor forțelor de frecare, cât și
măsurate cu calcularea erorii utilizarea acestora” prezentată.
absolute și a erorii relative. Proiect STEM/STEAM: “Dependența
2.11. Analizarea rezultatelor distanței de frânare a vehiculului de
măsurărilor efectuate și starea suprafeței carosabilului“
formularea concluziilor prin realizat.
evaluarea rezultatului obținut.
2.12. Proiectarea activităților de Test de evaluare sumativă rezolvat.
investigație experimentală
* Rezolvarea problemelor privind:
pentru/și soluționarea situațiilor-
- mişcarea corpurilor sub acţiunea mai
problemă.
multor forţe (corpurilor supuse la
2.13. Formarea comportamentului legături);
sistemic al participanților la - mişcarea corpurilor cerești,
traficul rutier (traversarea sateliților artificiali;
străzilor și liniilor de cale ferată, - miscarea corpului în sisteme de
deplasarea cu mijloacele de referință neinerțiale.
transport ș.a.), argumentând prin
rezolvarea diferitor situații-
problemă, faptul că la orice viteză
vehiculul parcurge un anumit
drum (spațiu) de frânare, care
trebuie luat permanent în
considerație.
2.14. *Analizarea diferenţelor
dintre frecarea statică şi frecarea
cinetică.
2.15. *Studiul cantitativ al
mişcării corpurilor sub acţiunea
mai multor forţe în sisteme de
referinţă inerţiale (sisteme de
corpuri legate,).
2.16. *Studiul cantitativ al
mişcării corpurilor cerești,
sateliților artificiali.
2.17. *Descrierea calitativă și
cantitativă a mişcării corpurilor

6
sub acţiunea mai multor forţe în
sisteme de referinţă neinerţiale.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem de referință inertial/neinerțial, acțiune și
reacțiune, suprafață netedă/ideală, fir ideal, scripete ideal.
III. Impulsul mecanic. Lucrul şi energia mecanică.
3.1. Descrierea calitativă şi  Impulsul mecanic. Activități de învățare:
cantitativă a conceptelor: lucru Teorema variaţiei Experimente:
mecanic, putere mecanică, impulsului mecanic al - transformarea și conservarea
energie cinetică, energie punctului material. energiei mecanice;
potenţială, lucrul forţelor Legea conservării - ciocnirea plastică;
conservative, lucrul forțelor de impulsului mecanic. - mişcarea reactivă.
frecare, impuls mecanic, legea Ciocnirea plastică. Rezolvări de probleme:
conservării energiei mecanice, Mişcarea reactivă. - utilizarea noţiunilor lucru mecanic,
legea conservării impulsului.  Lucrul mecanic. putere și energie mecanică, impuls
3.2. Identificarea condiţiilor în Puterea mecanică. mecanic, aplicarea legii conservării
care energia mecanică și impulsul Energia cinetică. energiei mecanice, teoremei variației
mecanic se conservă. Teorema variaţiei impulsului mecanic, legii conservării
3.3. Utilizarea mărimilor fizice energiei cinetice. impulsului mecanic (ciocnirea perfect
lucru mecanic, putere şi energie  Forțe conservative. plastică, mișcarea reactivă) în diferite
mecanică, impuls mecanic, a Lucrul forțelor contexte.
teoremei variaţiei impulsului, a conservative. Energia - Lucrări de laborator:
teoremei variaţiei energiei potenţială 5) “Compararea lucrului forţei
cinetice, a legii conservării gravitaţională. de elasticitate cu variaţia
impulsului şi a legii conservării Energia potenţială energiei cinetice a corpului”.
energiei mecanice la rezolvarea elastică. Lucrul forţei 6) „Determinarea coeficientului
problemelor/situațiilor-problemă. de frecare/de de frecare de alunecare
3.4. Investigarea experimentală a rezistență. aplicând teorema variației
fenomenelor bazate pe aplicarea  Legea conservării şi energiei cinetice”.
legilor conservării energiei transformării energiei Produse școlare:
mecanice și impulsului mecanic. mecanice. Aplicații. -experiment realizat;
3.5. Înregistrarea în tabel a -raportul pentru experiment/
valorilor mărimilor fizice investigații/ lucrare de laborator
măsurate cu calcularea erorii *Extindere: prezentat;
absolute și a erorii relative. Ciocnirea perfect -probleme/situații-problemă
3.6. Analizarea rezultatelor elastică. rezolvate.
măsurărilor efectuate și -comunicare: „Perpetuum mobile.
formularea concluziilor prin Vise și realități”/ ”Utilizarea energiei
evaluarea rezultatului obținut. potențiale gravitaționale” prezentată.
3.7. Proiectarea activităților de Test de evaluare sumativă rezolvat.
investigație experimentală
*Experimente:
pentru/și soluționarea situațiilor-
- verificarea legii conservării
problemă.
impulsului în cazul ciocnirii absolut
3.8. *Aplicarea legii conservării elastice a două corpuri.
impulsului pentru ciocnirea *Rezolvări de probleme cu utilizarea
perfect elastică la rezolvarea legii conservării impulsului mecanic
problemelor/situațiilor-problemă. (ciocnirea perfect elastică).
3.9. Explicarea mişcării reactive
în baza legii conservării
impulsului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: impuls mecanic, teorema variației impulsului mecanic,
legea conservării impulsului mecanic, teorema variaţiei energiei cinetice, energia potenţială elastică,

7
ciocnire plastică/*elastică, mișcare reactivă/de recul.
4.1. Identificarea condiţiilor în
care corpul efectuiază o mișcare
de translaţie sau de rotaţie.
4.2. Stabilirea condiţiilor în care
corpul se află în echilibru de
translaţie sau în echilibru de
rotaţie.
4.3. Aplicarea condiţiilor de
echilibru în situaţii concrete.
4.4. Determinarea poziţiei
centrului de greutate al figurilor
plane.
4.5. Explicarea legăturii între
energia potenţială şi starea de
echilibru mecanic în câmp
gravitaţional.
4.6. Înregistrarea în tabel a
valorilor mărimilor fizice
măsurate cu calcularea erorii
absolute și a erorii relative.
4.7. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și
formularea concluziilor prin
evaluarea rezultatului obținut.
4.8. Proiectarea activităților de
investigație experimentală
pentru/și soluționarea situațiilor-
problemă.
4.9. * Aplicarea condiţiilor de
echilibru în cazul unui corp
acționat de forțe coplanare
arbitrare.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: forte concurente, echilibru de translație, echilibru de
rotație, centrul de greutate, momentul forței.
V. Oscilaţii şi unde mecanice
5.1. Analiza fenomenelor
oscilatorii utilizând mărimile
caracteristice ale mişcării
oscilatorii și ondulatorii
(perioadă, frecvență, fază,
pulsație, elongație, amplitudine,
lungime de undă).
5.2. Descrierea cantitativă a
oscilaţiilor pendulelor elastic şi
gravitaţional.
5.3. Investigarea experimentală a energiei mecanice în
oscilaţiilor mecanice.
5.4. Descrierea, din punct de
vedere energetic a oscilaţiilor
IV. Elemente de statică
 Echilibrul unui corp Activități de învățare:
acționat de forțe Experimente:
coplanare concurente. - echilibrul corpului acţionat de
Echilibrul de câteva forţe;
translaţie. - determinarea poziţiei centrului de
 Momentul forţei. greutate a figurilor plane;
Echilibrul de rotaţie. - exemple de echilibru stabil, instabil
Aplicații. şi indiferent.
 Centrul de greutate. Rezolvări de probleme privind:
Echilibrul în câmp - aplicarea condiţiilor de echilibru;
gravitaţional. - determinarea poziţiei centrului de
greutate al corpurilor.
* Extindere: Produse școlare:
Echilibrul unui corp -experiment realizat;
acționat de forțe -raportul pentru experiment/
coplanare arbitrare. investigații prezentat;
-probleme/situații-problemă rezolvate;
-comunicare: „Determinarea poziţiei
centrului de greutate”/ ”Aplicarea
condițiilor de echilibru la construcții”
prezentată.
Proiect STEM/STEAM “Asigurarea
stabilității echilibrului în inginerie”
realizat..
Test de evaluare sumativă rezolvat.
*Rezolvări de probleme privind
aplicarea condiţiilor de echilibru în
cazul unui corp acționat de forțe
coplanare arbitrare.
 Procese oscilatorii Activități de învățare:
în natură şi în tehnică. Experimente:
Mărimi caracteristice - mişcarea oscilatorie;
mişcării oscilatorii. - oscilaţii amortizate;
Pendulul elastic. - oscilaţii forţate;
Pendulul - rezonanţa;
gravitaţional. Modelul - formarea şi propagarea undelor
„oscilator armonic”. transversale şi longitudinale;
Conservarea și - observarea interferenţei și difracției
transformarea undelor mecanice produse pe
suprafaţa apei.
mişcarea oscilatorie. Rezolvări de probleme:
Oscilaţii amortizate şi -aplicarea mărimilor caracteristice
oscilaţii forţate. mişcării oscilatorii și ondulatorii:
8
amortizate şi a oscilaţiilor forţate. Rezonanţa. Aplicații.
5.5. Aplicarea mărimilor
caracteristice (perioadă, frecvență, Clasificarea undelor
fază, pulsație, elongație,
amplitudine, lungime de undă) ale transversale şi unde
mişcării oscilatorii și ondulatorii
la rezolvarea problemelor.
5.6. Estimarea consecinţelor
fenomenului de rezonanţă.
5.7. Înregistrarea în tabel a
valorilor mărimilor fizice
măsurate cu calcularea erorii
absolute și a erorii relative.
5.8. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și
formularea concluziilor prin
evaluarea rezultatului obținut.
5.9. Proiectarea activităților de
investigație experimentală
pentru/și soluționarea situațiilor-
problemă.
5.10. Analiza calitativă a
fenomenelor de interferenţă şi
difracţie a undelor mecanice și
condiţiilor de producere ale
acestor fenomene.
5.11. Explicarea producerii şi
efectelor unui seism (nivel
calitativ).
5.12. Aplicarea unor măsuri de
prevenire şi protecţie în raport cu
posibilele efecte ale seismelor, de
protecție fonică la utilizarea
diferitor surse sonore și în diverse
situații.
5.13. Utilizarea cunoştinţelor
teoretice în explicarea unor
aplicaţii practice (pendula,
amortizorul auto etc.)
5.14. *Aplicarea legilor reflexiei
şi refracţiei undelor mecanice în
diferite contexte.
5.15. *Analiza cantitativă a
fenomenelor de interferenţă şi
difracţie a undelor mecanice și
condiţiilor de producere ale
acestor fenomene.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilator armonic, oscilații armonice, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, rezonanță, oscilații amortizate și forțate, unde transversale/longitudinale,
reflexie, refracție, interferență, difracție, principiul lui Huygens.
elongaţie, viteză, acceleraţie, energie,
 Unde mecanice. perioadă, frecvenţă, fază, pulsaţie,
lungime de undă.
mecanice (unde - Lucrări de laborator:
7) “Studiul pendulului elastic şi
longitudinale). determinarea constantei elastice a
Caracteristicile unui resort”.
undelor. 8)„Studiul pendulului gravitațional şi
 Principiul lui determinarea valorii intensității
Huygens. câmpului gravitațional/accelerației
Reflexia şi refracţia căderii libere”.
undelor mecanice Produse școlare:
(calitativ). Interferenţa -experiment realizat;
undelor mecanice -raportul pentru experiment/
(calitativ). Difracţia investigații/ lucrare de laborator
undelor mecanice prezentat;
(calitativ). Elemente -probleme/situații-problemă rezolvate;
de acustică. - comunicare „Fenomene de
Ultrasunete. rezonanţă” /„Efecte seismice”
Infrasunete. Unde /”Efecte acustice”/ ”Spărgătorul de
seismice. Aplicații. valuri” prezentată.
Proiect STEM/STEAM: “Utilizarea
ultrasunetului” realizat..
*Extindere:
Test de evaluare sumativă rezolvat.
Compunerea
oscilațiilor. Ecuația
* Rezolvări de probleme privind:
undei plane.
- compunerea oscilațiilor;
Reflexia şi refracţia
- ecuația undei plane;
undelor mecanice
- reflexia şi refracţia undelor
(cantitativ).
mecanice, interferenţa undelor
Interferenţa undelor
mecanice (cantitativ). mecanice.
9
 La sfârşitul clasei a X-a, elevul poate:
 identifica particularităţile mişcării rectilinii uniforme, mişcării rectilinii uniform variate și
mișcării circulare uniforme, condiţiile în care energia mecanică se conservă;
 descrie: mişcarea corpurilor folosind modelele şi conceptele: punct material, mobil, solid
rigid, corp de referinţă, sistem de coordonate, sistem de referinţă, traiectorie, deplasare,
distanţă parcursă, coordonată, viteză, viteză medie, acceleraţie, perioadă, frecvenţă, viteză
unghiulară, acceleraţie centripetă; calitativ şi cantitativ conceptele: lucru mecanic, putere
mecanică, energie cinetică, energie potenţială, lucrul forţelor conservative, lucrul forțelor de
frecare, impuls mecanic, legea conservării energiei mecanice, oscilaţiile pendulelor elastic şi
gravitaţional;
 recunoaşte condiţiile în care un corp poate fi descris: ca un punct material, ca un mobil;
 reprezenta în formă analitică și grafică: legea mișcării în mișcarea rectilinie uniformă legea
mișcării și legea vitezei în mișcarea rectilinie uniform variată;
 explica: relativitatea mişcării mecanice, interacțiunea corpurilor din Univers prin forțe de
atracție gravitaționale, care depind de masele corpurilor şi distanţa dintre ele, legătura între
energia potenţială şi stabilitatea echilibrului mecanic în câmp gravitaţional, funcţionarea
mecanismelor pendula, amortizatorul e.t.c. , producerea şi efectele unui seism;
 stabili condiţiile în care corpul se află în echilibru de translaţie sau în echilibru de rotaţie;
 determina poziţia centrului de greutate al figurilor plane;
 expune: principiile/legile dinamicii în baza relaţiei cauză-efect;
 descrie, din punct de vedere energetic oscilaţiile amortizate şi oscilaţiile forţate;
 estima consecinţele fenomenului de rezonanţă;
 completa/extrage informaţiile într-un/ dintr-un grafic şi/sau tabel;
 analiza calitativ fenomenele de interferenţă şi difracţie a undelor mecanice și condiţiile de
producere a acestor fenomene;
 formula concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 comunica rezultatele investigaţiilor experimentale;
 proiecta activități de investigație experimentală pentru/și soluționarea situațiilor- problemă;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile, principiile studiate la rezolvarea problemelor/
situaţilor-problemă;
 argumenta, prin rezolvarea diferitor situații-problemă, faptul că la orice viteză vehiculul
parcurge un anumit drum (spațiu) de frânare, care trebuie luat permanent în considerație
pentru securitate.
 traversa regulamentar străzile, căi ferate și deplasa regulamentar cu mijloacele de transport;
 propune un plan propriu de măsuri pentru formarea comportamentului: de prevenire şi
protecţie în raport cu posibilele efecte ale seismelor, de protecție fonică la utilizarea diferitor
surse sonore și în diverse situații.
Elemente comune cu matematica

- Funcții (forma analitică, reprezentarea grafică).

- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a două sau mai multe numere reale.
- Ecuaţii. Sisteme de ecuații.
- Calculul puterilor cu exponent întreg a numerelor reale.
- Operaţii cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ.

10
 - Utilizarea procentelor.
- Elemente de geometrie și trigonometrie
- Operaţii cu vectori.
Clasa a XI-a

Unități de competențe Unități de Activități și produse

conținuturi de învățare recomandate
Fizică Moleculară şi Termodinamică
I. Noţiuni termodinamice de bază. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal (TCM)
1.1. Definirea conceptelor: sistem  Noţiuni Activități de învățare:
termodinamic, starea sistemului termodinamice de Experimente:
termodinamic, parametri de stare bază. Sistemul - difuziunea;
(T, p, V). termodinamic. Starea - transformări simple: izotermă,
1.2. Explicarea fenomenelor sistemului izobară, izocoră.
legate de structura discretă a termodinamic. Rezolvări de probleme:
substanţei (difuziunea e.t.c.). Parametri de stare. - utilizarea mărimilor fizice legate de
1.3. Descrierea proprietăților  Modelul gazului structura discretă a substanţei;
gazului ideal. ideal. Formula – aplicarea formulei fundamentale a
1.4. Utilizarea mărimilor legate de fundamentală a TCM TCM;
structura discretă a substanţei, a a gazului ideal. – aplicarea ecuaţiei de stare a gazului
formulei fundamentale a teoriei Temperatura. ideal;
cinetico-moleculare a gazului Ecuaţia de stare a -aplicarea reprezentării grafice a
ideal, a ecuaţiei de stare a gazului gazului ideal. transformărilor izoterme, izobare,
ideal, a ecuațiilor transformărilor Transformări simple izocore.
simple a gazului ideal la ale gazului ideal – aplicarea ecuațiilor transformărilor
rezolvarea problemelor. (ecuațiile izoterme, izobare, izocore.
1.5. Identificarea domeniilor de transformărilor Lucrări de laborator:
aplicare în viaţă şi în tehnică a simple). 1) „Studiul transformării izobare”;
transformărilor simple în gaze. Reprezentarea grafică 2) „Studiul transformării izoterme”;
1.6. Investigarea experimentală a a transformărilor 3) „Studiul transformării izocore”.
transformărilor simple a gazului simple ale gazului Produse școlare:
ideal. ideal. -experiment realizat;
1.7. Înregistrarea în tabel a -raportul pentru experiment/
valorilor mărimilor fizice *Extindere: investigații/ lucrare de laborator
măsurate cu calcularea erorii Transformarea prezentat;
absolute și a erorii relative. reprezentării grafice a -probleme/situații-problemă
1.8. Analizarea rezultatelor unui proces/ciclu rezolvate;
măsurărilor efectuate și dintr-un sistem de
formularea concluziilor prin coordonate în alt Test de evaluare sumativă rezolvat.
aprecierea rezultatului obținut. sistem de coordonate.
1.9. Proiectarea activităților de * Rezolvări de probleme:
investigație experimentală – transformarea reprezentării grafice
pentru/și soluționarea situațiilor- a transformărilor simple dintr-un
problemă. sistem de coordonate în alt sistem de
1.10. Utilizarea reprezentării coordonate.
grafice a transformărilor simple la
rezolvarea problemelor/situațiilor-
problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem termodinamic, sistem închis/deschis/izolat,
corp/sistem macroscopic, starea sistemului, parametrii de stare, transformare de stare/proces,
ecuație de stare, condiții normale, mișcare browniană, transformări simple: izobare, izoterme,

11
izocore.
II. Bazele termodinamicii
2.1. Explicarea principiului întâi  Energia internă. Activități de învățare:
al termodinamicii ca lege de Lucrul în Experimente:
conservare. termodinamică. -procese de încălzire/răcire a
2.2. Utilizarea ecuaţiei Cantitatea de căldură. substanței.
calorimetrice, formulei Coeficienţi calorici. Rezolvări de probleme privind:
randamentului motorului termic, Calorimetrie. -utilizarea ecuației calorimetrice,
principiului I al termodinamicii Principiul întâi al formulei randamentului motorului
pentru transformările izotermă, termodinamicii. termic, principiului I al
izocoră, izobară, adiabatică la Transformarea termodinamicii la calculul lucrului,
rezolvarea problemelor/situațiilor- adiabatică. cantităţii de căldură şi variaţiei
problemă.  Transformarea energiei interne în transformările
2.3. Descrierea principiului de energiei interne în lucru simple ale gazului ideal;
funcţionare a motoarelor termice. mecanic. Motoare Lucrare de laborator:
2.4. Identificarea şi analiza termice. Randamentul 4) “Determinarea căldurii specifice
problemelor ecologice, cauzate de motoarelor termice. de topire a unei substanţe”.
utilizarea motoarelor termice. Aplicații. Poluarea Produse școlare:
2.5. Investigarea experimentală a mediului ambiant. -experiment realizat;
proceselor calorimetrice. -raportul pentru experiment/
2.6. Înregistrarea în tabel a investigații/ lucrare de laborator
valorilor mărimilor fizice * Extindere: prezentat;
măsurate cu calcularea erorii Principiul al doilea al -probleme/situații-problemă
absolute și a erorii relative. termodinamicii. Relația rezolvate;
2.7. Analizarea rezultatelor lui Mayer. Ecuația lui -comunicări, referate, cercetări la
măsurărilor efectuate și Poisson. Maşini temele: „Aplicarea motoarelor
formularea concluziilor prin frigorifice. termice şi impactul acestora asupra
aprecierea rezultatului obținut mediului ambiant” e.t.c. prezentate.
2.8. Proiectarea activităților de Proiect STEM/STEAM:
investigație experimentală “Identificarea în orizontul local a
pentru/și soluționarea situațiilor- principalelor surse de poluare a
problemă. mediului. Măsuri care duc la
2.9. *Utilizarea relației lui Mayer, reducerea poluării în localitatea
ecuației lui Poisson, principiului unde trăiți” realizat.
al doilea al termodinamicii la Test de evaluare sumativă rezolvat.
rezolvarea problemelor/situațiilor- *Rezolvări de probleme privind
problemă. utilizarea relației lui Mayer, ecuației
2.10. *Descrierea principiului de lui Poisson, principiului al doilea al
funcţionare a maşinilor termodinamicii.
frigorifice.
* Descrierea principiului de
funcţionare a maşinilor frigorifice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: proces termodinamic, , transformare ciclică,
transformare adiabatică, energie internă, ecuație calorică de stare, căldură molară, capacitate
termică, ecuație calorimetrică.
III. Lichide și solide. Transformări de fază
3.1. Descrierea fenomenelor  Starea lichidă. Activități de învățare:
superficiale, fenomenelor capilare, Fenomene superficiale. Demonstraţii, experimente:
a substanţelor cristaline şi amorfe. Fenomene capilare. -acțiunea forţei de tensiune
3.2. Utilizarea mărimilor: Dilatarea termică a superficială;
coeficientul de tensiune lichidelor. Umiditatea -fenomene de suprafaţă;
superficială, tensiunea mecanică, aerului (calitativ). -fenomene capilare;

12
modulul lui Young, coeficientul Aplicații. -dilatarea solidelor şi lichidelor.
de dilatare termică la rezolvarea  Starea solidă. Rezolvări de probleme:
problemelor. Substanţe cristaline şi -aplicarea mărimilor: coeficientul de
3.3. Utilizarea în viaţa cotidiană a substanţe amorfe. tensiune superficială, tensiunea
fenomenelor superficiale și Deformarea corpurilor mecanică, modulul lui Young,
capilare. solide. Dilatarea coeficientul de dilatare termică.
3.4. Estimarea consecințelor termică a solidelor. Lucrare de laborator:
dilatării termice în situaţii 5) „Studiul unui fenomen
concrete din viaţa cotidiană. superficial/capilar”.
3.5. Investigarea experimentală a *Extindere: Produse școlare:
fenomenelor superficiale și Transformări de fază: -experiment realizat;
capilare. vaporizare-condensare, -raportul pentru experiment/
3.6. Înregistrarea în tabel a topire – solidificare, investigații/ lucrare de laborator
valorilor mărimilor fizice sublimare – prezentat;
măsurate cu calcularea erorii desublimare. -probleme/situații-problemă
absolute și a erorii relative. Umiditatea rezolvate;
3.7. Analizarea rezultatelor aerului(cantitativ). -comunicări, referate, cercetări la
măsurărilor efectuate și temele: „Fenomene capilare în viața
formularea concluziilor prin cotidiană și în tehnică”, “Dilatarea
aprecierea rezultatului obținut. termică” e.t.c. prezentate.
3.8. Proiectarea activităților de Test de evaluare sumativă rezolvat.
investigație experimentală *Demonstraţii, experimente:
pentru/și soluționarea situațiilor- -familiarizarea cu construcţia şi
problemă. utilizarea psihrometrului,
3.9. *Descrierea fenomenelor determinarea umidității relative a
vaporizare-condensare, topire – aerului;
solidificare, sublimare – *Rezolvări de probleme:
desublimare. -aplicarea formulelor pentru
3.10. *Argumentarea cinetico- umiditatea absolută și relativă.
moleculară a deformării mecanice
şi a dilatării termice a solidelor.
3.11. *Aplicarea formulelor
pentru umiditatea absolută și
relativă la rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă.
3.12. *Măsurarea umidităţii
aerului cu psihrometrul.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: strat superficial, forțe de coeziune/adeziune, forțe de
tensiune superficială, coeficient de tensiune superficială, capilar, corp cristalin, celulă elementară,
corp amorf, tensiune mecanică, modul de elasticitate, alungire relativă, dilatarea termică, *umiditate
absolută/relativă, *punct de rouă, *higrometru, *psihrometru.
ELECTRODINAMICA
IV. Electrostatica
4.1. Descrierea proceselor din  Câmpul electric şi Activități de învățare:
conductoarele metalice şi caracteristicile lui. Experimente:
dielectrici aflate în câmp Intensitatea câmpului -electrizarea corpurilor;
electrostatic. electrostatic. -liniile de forţă ale câmpului
4.2. Aplicarea mărimilor Conductoare şi electrostatic;
caracteristice ale câmpului electric dielectrici în câmp -ecranarea electrostatică.
(intensitatea câmpului electric, electrostatic. Rezolvări de probleme privind:
potențialul electric), a legii lui Permitivitatea -aplicarea mărimilor caracteristice ale

13
Coulomb, principiului
superpoziţiei câmpurilor, lucrului
câmpului electric și energiei
potențiale la rezolvarea
problemelor.
4.3. Argumentarea calitativă a
caracterului conservativ al
câmpului electrostatic.
4.4. Utilizarea formulelor
capacităţii electrice a
conductorului izolat, capacităţii
condensatorului plan, şi capacităţii
echivalente a grupării de
condensatoare la rezolvarea
problemelor.
4.5. Investigarea experimentală a
condensatoarelor electrice.
4.6. Înregistrarea în tabel a
valorilor mărimilor fizice
măsurate cu calcularea erorii
absolute și a erorii relative.
4.7. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și
formularea concluziilor prin
aprecierea rezultatului obținut.
4.8. Proiectarea activităților de
investigație experimentală
pentru/și soluționarea situațiilor-
problemă.
4.9. Relatarea despre unele
aplicaţii ale conductoarelor,
dielectricilor şi condensatoarelor
în viaţa cotidiană.
4.10. *Utilizarea formulelor
pentru calculul lucrului câmpului
electric la deplasarea unei sarcini
punctiforme într-un câmp
neomogen, energiei potenţiale a
câmpului electrostatic neomogen
la rezolvarea problemelor.
4.11. *Studiul cantitativ al
mișcării particulelor încărcate în
câmp electric.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: câmp electric, câmp electrostatic, linii de forță ale
câmpului electrostatic, intensitatea câmpului electric, potențialul electric, principiul superpoziției,
ecranarea electrostatică, dipol electric, polarizarea dielectricului, capacitate electrică, condensator
electric, condensator plan, condensator variabil.
5.1. Aplicarea legii lui Ohm
pentru o porţiune de circuit şi
pentru un circuit întreg, legii lui
electrică a mediului. câmpului electric (intensitatea
 Lucrul câmpului câmpului electric, potențialul
electric la deplasarea electric),
unei sarcini legii lui Coulomb, principiului
punctiforme într-un superpoziției câmpurilor, lucrului
câmp omogen. câmpului electric și energiei
Energia potenţială în potențiale;
câmp electrostatic -reprezentarea grafică a câmpului
omogen. Potenţialul electrostatic.
electric. Diferenţa de -calculul capacităţii electrice a
potenţial. condensatoarelor plane și grupărilor
Tensiunea electrică. de condensatoare;
 Capacitatea -calculul energiei câmpului
electrică. electrostatic al condensatorului.
Condensatorul. Lucrare de laborator:
Aplicații. Capacitatea 6) „Determinarea capacității
electrică a electrice a unui condensator”.
condensatorului plan.
Gruparea Produse școlare:
condensatoarelor. -experiment realizat;
Energia câmpului -raportul pentru experiment/
electric. investigații/ lucrare de laborator
prezentat;
-probleme/situații-problemă
*Extindere: rezolvate;
Lucrul câmpului -comunicări la tema “Interacțiuni
electric la deplasarea electrostatice în
unei sarcini natură/cotidian/tehnică”, “Aplicarea
punctiforme într-un condensatoarelor în tehnică” ș.a.
câmp neomogen. prezentate.
Energia potenţială în
câmp electrostatic Test de evaluare sumativă rezolvat.
neomogen.
Mișcarea particulelor *Rezolvări de probleme privind:
încărcate în câmp -utilizarea formulelor pentru calculul
electric. lucrului câmpului electric la
deplasarea unei sarcini punctiforme
într-un câmp neomogen, energiei
potenţiale a câmpului electrostatic
neomogen.
-studiul cantitativ al mișcării
particulelor încărcate în câmp
electric.
V. Electrocinetică.
 Curent electric şi Activități de învățare:
circuite de curent Reactualizarea, şi sistematizarea
continuu. Aplicații. cunoştinţelor la tema „Curentul
14
Joule, formulelor lucrului Intensitatea curentului. electric continuu”.
curentului electric, puterii, Tensiunea electrică. Experimente:
randamentului circuitului și a Legea lui Ohm pentru -studiul experimental al circuitelor
rezistenței echivalente la o porţiune decircuitelor
circuit. serie, paralel și mixt;
rezolvarea problemelor. Gruparea -măsurarea mărimilor caracte-
5.2. Investigarea experimentală a conductoarelor. Lucrul ristice curentului electric cu
unei surse de curent electric. şi puterea curentului multimetrul.
5.3. Relatarea aplicaţiilor efectelor electric. Rezolvări de probleme privind:
curentului electric şi descrierea (Reactualizarea) -aplicarea mărimilor şi legilor fizice
funcţionării aparatelor  Tensiunea caracteristice fenomenelor electrice
electrocasnice. electromotoare. Legea (intensitatea curentului electric,
5.4. Înregistrarea în tabel a lui Ohm pentru un tensiunea electrică, rezistența
valorilor mărimilor fizice circuit întreg. electrică, rezistivitatea, lucrul și
măsurate cu calcularea erorii Scurtcircuitul, puterea curentului electric, tensiunea
absolute și a erorii relative. consecințe. electromotoare, rezistența interioară,
5.5. Analizarea rezultatelor Randamentul legea lui Ohm, legea lui Joule,
măsurărilor efectuate și circuitului electric. randamentul circuitului);
formularea concluziilor prin Gruparea mixtă a -calculul costului energiei electrice
aprecierea rezultatului obținut. conductoarelor. consumate.
5.6. Proiectarea activităților de  Instrumente de Lucrări de laborator:
investigație experimentală măsurat digitale, reguli 7) “Determinarea rezistenţei
pentru/și soluționarea situațiilor- de utilizare. interioare şi a TEM a unei surse de
problemă. curent”;
5.7. Elaborarea strategiilor de 8) “Determinarea rezistivităţii unui
conductor”.
comportament în cazul riscurilor
*Extindere: Produse școlare:
legate de scurtcircuit și
Legile lui Kirchhoff. -experiment realizat;
electrocutare.
Mărirea limitei de -raportul pentru experiment/
. investigații/ lucrare de laborator
măsurare a
5.8. *Aplicarea legilor lui prezentat;
instrumentelor
Kirchhoff și a formulelor pentru
electrice de măsurat. -probleme/situații-problemă
șuntul ampermetrului, rezistența
Potențiometrul. Erorile rezolvate;
adițională a voltmetrului la
aparatelor electrice de -comunicări, referate, Proiect
rezolvarea problemelor. STEM/STEAMe despre aplicaţiile
măsurat.
5.9. *Calculul erorilor aparatelor efectelor curentului electric (în viaţa
electrice de măsurat cu cotidiană, tehnică, procese
prezentarea rezultatului final al tehnologice, știință, medicină ș.a.),
măsurărilor. scurtcircuitul și securizarea
circuitelor electrice prezentate.
Proiect STEM/STEAM: “Mijloace de
transport electrice” realizat.
Test de evaluare sumativă rezolvat.
*Rezolvări de probleme privind:
-aplicarea legilor lui Kirchhoff și a
formulelor pentru șuntul
ampermetrului, rezistența adițională a
voltmetrului;
-calculul erorilor aparatelor electrice
de măsurat cu prezentarea rezultatului
final al măsurărilor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: tensiune electromotoare, forțe exterioare/secundare,
rezistență interioară, randamentul circuitului electric, scurtcircuit, rezistență fuzibilă, *şunt

15
 VI. Curentul electric în diferite medii
6.1. Analiza dependenţei  Curentul electric în Activități de învățare:
rezistivităţii de temperatură a metale. Experimente:
diferitor substanţe şi fenomenului Dependența -principiul de funcţionare a diodei
supraconductibilitate. rezistivității metalelor semiconductoare;
6.2. Explicarea calitativă a de temperatură. -curentul electric în electroliţi;
conducţiei electrice în metale, Supraconductibilitatea. -ionizarea gazelor;
semiconductoare, electroliţi, gaze  Curentul electric în -tipuri de descărcări în gaze;
şi în tuburi cu raze catodice. semiconductoare. -tuburi cu raze catodice.
6.3. Descrierea principiului de Aplicaţii ale Produse școlare:
funcţionare a fotorezistorului, semiconductoarelor -experiment realizat;
termorezistorului și a diodei (fotorezistorul, -raportul pentru experiment/
semiconductoare. termorezistorul, dioda investigații prezentat;
6.4. Identificarea aplicaţiilor semiconductoare). -probleme/situații-problemă
curentului electric în diferite  Curentul electric în rezolvate;
medii în viaţa cotidiană/tehnică. electroliţi (calitativ). -comunicări, referate, Proiect
6.5. Elaborarea strategiilor de Aplicaţii practice ale STEM/STEAM despre aplicaţiile
comportament în cazul riscurilor electrolizei. curentului electric în diferite medii
legate de trecerea curentului  Curentul electric în (în viaţa cotidiană, tehnică, procese
electric prin diferite medii. gaze (calitativ). tehnologice, știință, medicină ș.a.)
6.6. *Descrierea principiului de Plasma. Aplicaţii. prezentate.
funcţionare a tranzistorului.  Curentul electric în Proiect STEM/STEAM: „Aplicații
6.7. * Aplicarea legilor lui Ohm, vid (calitativ). ale dispozitivelor semiconductoare și
lui Joule (în teoria electronică a Aplicaţii. a circuitelor integrate în industria
metalelor), electrolizei, formulei electronică” realizat.
energiei de ionizare la rezolvarea *Extindere:
problemelor. Legea lui Ohm și Test de evaluare sumativă rezolvat.
legea lui Joule în
teoria electronică a *Experimente:
metalelor. Aplicații -principiul de funcţionare a
ale tranzistorului;
semiconductoarelor *Rezolvări de probleme privind
(tranzistorul). aplicarea legilor lui Ohm, Joule (în
Curentul electric în teoria electronică a metalelor),
electroliţi. Legile electrolizei, formulei energiei de
electrolizei. Curentul ionizare.
electric în gaze
(cantitativ). Curentul
electric în vid
(cantitativ).
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: coeficient de temperatură al rezistivității,
supraconductibilitate, temperatură critică, semiconductor, conducție intrinsecă/extrinsecă, impurități
donoare/acceptoare, joncțiune p-n, fotorezistor, termorezistor, diodă, diodă luminiscentă,
*tranzistor.

La sfârşitul clasei a XI-a, elevul poate:

 identifica domeniile de aplicare în viaţă şi în tehnică a transformărilor simple în gaze;

 descrie: proprietățile gazului ideal, substanţelor cristaline şi amorfe, fenomene superficiale,
fenomene capilare, procesele din conductoarele metalice şi dielectrici aflate în câmp

16
 electrostatic, principiul de funcţionare unor aparate electrocasnice, fotorezistorului,
termorezistorului și a diodei semiconductoare/luminiscente;
 recunoaşte şi analiza problemele ecologice, cauzate de utilizarea motoarelor termice;
 explica: fenomenele termice pe baza concepţiei despre structura discretă a substanţei
(difuziunea, vaporizarea e.t.c.), principiul întâi al termodinamicii ca lege de conservare,
conducţia electrică în metale, semiconductoare, electroliţi, gaze şi în tuburi cu raze catodice
(calitativ);
 argumenta calitativ caracterul conservativ al câmpului electrostatic;
 expune: aplicaţiile fenomenelor superficiale și capilare în viaţa cotidiană, unele aplicaţii ale
conductoarelor, dielectricilor şi condensatoarelor în tehnică/viaţa cotidiană, aplicaţiile
curentului electric și efectelor curentului în diferite medii în viaţa cotidiană/tehnică;
 estima consecințele dilatării termice în situaţii concrete din viaţa cotidiană;
 completa/extrage informaţiile într-un/dintr-un grafic şi/sau tabel;
 formula concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 prezenta și interpreta rezultatele investigaţiilor experimentale;
 proiecta activități de investigație experimentală pentru/și soluționarea situațiilor-problemă;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile, principiile studiate la rezolvarea
problemelor/situaţilor-problemă;
 propune un plan propriu de măsuri de prevenire şi diminuare a încălzirii globale.
 elabora strategii de comportament în cazul riscurilor de scurtcircuit și de trecere a curentului
electric prin diferite medii.
Elemente comune cu matematica:

- Funcții (forma analitică, reprezentarea grafică).

- *Derivata funcției.
- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a două sau mai multe numere reale.
- Ecuaţii. Sisteme de ecuații.
- Calculul puterilor cu exponent întreg a numerelor reale.
- Operaţii cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ
- Utilizarea procentelor.
- Elemente de geometrie și trigonometrie
- Operaţii cu vectori.

Clasa a XII-a

Unități de competențe Unități de conținuturi Activități și produse

1.1. Investigarea experimentală
a acţiunii câmpului magnetic
asupra conductoarelor parcurse
de curent electric.
1.2. Descrierea mişcării
purtătorilor de sarcină electrică
în câmp magnetic.
de învățare recomandate
I. Electromagnetism
 Câmpul magnetic al Activități de învățare:
curentului electric. Reactualizarea cunoştinţelor:
Inducţia magnetică. -forţa electromagnetică;
Mişcarea purtătorilor de - regula mâinii drepte;
sarcină electrică în - regula mâinii stângi.
câmp magnetic Experimente:
omogen. Aplicaţii – spectrul câmpului magnetic al unui

17
1.3. Explicarea fenomenului de practice. Spectrografulmagnet permanent, al unui conductor
inducţie electromagnetică şi de masă. rectiliniu, al unui solenoid şi a unei
autoinducţie.  Fluxul magnetic. spire parcurse de curent;
1.4. Aplicarea formulei forței Inducţia – acţiunea câmpului magnetic asupra
electromagnetice(Ampere), electromagnetică. Legeaconductoarelor parcurse de curent
formulei forței Lorentz, formulei lui Faraday. Regula luielectric;
fluxului câmpului magnetic, Lenz. – demonstrarea fenomenului de
legii inducţiei electromagnetice, Aplicaţii practice ale inducţie electromagnetică şi de
regulii lui Lenz, inductanţei, inducţiei autoinducţie;
energiei câmpului magnetic la electromagnetice. – ilustrarea regulii lui Lenz şi
rezolvarea  Fenomenul de stabilirea sensului curentului de
problemelor/situațiilor- inducţie.
autoinducţie. Inductanţa
problemă. circuitului electric. Rezolvări de probleme privind:
1.5. Identificarea domeniilor de Energia câmpului –aplicarea formulei forței
aplicaţie practică a magnetic. electromagnetice(Ampere), formulei
interacţiunilor magnetice, forței Lorentz, formulei fluxului
inducţiei electromagnetice și câmpului magnetic, legii inducţiei
autoinducției. *Extindere: electromagnetice, regulii lui Lenz,
1.6. Analizarea rezultatelor Acceleratoare de inductanţei, energiei câmpului
observărilor efectuate și particule elementare magnetic;
formularea concluziilor prin (Ciclotronul).  Lucrare de laborator:
evaluarea rezultatului obținut. Permeabilitatea 1) “Studiul acţiunii câmpului
1.7. Proiectarea activităților de magnetică a mediului. magnetic asupra conductoarelor
investigație experimentală Feromagnetici, parcurse de curent electric”.
paramagnetici şi
pentru/și soluționarea situațiilor- Produse școlare:
problemă. diamagnetici. Aplicaţii. -experiment realizat;
1.8. *Explicarea calitativă a -raportul pentru experiment/
principiului de funcţionare a investigații/ lucrare de laborator
acceleratoarelor de particule prezentat;
elementare. -probleme/situații-problemă
1.9. *Utilizarea permeabilităţii rezolvate;
magnetice a mediului la - comunicări la temele: „Aplicații ale
rezolvarea problemelor. câmpului magnetic”, “Câmpul
magnetic al Pământului. Procese
fizice ce determină protecția contra
radiațiilor cosmice” prezentate;
Test de evaluare sumativă rezolvat.
*Descrierea principiului de
funcționare a ciclotronului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: flux magnetic, forța Lorentz, spectrograf de masă,
inducție electromagnetică, regula Lenz, autoinducție, inductanță, *permeabilitate magnetică,
*feromagnetici, paramagnetici, *diamagnetici, *accelerator de particule elementare, *ciclotron.
II. Curent electric alternativ
2.1. Descrierea modalităţilor de  Generarea tensiunii Activități de învățare:
generare a t. e. m. alternative. electomotoare Experimente:
2.2. Compararea mărimilor ce alternative. Curentul - generarea tensiunii electromotoare
caracterizează curentul electric alternativ. alternative;
alternativ cu mărimile ce Mărimi caracteristice. - construcţia şi principiul de
caracterizează curentul continuu.  Circuite ideale de funcţionare a transformatorului.
2.3. Rezolvarea problemelor cu curent electric alternativ Rezolvări de probleme privind:
aplicarea mărimilor cu rezistor, bobină şi – calculul mărimilor caracteristice ale
caracteristice curentului condensator. curentului alternativ: intensitatea şi

18
alternativ: intensitatea şi Reprezentarea prin tensiunea instantanee, valorile
tensiunea instantanee, valorile fazori. Puterea activă în efective ale intensității și tensiunii
efective ale intensității și circuit de curent alternative, frecvenţa, perioada,
tensiunii alternative, frecvenţa, alternativ. pulsaţia faza, defazajul, valoarea
perioada, pulsaţia faza,  Transformatorul. efectivă a tensiunii şi intensităţii;
defazajul, valoarea efectivă a Transportul energiei rezistenţa activă, reactanţa inductivă,
tensiunii şi intensităţii; electrice la distanţe reactanţa capacitivă, puterea activă.
rezistenţa activă, reactanţa mari. Lucrare de laborator:
inductivă, reactanţa capacitivă, 2) “Studiul transformatorului”.
puterea activă, raport/coeficient Produse școlare:
de transformare. -experiment realizat;
2.4. Explicarea principiului de *Extindere: -raportul pentru experiment/
funcţionare a tansformatorului. Circuite de curent investigații prezentat;
2.5. Evaluarea problemelor alternativ RL, RC, RLC -probleme/situații-problemă
transportului energiei electrice la legate în serie. Puterea rezolvate;
distanţe mari. în circuit de curent - comunicări, referate, cercetări la
2.6. Formarea comportamentului alternativ.Reprezentarea temele: „Avantajele utilizării
conștient la utilizarea curentului prin fazori. curentului alternativ”, „Generatoare
alternativ. de curent alternativ”, “Diminuarea
2.7. *Rezolvarea problemelor cu pierderilor energetice la transportul
aplicarea mărimilor energiei electrice la distanțe mari”,
caracteristice curentului “Cooperarea diferitor state la crearea
alternativ: impedanța, factor de rețelei energetice unice” prezentate.
calitate, factor de putere, putere Test de evaluare sumativă rezolvat.
reactivă, putere aparentă. *Rezolvări de probleme privind
– studiul circuitelor RL, RC, RLC
serie.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: curent alternativ, tensiune alternativă, valori instantanee
și valori efective ale tensiunii și intensității curentului altenativ, rezistență activă, reactanță
inductivă, reactanță capacitivă, *impedanță, defazaj, putere activă, *putere reactivă, *putere
aparentă, transformator, raport/coeficient de transformare, *factor de calitate, *rezonanţa
tensiunilor,*formula lui Thomson .
III. Oscilaţii şi unde electromagnetice
3.1. Descrierea din punct de  Oscilaţii Activități de învățare:
vedere energetic a oscilaţiilor electromagnetice libere Experimente:
libere în circuitul oscilant. şi forţate. Circuitul -demonstrarea interferenţei şi
3.2. Stabilirea analogiei dintre oscilant. Analogia dintre difracţiei luminii.
oscilaţiile electromagnetice şi oscilaţiile Rezolvări de probleme privind:
oscilaţiile mecanice. electromagnetice şi -calculul parametrilor circuitelor
3.3. Descrierea calitativă a oscilaţiile mecanice. oscilante;
producerii câmpului  Câmpul -aplicarea formulelor caracteristice
electromagnetic şi propagării electromagnetic. Unde undelor electromagnetice;
undei electromagnetice. electromagnetice. - aplicarea conceptelor și formulelor
3.4. Aplicarea relaţiilor dintre Clasificarea undelor ce caracterizează interferenţa și
mărimile caracteristice undei electromagnetice. difracţia luminii (unde coerente, drum
electromagnetice la rezolvarea Aplicații practice. optic, drum geometric, condiția de
problemelor/situațiilor-  Interferenţa şi difracţia formare a maximelor și minimelor de
problemă. luminii. Dispozitivul interferență, interfranjă, lățimea
3.5. Identificarea unor domenii Young. Reţeaua de spectrului, formula rețelei de
de aplicaţii ştiinţifice şi tehnice difracţie. difracție).
ale undelor electromagnetice. Împrăştierea luminii Lucrare de laborator:
3.6. Estimarea acţiunii biologice (calitativ). Polarizarea “Determinarea lungimii

19
a undelor electromagnetice şi luminii (calitativ). de undă a luminii cu ajutorul reţelei
aplicarea unor măsuri de Aplicații practice. de difracţie”.
protecţie a mediului şi a propriei
persoane în utilizarea practică a Produse școlare:
acestora. *Extindere: -experiment realizat;
3.7. Utilizarea conceptelor și Principiile -raportul pentru experiment/
formulelor ce caracterizează radiocomunicaţiei. investigați/lucrare de laborator
interferenţa și difracţia luminii Lama cu fețele plan- prezentat;
(unde coerente, drum optic, paralele. Inelele lui -probleme/situații-problemă
drum geometric, tablou de Newton. Interferometru. rezolvate;
interferenţă, condiția de formare Polarizarea luminii, - comunicări, referate și cercetări la
a maximelor și minimelor de Împrăştierea luminii temele: „Istoria descoperirii undelor
interferență, interfranjă, lățimea (cantitativ). electromagnetice și începutul erei
spectrului, formula rețelei de radioului”, „*Aplicarea undelor
difracție) la rezolvarea electromagnetice pentru comunicarea
problemelor/situaţiilor- la distanță”, “*Radiolocația”,
problemă. “Aplicații practice ale interferenței și
3.8. Investigarea experimentală difracției luminii (interferometru,
a reţelei de difracţie. holografia etc.)” ș.a. prezentate.
3.9. Descrierea calitativă a
fenomenelor de interferenţă, Test de evaluare sumativă rezolvat.
difracţie şi polarizare a luminii
întâlnite în natură şi tehnică. *Rezolvări de probleme privind: -
3.10. Înregistrarea în tabel a aplicarea conceptelor ce
valorilor mărimilor fizice caracterizează interferenţa (lama cu
măsurate cu calcularea erorii fețe plan-paralele, inelele lui
absolute și a erorii relative. Newton);
3.11. Analizarea rezultatelor -aplicarea unghiului de polarizare
măsurărilor efectuate și Brewster și a formulei intensității
formularea concluziilor prin luminii împrăștiate.
evaluarea rezultatului obținut.
3.12. Proiectarea activităților de
investigație experimentală
pentru/și soluționarea situațiilor-
problemă.
3.13. *Explicarea principiilor
radiocomunicației.
3.14. *Aplicarea conceptelor ce
caracterizează interferenţa (lama
cu fețe plan-paralele, inelele lui
Newton), unghiului de
polarizare Brewster și a formulei
intensității luminii împrăștiate la
rezolvarea problemelor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilații electromagnetice, circuit oscilant, interferență,
difracție, polarizare, tablou de interferență, maxim/minim de interferență, drum geometric, drum
optic, interfranjă, rețea de difracție, spectru de difracție, *împrăştierea luminii, *inelele lui Newton,
*unghiul Brewster.
FIZICA MODERNĂ
IV. Elemente de teorie a relativităţii restrânse
4.1. Descrierea mişcării corpului  Bazele teoriei Activități de învățare:

20
în raport cu diferite sisteme de relativității restrânse. Rezolvări de probleme cu aplicarea
referință inerțiale pe baza Principiul relativităţii în dependenţei masei de viteză, formulei
mecanicii clasice. mecanica clasică. impulsului relativist şi a legăturii
4.2. Descrierea unor mişcări şi a Postulatele teoriei dintre masă şi energie.
unor interacţiuni cu utilizarea relativității restrânse.
elementelor de dinamică  Elemente de dinamică Produse școlare:
relativistă. relativistă. - probleme rezolvate;
4.3. Aplicarea dependenţei Principiul fundamental - comunicări, referate și cercetări la
masei de viteză, formulei al dinamicii. Relaţia temele: „Premizele creării teoriei
impulsului relativist şi a dintre masă şi energie. relativității restrânse”, “Mecanica
legăturii dintre masă şi energie clasică și mecanica relativistă” ș.a.
la rezolvarea problemelor. prezentate.
4.4. *Interpretarea caracterului * Extindere:
simultaneității, duratei şi Transformările Lorentz. Test de evaluare sumativă rezolvat.
distanței din perspectiva Consecințe.
mecanicii clasice, respectiv a Compunerea relativistă * Rezolvări de probleme cu aplicarea
teoriei relativității restrânse. a vitezelor. consecințelor transformărilor Lorentz,
4.5. *Aplicarea consecințelor relației pentru compunerea relativistă
transformărilor Lorenz, relației a vitezelor.
pentru compunerea relativistă a
vitezelor la rezolvarea
problemelor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: teoria relativității restrânse, principiul relativităţii în
mecanica clasică, postulatele teoriei relativității restrânse, formula lui Einstein pentru energie,
impuls relativist, *relativitatea simultanietăţii, *relativitatea intervalelor de timp, *relativitatea
dimensiunilor longitudinale, *transformările lui Lorentz.
V. Elemente de fizică cuantică
5.1. Investigarea experimentală  Efectul fotoelectric Activități de învățare:
în laborator/laborator virtual a extern. Legile efectului Experimente:
legilor efectului fotoelectric fotoelectric extern. – efectul fotoelectric extern;
extern. Cuantă de energie. – funcţionarea celulei foto-
5.2. Explicarea efectului Fotonul. Aplicații electrice.
fotoelectric extern, a esenţei practice ale efectului Rezolvări de probleme privind:
ipotezei lui Planck despre cuanta fotoelectic extern. – aplicarea legilor efectului
de energie, esenţei ipotezei lui  Proprietăţile fotoelectric extern şi ecuaţiei lui
de Broglie la descrierea ondulatorii ale materiei. Einstein;
interacţiunilor din punct de Ipoteza lui de Broglie. – calculul energiei, masei
vedere ondulatoriu - Dualismul undă- şi impulsului fotonului.
corpuscular. corpuscul.
5.3. Aplicarea formulelor Produse școlare:
energiei, masei şi impulsului -experiment realizat;
fotonului, legilor efectului *Extindere: -raportul pentru experiment/
fotoelectric, ecuaţiei lui Einstein Presiunea luminii. investigații prezentat;
pentru fotoefect, la rezolvarea Difracţia electronilor. -probleme/situații-problemă
problemelor. Microscopul electronic. rezolvate;
5.4. Identificarea domeniilor de - comunicări, referate și cercetări la
aplicare ale efectului fotoelectric temele: “Aplicarea efectului
extern. fotoelectric extern în diferite domenii
5.5. Identificarea în cazul unor ale științei și tehnicii” „Dualismul
situații concrete a modului de undă corpuscul în natură” ș.a.
abordare ondulatoriu sau prezentate.
corpuscular a naturii luminii în

21
scopul unei descrieri adecvate. Test de evaluare sumativă rezolvat.
5.6. *Modelarea difracţiei
electronilor pe cristale * Rezolvări de probleme privind
(calitativ), descrierea aplicarea formulei presiunii luminii.
funcţionării microscopului
electronic (aspecte generale).
5.7. *Aplicarea formulei
presiunii luminii la rezolvarea
problemelor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: cuantă de energie, foton, efect fotoelectric, frecvență de
prag, tensiune de frânare/stopare, celulă fotoelectrică, ipoteza lui Planck, ipoteza lui de Broglie,
dualismul undă-corpuscul, *presiunea luminii, *difracţia electronilor.
VI. Elemente de fizică a atomului
6.1. Descrierea calitativă a  Experienţa lui Activități de învățare:
diferitor modele de atomi. Rutherford. Modelul Experimente:
6.2. Modelarea structurii planetar al atomului. -schema experienţei lui Rutherford;
atomului în baza rezultatelor  Postulatele lui Bohr. -schema nivelelor de energie a
experimentului Rutherford. Modelul cuantic al atomului de hidrogen;
6.3. Argumentarea stabilității atomului de hidrogen. -studiul calitativ a legităţilor spectrale
atomului pe baza postulatelor lui  Spectre. Tipuri de în spectrul atomului de hidrogen;
Bohr. spectre. Aplicații -studiul construcţiei şi principiului de
6.4. Interpretarea în cadrul (spectrometru). funcţionarea a laserului;
modelului Bohr a spectrelor  Emisia spontană şi -observarea diverselor tipuri de
atomice ale hidrogenului. indusă. Efectul LASER spectre.
6.5. Identificarea spectrelor de (calitativ). Aplicaţii în Produse școlare:
emisie/absorbţie (spectre diverse domenii. -experiment realizat;
continuie, de bandă, de linii). -raportul pentru experiment/
6.6. Descrierea fenomenului de investigații prezentat;
tranziţie cuantică, efectului -probleme/situații-problemă
LASER şi identificarea unor rezolvate;
domenii de utilizare a laserului. - comunicări, referate, cercetări la
6.7. Protejarea personală şi temele: „Modele de atomi”, „Analiza
colectivă în diverse activităţi cu spectrală și domenii de aplicație în
utilizarea laserului. știință și tehnică (spectrometrul)”, s.a.
prezentate.
Proiect STEM/STEAM: “Aplicațiile
laserului în diferite domenii ale
științei, tehnicii, culturii” s.a. realizat.
Test de evaluare sumativă rezolvat.
* Rezolvări de probleme privind
utilizarea modelului cuantificat al
atomului.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: modelul planetar al atomului, modelul cuantificat al
atomului, spectru de emisie/absorbție, spectru continuu/de bandă/de linii, tranziție cuantică, laser,
emisie indusă.
VII. Elemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementare
7.1. Caracterizarea nucleelor  Nucleul atomic. Activități de învățare:
atomice utilizând proprietăţile Structura nucleului. Experiment:
generale ale acestora: dimensiuni, Energia de legătură. – înregistrarea radiaţiilor cu ajutorul
masă, sarcină electrică, structură. Stabilitatea nucleului. detectorilor.
7.2. Evidențierea stabilității  Radioactivitatea. Rezolvări de probleme privind:
diferitelor nuclee în funcție de Dezintegrarea -determinarea caracteristicilor

22
structura acestora şi energia de radioactivă. Legea nucleului atomic;
legătură pe nucleon. dezintegrării -aplicarea formulei de calcul a
7.3. Aplicarea formulei de calcul radioactive. energiei de legătură a nucleului şi a
a energiei de legătură a nucleului  Reacţii nucleare. Legi energiei de legătură pe nucleon;
şi a energiei de legătură pe de conservare în reacţii – aplicarea legii dezintegrării
nucleon la rezolvarea nucleare (a numărului radioactive, legilor de conservare a
problemelor. de sarcină, a numărului numărului de sarcină și a numărului
7.4. Explicarea proceselor de de masă). Fisiunea şi de masă;
dezintegrare , , . fuziunea nucleelor. – reprezentarea reacţiilor nucleare
7.5. Aplicarea legii dezintegrării Reactorul nuclear. prin ecuaţii.
radioactive, legii conservării  Detectori de radiaţii Lucrare de laborator:
numărului de sarcină și a legii ionizante. Aplicații. 4) “Studiul urmelor particu-
conservării numărului de masă Protecţia contra lelor elementare încărcate”.
la rezolvarea radiaţiilor.
problemelor/situațiilor- Produse școlare:
problemă. -experiment realizat;
7.6. Descrierea construcției și -raportul pentru experiment/
principiului de funcţionare a investigații/lucrare de laborator
reactorului nuclear, estimarea *Extindere: prezentat;
posibilelor efecte ale Legi de conservare în -probleme/situații-problemă
accidentelor nucleare. reacţii nucleare rezolvate;
7.7. Identificarea efectelor (impulsului, energiei). - comunicări, referate, cercetări la
utilizării armamentului nuclear, Energia de reacție în temele: „Izotopii. Aplicația izotopilor
efectelor biologice ale radiaţiilor reacții nucleare. în diverse domenii”, „Realizările
ionizante, a unor dispozitive Elemente de fizică a științifice ale dinastiei Curie”,
utilizate pentru detectarea şi particulelor elementare. “Cooperarea internațională în scopul
măsurarea radiaţiilor şi Acceleratoare de explorării pașnice a potențialului
cunoaşterea regulilor de particule elementare. nuclear”, “Catastrofe nucleare:
protejare. Cernobîl și Fukushima”, “Energetica
7.8. Evaluarea perspectivelor nucleară și termonucleară” ș.a.
utilizării fuziunii nucleare ca prezentate.
sursă de energie a viitorului Proiect STEM/STEAM: “Impactul
7.9. *Descrierea construcției şi utilizării tehnologiilor nucleare.
funcționării acceleratoarelor de Aplicarea unor măsuri de protecție a
particule (aspecte generale) mediului și propriei persoane față de
7.10. *Caracterizarea unor radiațiile nucleare (Iradierea naturală
particule elementare (electronul, și artificială)” realizat.
protonul, neutronul, fotonul)
utilizând unele dintre Test de evaluare sumativă rezolvat.
proprietățile statistice şi cuantice
ale acestora (masa de repaus, *-explicarea schemei acceleratorului
timpul mediu de viață, sarcina de particule încărcate electric.
electrică, spinul, spinul izotopic, *Rezolvări de probleme
sarcina barionică). privind:
7.11. * Aplicarea legii – aplicarea legii conservării
conservării impulsului și legii impulsului și legii conservării
conservării energiei la energiei;
rezolvarea – calculul energiei de reacție în
problemelor/situațiilor- diferite reacţii nucleare.
problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: defect de masă, energie de legătură, energie de legătură
pe nucleon, *energie de reacție, detectori de radiații ionizante, *particule elementare.

23

8.1. Identificarea locului
astronomiei în contextul fizicii.
8.2. Observarea cerului înstelat
8.3. Identificarea constelaţiilor
pe cer.
8.4. Determinarea cauzelor şi
caracterului mişcării aparente a
Soarelui, Lunii, stelelor pe cer.
8.5. Explicarea fazelor Lunii,
eclipselor de Soare şi Lună.
8.6. Clasificarea corpurilor
sistemului solar.
8.7. Descrierea proprietăţilor
fizice ale Pământului, Lunii sau
a altor planete ale sistemului
solar.
8.8. Descrierea conceptelor
moderne despre originea şi
evoluţia sistemului solar.
8.9. Aplicarea legilor lui Kepler
la descrierea mişcării corpurilor
din sistemul solar.
8.10. Descrierea structurii şi
caracteristicilor Soarelui.
8.11. Expunerea caracteristicilor
principale şi etapelor de viaţă a
stelelor.
8.12. Estimarea dimensiunilor şi
părţilor componente ale Galaxiei
noastre şi a distanţelor până la
alte galaxii.
VIII. Elemente de astronomie
 Astronomia în Activități de învățare:
contextul fizicii. Observări astronomice:
Elemente de astronomie -observarea cerului înstelat;
practică: mişcarea -mişcarea aparentă a Soarelui, Lunii,
aparentă a aştrilor; sfera planetelor şi stelelor pe bolta
cerească; cerească;
mişcarea periodică a -observarea constelaţiilor (toamna,
Pământului şi Lunii. iarna, primăvara, vara);
Timpul şi măsurarea lui. -observarea planetelor (Mercur,
 Sistemul solar. Venus, Marte, Jupiter, Saturn);
Planetele. Corpurile -observarea Lunii;
mici ale sistemului -urmărirea meteorilor.
solar. Pământul şi Luna. Rezolvări de probleme:
Maree. Originea şi -aplicarea legilor lui Kepler.
evoluţia sistemului Demonstraţii:
solar. -vizionarea filmelor didactico-
 Elemente de mecanică ştiinţifice;
cerească. Legile lui -utilizarea resurselor astronomice
Kepler virtuale.
 Soarele. Caracteristici Produse școlare:
generale ale Soarelui. -probleme/situații-problemă
Structura şi atmosfera rezolvate;
solară -comunicări și referate: “Astronomia
 Stelele. Caracteristici şi civilizaţia umană”, „Observatoare
principale, clasificare, astronomice orbitale”,
evoluţie. „Stele variabile şi nestaţionare”,
 Noţiuni de „Evoluţia stelelor”, „Cercetările
cosmologie. Galaxia spaţiului cosmic şi rolul acestora în
noastră. Alte galaxii. dezvoltarea societăţii” prezentate.
Metagalaxia.
Test de evaluare sumativă rezolvat.

8.13. *Utilizarea sistemului de *Extindere: *Rezolvări de probleme:

coordonate ecuatorial. Sisteme de coordonate -utilizarea hărților stelare în diverse
cerești. situații;
-determinarea distanțelor până la
corpurile cerești;
*Demonstrații:
-utilizarea modelelor, hărților la
observarea cerului înstelat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sferă cerească, coordonate ecuatoriale, ascensie dreaptă,
declinație, polul nord/sud al lumii, axa lumii, zenit, nadir, ecliptica, lună siderală, lună sinodică,
stele variabile/nestaționare, novă, supernovă, pitice albe/roșii, stea neutronică, gaură neagră,
gigantă, supergigantă, stele duble/multiple, fotosferă, cromosferă, protuberanţe, vânt solar, galaxii,
roi stelar, nebuloase, sistem heliocentric, metagalaxia, cosmogonie, cosmologie.
IX. Tabloul ştiinţific al lumii şi contribuţia fizicii la dezvoltarea societăţii
9.1. Identificarea etapelor de  Tabloul contemporan Produse școlare:
dezvoltare a fizicii şi științific al lumii. Rapoarte prezentate: „Descoperirile
astronomiei ca ştiinţe. Evoluția tabloului fizicii în sec. al XX-XXI-lea privind
9.2. Argumentarea rolului fizicii științific al lumii. structura substanţei și natura duală a
în progresul tehnico-științific și  Rolul fizicii şi materiei”, „Evoluția tabloului

24
în dezvoltarea societății. astronomiei în progresul științific al lumii”.
tehnico – ştiinţific şi în
dezvoltarea societăţii.

La sfârşitul clasei a XII-a, elevul poate:

 identifica domeniile de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice, inducţiei

electromagnetice și autoinducției, domeniile de aplicaţii ştiinţifice şi tehnice ale undelor
electromagnetice, domeniile de aplicare ale efectului fotoelectric, modul de abordare
ondulatoriu sau corpuscular a naturii luminii în scopul unei descrieri adecvate, efectele
utilizării armamentului nuclear, efectele biologice ale radiaţiilor ionizante, dispozitivele
utilizate pentru detectarea şi măsurarea radiaţiilor şi regulile de protejare, locul astronomiei
în contextul fizicii, etapele de dezvoltare a fizicii şi astronomiei ca ştiinţe.
 descrie: mişcarea purtătorilor de sarcină în câmp magnetic, modalităţile de generare a
tensiunii electromotoare altenative, procesele oscilatorii din circuitul oscilant, generarea
câmpului electromagnetic şi propagarea undelor electromagnetice, fenomenele de
interferenţă, difracţie şi polarizare a luminii întâlnite în natură şi în tehnică, unele mişcări şi
a unele interacţiuni cu utilizarea elementelor de dinamică relativistă, diferite modele de
atomi, nucleele atomice utilizând proprietăţile generale ale acestora, construcția și principiul
de funcţionare a reactorului nuclear, proprietăţile fizice ale Pământului, Lunii sau a altor
planete ale Sistemului Solar, structurii şi caracteristicilor Soarelui, conceptelor moderne
despre originea şi evoluţia Sistemului Solar;
 explica: fenomenul de inducţie electromagnetică şi autoinducţie, principiul de funcţionare a
transformatorului, efectul fotoelectric extern, esenţa ipotezei lui Planck despre cuanta de
energie, esenţa ipotezei lui de Broglie la descrierea interacţiunilor din punct de vedere
ondulatoriu – corpuscular, procesele de dezintegrare , , , fazele Lunii, eclipsele de Soare
şi Lună;
 stabili: analogia dintre oscilaţiile electromagnetice şi oscilaţiile mecanice;
 determina cauzele şi caracterul mişcării aparente a Soarelui, Lunii, stelelor pe cer;
 expune: caracteristicile principale şi etapele de viaţă ale stelelor;
 evalua: problemele transportului energiei electrice la distanţe mari, perspectivele utilizării
fuziunii nucleare ca sursă de energie a viitorului;
 estima: acţiunea biologică a undelor electromagnetice şi aplicarea unor măsuri de protecţie a
mediului şi a propriei persoane în utilizarea practică a acestora, dimensiunilor şi părţilor
componente ale Galaxiei noastre şi a distanţelor până la alte galaxii;
 analiza: rezultatele observărilor efectuate;
 formula: concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 interpreta: în cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului;
 proiecta activități de investigație experimentală pentru/și soluționarea situațiilor- problemă;
 aplica: formula forței electromagnetice(Ampere), formula forței Lorentz, formula fluxului
câmpului magnetic, legea inducţiei electromagnetice, regula lui Lenz, formulele
inductanţei, energiei câmpului magnetic, relaţiile dintre mărimile caracteristice undei
electromagnetice, dependenţa masei de viteză, formulele impulsului relativist şi a legăturii
dintre masă şi energie, energiei, masei şi impulsului fotonului, legile efectului fotoelectric,
ecuaţia lui Einstein pentru fotoefect, formula de calcul a energiei de legătură a nucleului şi a
energiei de legătură pe nucleon, legea dezintegrării radioactive, legea conservării numărului
de sarcină și a legea conservării numărului de masă, legile lui Kepler la rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă;

25
  rezolva: probleme cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ: intensitatea şi
tensiunea instantanee, valorile efective ale intensității și tensiunii alternative, frecvenţa,
perioada, pulsaţia faza, defazajul, valoarea efectivă a tensiunii şi intensităţii; rezistenţa
activă, reactanţa inductivă, reactanţa capacitivă, puterea activă, coeficient/raport de
transformare;
 argumenta: stabilitatea atomului în baza postulatelor lui Bohr, rolul fizicii în progresul
tehnico-științific și în dezvoltarea societății;

Elevul va manifesta următoarele atitudini şi valori:

 coerenţa şi corectitudinea limbajului specific;
 interes și curiozitate pentru promovarea activă a valorilor de inovare, explorare a mediului
înconjurător și a unui mod sănătos de viaţă;
 perseverență și precizie în cunoaşterea proceselor fizice din natură;
 creativitate şi atenție la integrarea achiziţiilor specifice disciplinei fizica cu cele din alte
domenii;
 valorificarea gândirii critice pentru elaborarea unui plan de prevenire și comportament
autonom și rațional în situaţii de risc.

Elemente comune cu matematica:

- Funcții (forma analitică, forma grafică).

- Derivata funcției.
- Calcul integral.
- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a două sau mai multe numere reale.
- Ecuaţii. Sisteme de ecuații.
- Calculul puterilor cu exponent întreg a numerelor reale.
- Operaţii cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ
- Utilizarea procentelor.
- Elemente de geometrie și trigonometrie
- Operaţii cu vectori.
- Calculul logaritmilor.
Profilul umanist.
Clasa a X-a

Unități de competențe Unități de Activități și produse

conținuturi de învățare recomandate
MECANICA
I. Cinematica
1.1. Descrierea mişcării corpurilor  Conceptele de bază Activități de învățare:
folosind modelele şi conceptele: ale cinematicii. Experimente:
punct material, mobil, corp de Mărimi vectoriale. - mişcarea rectilinie şi
referinţă, sistem de coordonate, Eroare relativă. curbilinie/circulară;
sistem de referinţă, traiectorie,  Mişcarea rectilinie - căderea corpurilor în aer, în vid (în
deplasare, distanţă parcursă, uniformă. Viteza. tubul lui Newton);
coordonată, viteză, viteză medie, Legea mişcării - stabilirea direcţiei şi sensului vitezei
acceleraţie, perioadă, frecvenţă, rectilinii uniforme. în mişcarea circulară.

26
viteză unghiulară, acceleraţie  Mişcarea rectilinie Rezolvări de probleme/situații -
centripetă. uniform variată. problemă:
1.2. Identificarea particularităţilor Accelerația. Legea - proiecţia vectorului pe axe de
mişcării rectilinii uniforme, mişcării vitezei. coordonate;
rectilinii uniform variate și mișcării Legea mişcării -proiecţia vectorilor: deplasării,
circular uniforme. rectilinii uniform vitezei şi accelerației;
1.3. Reprezentarea în formă variate. - aplicarea formulelor vitezei și
analitică a:1) legii mișcării în  Mişcarea acceleraţiei, legilor mişcării și a
mișcarea rectilinie uniformă; 2) curbilinie. Mişcarea vitezei;
legii mișcării și legii vitezei în circulară uniformă. - aplicarea formulelor perioadei,
mișcarea rectilinie uniform variată. Accelerația frecvenţei, acceleraţiei centripete și
1.4. Aplicarea formulelor vitezei, centripetă. vitezei unghiulare.
vitezei medii, acceleraţiei, Lucrări de laborator:
accelerației centripete, perioadei, 1)„Studiul mișcării rectilinii
frecvenței, vitezei unghiulare, legii uniforme”
mișcării rectilinii uniforme, legii 2) „Verificarea experimentală a
vitezei şi legii mişcării rectilinii uneia din formulele caracteristice
uniform variate la rezolvarea mişcării rectilinii uniform variate
problemelor în situaţii concrete. a unui corp”.
1.5. Investigarea experimentală a Produse școlare:
mişcării rectilinii uniforme și a -experiment realizat;
mișcării rectilinii uniform variate. -raportul pentru experiment/ lucrare
1.6. Înregistrarea în tabel a valorilor de laborator prezentat;
mărimilor fizice măsurate cu -probleme/situații-problemă
calcularea erorii absolute și a erorii rezolvate;
relative. - rezumat generalizat:
1.7. Analizarea rezultatelor “Reguli de securitate şi norme de
măsurărilor efectuate și formularea comportament în circulaţie rutieră”
concluziilor prin evaluarea prezentat.
rezultatului obținut. Proiect STEM/STEAM: “De la
1.8. Formarea comportamentului ,,frecvența de pedalare” la viteza de
mișcare a bicicletei“ realizat.
sistemic al participanților la traficul
rutier (traversarea străzilor și
Test de evaluare sumativă rezolvat.
liniilor de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă, faptul că
la orice viteză vehiculul parcurge
un anumit drum (spațiu) de frânare,
care trebuie luat permanent în
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: eroare relativă, acceleraţia, mişcarea circulară uniformă,
viteza unghiulară, acceleraţia centripetă, viteză momentană, ecuaţia/legea mişcării/vitezei.
II. Dinamica
2.1. Generalizarea rezultatelor  Legile/principiile Activități de învățare:
observărilor experimentale în dinamicii. -Reactualizarea cunoștințelor: forța de
formularea principiilor dinamicii. Principiul inerţiei. greutate, ponderea.
2.2. Reprezentarea analitică şi Sisteme de referință Experimente:
grafică a forţelor. inerțiale. - observarea diverselor tipuri de
2.3. Aplicarea principiilor Principiul interacţiuni dintre corpuri;
mecanicii newtoniene, legii atracției fundamental al - verificarea principiului fundamental

27
universale, formulelor forței dinamicii. al dinamicii;
elastice și a forței de frecare în Principiul acţiunii şi - studiul acţiunii şi reacţiunii
situaţii concrete. reacţiunii. corpurilor;
2.4. Identificarea particularităţilor  Câmpul Rezolvări de probleme:
mişcării rectilinii uniforme, mişcării gravitațional. - aplicarea principiilor dinamicii;
rectilinii uniform variate și mișcării Intensitatea – aplicarea legii atracţiei universale și
circular uniforme în contextul câmpului formulei intensității câmpului
principiilor dinamicii. gravitațional. Legea gravitațional;
2.5. Explicarea interacțiunii atracției universale. Lucrări de laborator:
corpurilor din Univers prin forțe de  Forţa elastică. 3) „Determinarea constantei
atracție gravitaționale, care depind Forţa de frecare. elastice a unui resort”.
de masele corpurilor şi distanţa Coeficientul de 4) „Determinarea coeficientului
dintre ele. frecare. Aplicații de frecare la alunecare”.
2.6. Interpretarea forţei de greutate practice. Produse școlare:
ca forţă de atracţie universală -experiment realizat;
manifestată în vecinătatea -raportul pentru experiment/ lucrare
Pământului, a acceleraţiei de laborator prezentat;
gravitaţionale ca intensitate a -probleme/situații-problemă rezolvate;
câmpului gravitaţional. -comunicări (aplicarea proprietăților
2.7. Investigarea experimentală a elastice ale corpurilor în diferite
dependenţei alungirii corpurilor dispozitive și mașini, analizarea
elastice de forţa deformatoare, a diverselor cazuri privind diminuarea
legilor frecării la alunecare. efectelor forțelor de frecare, cât și
2.8. Înregistrarea în tabel a valorilor utilizarea acestora) prezentate.
mărimilor fizice măsurate cu
calcularea erorii absolute și a erorii Test de evaluare sumativă rezolvat.
relative.
2.9. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
2.10. Formarea comportamentului
sistemic al participanților la traficul
rutier (traversarea străzilor și
liniilor de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă, faptul că
la orice viteză vehiculul parcurge
un anumit drum (spațiu) de frânare,
care trebuie luat permanent în
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem de referință inertial/neinerțial, acțiune și
reacțiune, suprafață netedă/ideală, fir ideal, scripete ideal.
III. Impulsul mecanic. Lucrul şi energia mecanică.
3.1. Descrierea calitativă şi  Impulsul mecanic. Activități de învățare:
cantitativă a conceptelor: lucru  Lucrul mecanic. Experimente:
mecanic, putere mecanică, energie Puterea mecanică. - transformarea și conservarea
cinetică, energie potenţială, lucrul Energia cinetică. energiei mecanice.
forţelor conservative, lucrul forțelor Teorema variaţiei Rezolvări de probleme:
de frecare, impuls mecanic, legea energiei cinetice. - utilizarea noţiunilor lucru mecanic,

28
conservării energiei mecanice.  Forțe putere și energie mecanică, impuls
3.2. Identificarea condiţiilor în care conservative. Lucrul mecanic;
energia mecanică se conservă. forțelor aplicarea legii conservării energiei
3.3. Utilizarea mărimilor fizice conservative. mecanice în diferite contexte.
lucru mecanic, putere şi energie Energia potenţială Produse școlare:
mecanică, impuls mecanic, a gravitaţională. -experiment realizat;
teoremei variaţiei energiei cinetice Energia potenţială -raportul pentru experiment prezentat;
şi a legii conservării energiei elastică. Lucrul -probleme/situații-problemă rezolvate.
mecanice la rezolvarea forţei de frecare/de -comunicare: „Perpetuum mobile.
problemelor. rezistență. Vise și realități” prezentată.
3.4. Investigarea experimentală a  Legea conservării
fenomenelor bazate pe aplicarea şi transformării Test de evaluare sumativă rezolvat.
legii conservării energiei mecanice. energiei mecanice.
Aplicații.

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: impuls mecanic, teorema variației energiei cinetice,
energia potenţială elastică, forțe conservative.
IV. Elemente de statică
4.1. Stabilirea condiţiilor în care  Echilibrul unui Activități de învățare:
corpul se află în echilibru de corp acționat de Experimente:
translaţie sau în echilibru de rotaţie. forțe coplanare - determinarea poziţiei centrului de
4.2. Aplicarea condiţiilor de concurente. greutate a figurilor plane;
echilibru în situaţii concrete. Echilibrul de - exemple de echilibru stabil, instabil
4.3. Determinarea poziţiei centrului translaţie (cazul şi indiferent.
de greutate al figurilor plane. forțelor coliniare). Rezolvări de probleme privind:
4.4. Analizarea rezultatelor  Momentul forţei. - aplicarea condiţiilor de echilibru;
măsurărilor efectuate și formularea Echilibrul de rotaţie. - aplicarea conceptelor: echilibru
concluziilor prin evaluarea Aplicații practice. mecanic, momentul forţei, forțe
rezultatului obținut.  Centrul de concurente, echilibru de translație/de
greutate. rotație, centrul de greutate în diferite
Echilibrul în câmp contexte;
gravitaţional. Produse școlare:
-experiment realizat;
-raportul pentru experiment/
prezentat;
-probleme/situații-problemă rezolvate;
-comunicări (măsuri de asigurare a
stabilității echilibrului în inginerie,
aplicarea condițiilor de echilibru în
diferite domenii etc.) prezentate.
-comunicări: „Măsuri de asigurare a
stabilității echilibrului în inginerie,
aplicarea condițiilor de echilibru în
diferite domenii” etc. prezentate.

Test de evaluare sumativă rezolvat.

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: forte concurente, echilibru de rotație, momentul forței.
V. Oscilaţii şi unde mecanice
5.1. Analiza fenomenelor oscilatorii  Procese oscilatorii Activități de învățare:
utilizând mărimile caracteristice ale în natură şi în Experimente:
mişcării oscilatorii și ondulatorii tehnică. Mărimi - mişcarea oscilatorie;
(perioadă, frecvență, fază, pulsație, - formarea şi propagarea undelor

29
elongație, amplitudine, lungime de caracteristice transversale şi longitudinale;
undă). mişcării oscilatorii. Rezolvări de probleme:
5.2. Descrierea cantitativă a Pendulul elastic. -aplicarea mărimilor caracteristice
oscilaţiilor pendulelor elastic şi Pendulul mişcării oscilatorii și ondulatorii:
gravitaţional. gravitaţional. elongaţie, viteză, acceleraţie, energie,
5.3. Investigarea experimentală a Conservarea și perioadă, frecvenţă, fază, pulsaţie,
oscilaţiilor mecanice. transformarea lungime de undă.
5.4. Aplicarea mărimilor energiei mecanice în Lucrare de laborator:
caracteristice (perioadă, frecvență, mişcarea oscilatorie. 5)„Studiul pendulului gravitațional şi
fază, pulsație, elongație, Oscilaţii amortizate determinarea valorii intensității
amplitudine, lungime de undă) ale şi oscilaţii forţate. câmpului gravitațional/accelerației
mişcării oscilatorii și ondulatorii la Rezonanţa căderii libere”.
rezolvarea problemelor. (calitativ). Aplicații Produse școlare:
5.5. Înregistrarea în tabel a valorilor practice. -experiment realizat;
mărimilor fizice măsurate cu  Unde mecanice. -raportul unui experiment/ lucrare de
calcularea erorii absolute și a erorii Clasificarea undelor laborator prezentat;
relative. mecanice (unde -probleme/situații-problemă
5.6. Analizarea rezultatelor transversale şi unde rezolvate;
măsurărilor efectuate și formularea longitudinale). - comunicări, referate, cercetări la
concluziilor prin evaluarea Caracteristicile temele: „Efecte seismice” prezentate.
rezultatului obținut. undelor. Unde Proiect STEM/STEAM: “Utilizarea
5.7. Explicarea producerii şi sonore. ultrasunetului” realizat.
efectelor unui seism (nivel Ultrasunete.
calitativ). Infrasunete. Unde Test de evaluare sumativă rezolvat.
5.8. Aplicarea unor măsuri de seismice. Aplicații
prevenire şi protecţie în raport cu practice.
posibilele efecte ale seismelor, de
protecție fonică la utilizarea
diferitor surse sonore și în diverse
situații.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilator armonic, oscilații armonice, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, oscilaţii amortizate şi oscilaţii forţate, rezonanţa, unde
transversale/longitudinale, ultrasunete, infrasunete..

La sfârşitul clasei a X-a, elevul poate:

 identifica particularităţile mişcării rectilinii uniforme, mişcării rectilinii uniform variate și

mișcării circulare uniforme, condiţiile în care energia mecanică se conservă;
 descrie: mişcarea corpurilor folosind modelele şi conceptele de: punct material, mobil, corp
de referinţă, sistem de coordonate, sistem de referinţă, traiectorie, deplasare, distanţă
parcursă, coordonată, viteză, viteză medie, acceleraţie, perioadă, frecvenţă, viteză
unghiulară, acceleraţie centripetă; calitativ şi cantitativ a conceptelor: lucru mecanic, putere
mecanică, energie cinetică, energie potenţială, lucrul forţelor conservative, lucrul forțelor de
frecare, impuls mecanic, legea conservării energiei mecanice, oscilaţiile pendulelor elastic şi
gravitaţional, rezonanţa;;
 reprezenta în formă analitică legea mișcării în mișcarea rectilinie uniformă,
legea mișcării și legea vitezei în mișcarea rectilinie uniform variată;
 explica: interacțiunea corpurilor din Univers prin forțe de atracție gravitaționale, care
depind de masele corpurilor şi distanţa dintre ele, producerea şi efectele unui seism;
 stabili condiţiile în care corpul se află în echilibru de translaţie sau în echilibru de rotaţie;

30
  determina poziţia centrului de greutate al figurilor plane;
 completa/extrage informaţiile într-un/dintr-un grafic şi/sau tabel;
 formula concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 prezenta/interpreta rezultatele investigaţiilor experimentale;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile, principiile studiate la rezolvarea
problemelor/situaţilor-problemă;
 argumenta prin rezolvarea diferitor situații-problemă, faptul că la orice viteză vehiculul
parcurge un anumit drum (spațiu) de frânare, care trebuie luat permanent în considerație;
 propune un plan propriu de măsuri de formare a comportamentului: de prevenire şi protecţie
în raport cu posibilele efecte ale seismelor, de protecție fonică la utilizarea diferitor surse
sonore și în diverse situații.

Elemente comune cu matematica:

- Funcții (forma analitică, reprezentarea grafică).
- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a 2 sau mai multe numere reale.
- Ecuaţii.
- Calculul puterilor cu exponent rațional.
- Operaţii cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ
- Utilizarea procentelor.
- Elemente de geometrie și trigonometrie
- Operaţii cu vectori.
Clasa a XI-a

Unități de competențe Unități de conținuturi Activități și produse

de învățare recomandate
Fizică Moleculară şi Termodinamică
I. Noţiuni termodinamice de bază. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal (TCM)
1.1. Definirea conceptelor: sistem  Noţiuni termodinamice Activități de învățare:
termodinamic, starea sistemului de bază. Sistemul Experimente:
termodinamic, parametri de stare termodinamic. Starea - difuziunea;
(T, p, V). sistemului termodinamic. - transformări simple: izotermă,
1.2. Explicarea fenomenelor legate Parametri de stare. izobară, izocoră.
de structura discretă a substanţei Structura discretă a Rezolvări de probleme:
(difuziunea, e.t.c.). substanței. - utilizarea mărimilor fizice legate
1.3. Descrierea modelului gazului  Modelul gazului ideal. de structura discretă a substanţei;
ideal. Formula fundamentală a – aplicarea formulei fundamentale
1.4. Utilizarea mărimilor legate de TCM a gazului ideal. a TCM;
structura discretă a substanţei, a Temperatura. – aplicarea ecuaţiei de stare a
formulei fundamentale a teoriei Ecuaţia de stare a gazului ideal;
cinetico-moleculare a gazului gazului ideal. – aplicarea ecuațiilor
ideal, a ecuaţiei de stare a gazului Transformări simple ale transformărilor izoterme, izobare,
ideal, a ecuațiilor transformărilor gazului ideal (ecuațiile izocore.
simple a gazului ideal la transformărilor simple). Lucrare de laborator:
rezolvarea problemelor. 1) „Studiul unei transformări
1.5. Identificarea domeniilor de simple a gazului ideal”;
aplicare în viaţă şi în tehnică a Produse școlare:
transformărilor simple în gaze. -experiment realizat;

31
1.6. Investigarea experimentală a -raportul pentru experiment/
transformărilor simple a gazului lucrare de laborator prezentat;
ideal. -probleme/situații-problemă
1.7. Înregistrarea în tabel a rezolvate;
valorilor mărimilor fizice
măsurate cu calcularea erorii Test de evaluare sumativă
absolute și a erorii relative. rezolvat.
1.8. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin aprecierea
rezultatului obținut.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem termodinamic, sistem închis/deschis/izolat,
corp/sistem macroscopic, starea sistemului, parametrii de stare, transformare de stare/proces,
ecuație de stare, condiții normale, mișcare browniană, transformări: izobară, izotermă, izocoră.
II. Bazele termodinamicii
2.1. Definirea conceptelor: energie  Energia internă. Lucrul Activități de învățare:
internă, proces ciclic, ecuația în termodinamică. Experimente:
calorică de stare, principiul I al Cantitatea de căldură. -procese de încălzire/răcire a
termodinamicii, motor termic. Principiul întâi al substanței.
2.2. Explicarea principiului întâi al termodinamicii. Rezolvări de probleme privind:
termodinamicii ca lege de  Transformarea energiei -utilizarea ecuației calorimetrice,
conservare. interne în lucru mecanic. principiului I al termodinamicii la
2.3. Aplicarea principiului I al Motoare termice. calculul lucrului, cantităţii de
termodinamicii pentru Aplicații. Poluarea căldură şi variaţiei energiei
transformările izotermă, izocoră, mediului ambiant. interne în transformările simple
izobară,la rezolvarea problemelor. ale gazului ideal;
2.4. Descrierea principiului de Produse școlare:
funcţionare a motoarelor termice. -experiment realizat;
2.5. Identificarea şi analiza -raportul pentru
problemelor ecologice, cauzate de experiment/lucrare de laborator
utilizarea motoarelor termice. prezentat;
2.6. Analizarea rezultatelor -probleme/situații-problemă
măsurărilor efectuate și formularea rezolvate;
concluziilor prin aprecierea -comunicări, referate, cercetări la
rezultatului obținut. temele: „Aplicarea motoarelor
. termice şi impactul acestora
asupra mediului ambiant” e.t.c.
prezentate.
Proiect STEM/STEAM:
“Identificarea în orizontul local a
principalelor surse de poluare a
mediului. Măsuri care duc la
reducerea poluării în localitatea
unde trăiți” realizat.
Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: proces termodinamic, proces ciclic, energie internă,
ecuație calorică de stare, căldură molară, capacitate termică, ecuație calorimetrică.
ELECTRODINAMICA
III. Electrostatica

32
3.1. Definirea conceptelor:
permitivitate electrică, potențial
electric, capacitate electrică,
condensator.
3.2. Aplicarea mărimilor
caracteristice ale câmpului electric
(intensitatea câmpului electric,
potențialul electric), a legii lui
Coulomb, lucrului câmpului
electric la deplasarea unei sarcini
punctiforme într-un câmp omogen
la rezolvarea problemelor.
3.3. Argumentarea calitativă a
caracterului conservativ al
câmpului electrostatic.
3.4. Utilizarea formulei capacităţii
condensatorului plan, la rezolvarea
problemelor.
3.5. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin aprecierea
rezultatului obținut.
3.6. Relatarea despre aplicaţii ale
conductoarelor, dielectricilor şi
condensatoarelor în viaţa
cotidiană.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: câmp electric, câmp electrostatic, linii de forță ale
câmpului electrostatic, intensitatea câmpului electric, potențial electric, capacitate electrică,
condensator electric.
4.1. Definirea conceptelor:
tensiune electromotoare, forțe
exterioare/secundare, rezistență
interioară/exterioară, scurtcircuit.
4.2. Aplicarea legii lui Ohm pentru Tensiunea electrică.
o porţiune de circuit şi pentru un
circuit întreg, legii lui Joule,
formulelor lucrului curentului
electric, puterii și a rezistenței
echivalente la rezolvarea
problemelor.
4.3. Relatarea aplicaţiilor efectelor electric. (Reactualizarea) -aplicarea mărimilor şi legilor
curentului electric şi descrierea
 Câmpul electric şi Activități de învățare:
caracteristicile lui. Experimente:
Intensitatea câmpului -electrizarea corpurilor;
electrostatic. -liniile de forţă ale câmpului
Permitivitatea electrică a electrostatic;
mediului. Rezolvări de probleme privind:
 Lucrul câmpului -aplicarea mărimilor caracteristice
electric la deplasarea ale câmpului electric (intensitatea
unei sarcini punctiforme câmpului electric, potențialul
într-un câmp omogen. electric),
Potenţialul electric. legii lui Coulomb, lucrului
Diferenţa de potenţial. câmpului electric;
Tensiunea electrică. -reprezentarea grafică a câmpului
 Capacitatea electrică. electrostatic.
Condensatorul. Aplicații. -calculul capacităţii electrice a
Capacitatea electrică a condensatoarelor plane;
condensatorului plan. -calculul energiei câmpului
Energia câmpului electrostatic al condensatorului.
electric. Produse școlare:
-experiment realizat;
-raportul pentru experiment/
prezentat;
-probleme/situații-problemă
rezolvate;
-comunicări la tema “Interacțiuni
electrostatice în
natură/cotidian/tehnică”
prezentate, „ Tipuri de
condensatoare și aplicațiile lor în
tehnică”, “Aplicarea
condensatoarelor în tehnică” ș.a.
prezentate.
Test de evaluare sumativă
rezolvat.
IV. Electrocinetică.
 Curent electric şi Activități de învățare:
circuite de curent Reactualizarea, şi sistematizarea
continuu. Aplicații. cunoştinţelor la tema „Curentul
Intensitatea curentului. electric continuu”.
Experimente:
Legea lui Ohm pentru o -studiul experimental al circuitelor
porţiune de circuit fără
circuitelor serie și paralel;
generator de curent. -măsurarea marimilor caracte-
Gruparea ristice curentului electric cu
conductoarelor. Lucrul şi multimetru.
puterea curentului Rezolvări de probleme privind:
 Tensiunea fizice caracteristice fenomenelor
33
funcţionării aparatelor
electrocasnice.
4.4. Înregistrarea în tabel a
valorilor mărimilor fizice
măsurate cu calcularea erorii
absolute și a erorii relative.
4.5. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin aprecierea
rezultatului obținut.
4.6. Elaborarea strategiilor de
comportament în cazul riscurilor
legate de scurtcircuit.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: tensiune electromotoare, forțe exterioare/secundare,
rezistență interioară, scurtcircuit, rezistență fuzibilă.
V. Curentul electric în diferite medii
5.1. Explicarea calitativă a
conducţiei electrice în metale,
semiconductoare, electroliţi, gaze. Aplicaţii practice ale
5.2. Identificarea aplicaţiilor
practice a curentului electric în
diferite medii în viaţa
cotidiană/tehnică.
5.3. Elaborarea strategiilor de
comportament în cazul riscurilor
legate de formarea curentului
electric în diferite medii.
electromotoare. Legea
lui Ohm pentru un circuit
întreg.
Scurtcircuitul,consecințe.
 Instrumente de măsurat
digitale, reguli de
utilizare.
 Medii conductoare de
curent electric (calitativ). Experimente:
curentului electric în
diferite medii.
34
electrice (intensitatea curentului
electric, tensiunea electrică,
rezistența electrică, rezistivitatea,
lucrul și puterea curentului
electric, tensiunea electromotoare,
rezistența interioară, legea lui
Ohm, legea lui Joule);
-calculul costului energiei electrice
consumate.
Lucrare de laborator:
2) “Determinarea rezistenţei
interioare şi a TEM a unei surse
de curent”;
Produse școlare:
-experiment realizat;
-raportul pentru experiment/
lucrare de laborator prezentat;
-probleme/situații-problemă
rezolvate;
-comunicări, referate, Proiect
STEM/STEAMe despre: aplicaţiile
efectelor curentului electric (în
viaţa cotidiană, tehnică, procese
tehnologice, știință, medicină ș.a.),
scurtcircuit și securizarea
circuitelor electrice prezentate.
Proiect STEM/STEAM: “Mijloace
de transport electric” realizat.
Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Activități de învățare:
-curentul electric în electroliţi;
-ionizarea gazelor;
Produse școlare:
-experiment realizat;
-raportul pentru experiment/
prezentat;
-situații-problemă rezolvate;
-comunicări, referate, Proiect
STEM/STEAMe despre: aplicaţiile
curentului electric în diferite medii
(în viaţa cotidiană, tehnică,
procese tehnologice, știință,
medicină ș.a.) strategii de
comportament în cazul riscurilor
legate de formarea curentului
electric în diferite medii
 prezentate.
Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: semiconductor, diodă, diodă luminiscentă, electrolit,
plasmă, tuburi luminiscente.

La sfârşitul clasei a XI-a, elevul poate:

 identifica domeniile de aplicare în viaţă şi în tehnică a transformărilor simple în gaze;

 descrie: modelul gazului ideal, principiul de funcţionare a motoarelor termice, procesele
din conductoarele metalice şi dielectrici aflate în câmp electrostatic, funcţionarea aparatelor
electrocasnice;
 recunoaşte, analiza problemele ecologice, cauzate de utilizarea motoarelor termice;
 explica: fenomenele legate de structura discretă a substanţei (difuziunea, vaporizarea e.t.c.),
principiul întâi al termodinamicii ca lege de conservare, conducţia electrică în metale,
semiconductoare, electroliţi, gaze (calitativ);
 relata despre aplicaţiile: conductoarelor, dielectricilor şi condensatoarelor în viaţa cotidiană,
efectelor curentului electric, curentului electric în diferite medii în viaţa cotidiană/tehnică;
 completa/extrage informaţiile într-un/dintr-un grafic şi/sau tabel;
 formula concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 prezenta/interpreta rezultatele investigaţiilor experimentale;
 aplica formulele mărimilor fizice, ecuaţiile, legile, principiile studiate la rezolvarea
problemelor/ situaţilor-problemă;
 propune un plan propriu de măsuri de prevenire a încălzirii globale;
 elabora strategii de comportament în cazul riscurilor legate de scurtcircuit și de trecerea
curentului electric prin diferite medii.

Elemente comune cu matematica:

- Funcții (forma analitică, reprezentarea grafică).

- *Derivata funcției.
- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a 2 sau mai multe numere reale.
- Ecuaţii.
- Calculul puterilor cu exponent rațional.
- Operaţii cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ.
- Utilizarea procentelor.
- Elemente de geometrie și trigonometrie
- Operaţii cu vectori.
Clasa a XII-a

Unități de competențe Unități de Activități și produse

1.1. Investigarea experimentală a
acţiunii câmpului magnetic asupra
conductoarelor parcurse de curent
conținuturi de învățare recomandate
I. Electromagnetism
 Câmpul magnetic Activități de învățare:
al curentului electric. Reactualizarea cunoştinţelor:
- forţa electromagnetică;

35
electric.
1.2. Descrierea mişcării purtătorilor
de sarcină electrică în câmp
magnetic.
1.3.Explicarea fenomenului de
inducţie electromagnetică.
1.4. Aplicarea formulei forței
electromagnetice (Ampere), formulei
forței Lorentz, formulei fluxului
câmpului magnetic, legii inducţiei
electromagnetice, la rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă.
1.5. Identificarea domeniilor de
aplicaţie practică a interacţiunilor
magnetice inducţiei
electromagnetice.
1.6. Analizarea rezultatelor
observărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: flux magnetic, forța Lorentz, inducție electromagnetică.
II. Curent electric alternativ
2.1. Descrierea modalităţilor de
generare a t. e. m. alternative.
2.2. Compararea mărimilor ce
caracterizează curentul alternativ cu Valori efective ale
mărimile ce caracterizează curentul
continuu.
2.3. Rezolvarea problemelor cu
aplicarea mărimilor caracteristice
curentului alternativ: intensitatea şi
tensiunea instantanee, valorile
efective ale intensității și tensiunii
alternative, frecvenţa, perioada,
pulsaţia, valoarea efectivă a tensiunii electrice la distanţe
şi intensităţii, raport/coeficient de
transformare.
2.4. Explicarea principiului de
funcţionare a tansformatorului.
2.5. Identificarea problemelor
transportului energiei electrice la
distanţe mari.
2.6. Formarea comportamentului
conștient la utilizarea curentului
Inducţia magnetică. - regula mâinii drepte;
•Acțiunea câmpului - regula mâinii stângi.
magnetic asupra Experimente:
purtătorilor de – spectrul câmpului magnetic al unui
sarcină electrică în magnet permanent, al unui
mișcare. Forța conductor rectiliniu, al unui solenoid
Lorentz. şi a unei spire parcurse de curent;
 Fluxul magnetic. – acţiunea câmpului magnetic asupra
Inducţia conductoarelor parcurse de curent
electromagnetică. electric;
Legea lui Faraday. Rezolvări de probleme privind:
Aplicaţii practice ale – aplicarea formulei forței
inducţiei electromagnetice(Ampere), formulei
electromagnetice. forței Lorentz, formulei fluxului
câmpului magnetic, legii inducţiei
electromagnetice.
Produse școlare:
- experiment realizat;
- raportul pentru experiment/
investigații prezentat;
- probleme/situații-problemă
rezolvate;
- comunicări la temele: „Aplicații
ale câmpului magnetic”, “Câmpul
magnetic al Pământului. Procese
fizice ce determină protecția contra
radiațiilor cosmice” prezentate;
Test de evaluare sumativă rezolvat.
•Curentul electric Activități de învățare:
alternativ. Mărimi Experimente:
caracteristice. - generarea tensiunii electromotoare
alternative;
intensității curentului - construcţia transformatorului.
și tensiunii Rezolvări de probleme privind:
alternative. – calculul mărimilor caracteristice
• Producerea energiei ale curentului alternativ: intensitatea
electrice. şi tensiunea instantanee, valorile
Transformatorul. efective ale intensității și tensiunii
Aplicații practice. alternative, frecvenţa, perioada,
Transportul energiei pulsaţia, valoarea efectivă a tensiunii
şi intensităţii.
mari. Lucrare de laborator:
1) “Studiul transformatorului”.
Produse școlare:
- experiment realizat;
- raportul pentru experiment/
investigații prezentat;
- probleme/situații-problemă
rezolvate;
- comunicări, referate, cercetări la
36
alternativ. temele: „Avantajele utilizării
curentului alternativ”, “Diminuarea
pierderilor energetice la transportul
energiei electrice la distanțe
mari”prezentate.
Test de evaluare sumativă rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: curent alternativ, tensiune alternativă, valori instantanee
și valori efective ale tensiunii și intensității curentului alternativ, transformator, raport/coeficient de
transformare.
III. Oscilaţii şi unde electromagnetice
3.1. Descrierea calitativă a • Circuitul oscilant. Activități de învățare:
producerii câmpului electromagnetic • Câmpul Experimente:
şi propagării undei electromagnetice. electromagnetic. - demonstrarea interferenţei şi
3.2. Aplicarea relaţiilor dintre Propagarea undelor difracţiei luminii.
mărimile caracteristice undei electromagnetice. Rezolvări de probleme privind:
electromagnetice (lungime de undă, Clasificarea undelor -calculul parametrilor circuitelor
perioadă, frecvență) la rezolvarea electromagnetice. oscilante;
problemelor/situațiilor-problemă. Aplicații practice. -aplicarea formulelor caracteristice
3.3. Identificarea domeniilor de •Evoluția undelor electromagnetice;
aplicaţii ştiinţifice şi tehnice ale concepțiilor despre - aplicarea formulei rețelei de
undelor electromagnetice, natura luminii. difracție.
interferenței și difracției luminii. • Interferenţa şi Lucrare de laborator:
3.4. Estimarea acţiunii biologice a difracţia luminii. 2) “Determinarea lungimii
undelor electromagnetice şi aplicarea Reţeaua de difracţie. de undă a luminii cu ajutorul reţelei
unor măsuri de protecţie a mediului Aplicații practice. de difracţie”.
şi a propriei persoane în utilizarea Produse școlare:
practică a acestora. -experiment realizat;
3.5. Utilizarea formulei rețelei de -raportul pentru experiment/
difracție la rezolvarea investigații/lucrare de laborator
problemelor/situațiilor-problemă. prezentat;
3.6. Investigarea experimentală a -probleme/situații-problemă
reţelei de difracţie. rezolvate;
3.7. Descrierea a fenomenelor de - comunicări, referate și cercetări la
interferenţă, difracţie a luminii temele: „Istoria descoperirii undelor
întâlnite în natură şi tehnică. electromagnetice și începutul erei
3.8. Înregistrarea în tabel a valorilor radioului”, “Aplicații practice ale
mărimilor fizice măsurate cu interferenței și difracției luminii
calcularea erorii absolute și a erorii (interferometru, holografia etc.)” ș.a.
relative. prezentate.
3.9. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea Test de evaluare sumativă rezolvat.
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilații electromagnetice, circuit oscilant, interferență,
difracție, tablou de interferență, maxim/minim de interferență, drum geometric interfranjă, rețea de
difracție.
FIZICA MODERNĂ
IV. Elemente de fizică cuantică
4.1. Definirea conceptelor: cuantă de  Efectul fotoelectric Activități de învățare:
energie, foton, efect fotoelectric, extern. Legile Experimente:
frecvență de prag, tensiune de efectului fotoelectric – efectul fotoelectric extern;
frânare/stopare. extern. Cuantă de Rezolvări de probleme privind:

37
4.2. Investigarea experimentală în
laborator/laborator virtual a legilor
efectului fotoelectric extern.
4.3. Aplicarea formulelor energiei,
masei şi impulsului fotonului, legilor
efectului fotoelectric, ecuaţiei lui
Einstein pentru fotoefect, la
rezolvarea problemelor.
4.4. Identificarea domeniilor de
aplicare ale efectului fotoelectric.
4.5. Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin valuarea
rezultatului obținut.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: cuantă de energie, foton, efect fotoelectric, frecvență de
prag, tensiune de frânare/stopare, ipoteza lui Planck.
V. Elemente de fizică a atomului și a nucleului atomic
5.1. Descrierea calitativă a diferitor
modele de atomi.
5.2. Argumentarea stabilității
atomului pe baza postulatelor lui
Bohr.
5.3. Caracterizarea nucleelor atomice  Spectre. Tipuri de
utilizând proprietăţile generale ale
acestora: dimensiuni, masă, sarcină
electrică, structură.
5.4. Explicarea a proceselor de
dezintegrare α, β, γ.
5.5. Aplicarea legii dezintegrării
radioactive, legii conservării
numărului de sarcină și a legii
conservării numărului de masă la
rezolvarea problemelor/situațiilor-
problemă.
5.6. Estimarea posibilelor efecte ale
accidentelor nucleare.
5.7. Identificarea efectelor biologice de masă).
ale radiaţiilor ionizante şi
cunoaşterea regulilor de protejare.
5.8. Identificarea domeniilor de
aplicații practice ale fenomenelor
nucleare (a izotopilor radioactivi,
reacțiilor de fisiune și fuziune a
nucleelor).
5.9. Evaluarea perspectivelor
utilizării fuziunii nucleare ca sursă
energie. Fotonul. – aplicarea legilor efectului
Aplicații practice ale fotoelectric extern şi ecuaţiei lui
efectului fotoelectric Einstein;
extern. – calculul energiei, masei
şi impulsului fotonului.
Produse școlare:
-experiment realizat;
-raportul pentru experiment/
investigații prezentat;
-probleme/situații-problemă
rezolvate;
- comunicări, referate și cercetări la
temele: “Aplicarea efectului
fotoelectric extern în diferite
domenii ale științei și tehnicii (celula
fotoelectrică, releul fotoelectric
etc.)” prezentate.
Test de evaluare sumativă rezolvat.
 Experienţa lui Activități de învățare:
Rutherford. Modelul Experimente:
planetar al atomului. -schema experienţei lui Rutherford;
 Postulatele lui – înregistrarea radiaţiilor cu ajutorul
Bohr. detectorilor.
Rezolvări de probleme privind:
spectre. -determinarea caracteristicilor
•Nucleul atomic. nucleului atomic;
Constituenții – aplicarea legii dezintegrării
nucleului atomic. radioactive, legii conservării
Izotopi. numărului de sarcină și a legii
• Radioactivitatea. conservării numărului de masă;
Dezintegrarea – analiza reacţiilor nucleare;
radioactivă. Produse școlare:
• Reacţii nucleare. -experiment realizat;
Legi de conservare -probleme/situații-problemă
în reacţii nucleare rezolvate;
(numărului de - comunicări, referate, la temele:
sarcină, numărului „Modele de atomi. Particularități
deosebite”, „Realizările științifice
• Fisiunea şi fuziunea ale dinastiei Curie”, “Catastrofe
nucleelor. Reactorul nucleare: Cernobîl și Fukushima”,
nuclear. “Domenii de aplicații practice ale
 Aplicații practice izotopilor radioactivi, fisiunii și
ale fenomenelor fuziunii nucleare” prezentate.
nucleare (a izotopilor
radioactivi, reacțiilor Test de evaluare sumativă rezolvat.
de fisiune și fuziune
38
de energie a viitorului. a nucleelor).
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: modelul planetar al atomului, modelul cuantificat al
atomului, spectru de emisie/absorbție, spectru continuu/de bandă/de linii, defect de masă, energie de
legătură, energie de legătură pe nucleon.
VI. Elemente de astronomie
6.1. Identificarea locului astronomiei • Astronomia în Activități de învățare:
în contextul fizicii. contextul fizicii. Observări astronomice:
6.2. Observarea cerului înstelat Elemente de - observarea cerului înstelat;
6.3. Identificarea constelaţiilor pe astronomie practică: - mişcarea aparentă a Soarelui,
cer. mişcarea aparentă a Lunii, planetelor şi stelelor pe bolta
6.4. Determinarea cauzelor şi aştrilor; sfera cerească;
caracterului mişcării aparente a cerească (calitativ); - observarea constelaţiilor (toamna,
Soarelui, Lunii, stelelor pe cer. mişcarea periodică a iarna, primăvara, vara);
6.5. Explicarea fazelor Lunii, Pământului şi Lunii. - observarea planetelor (Mercur,
eclipselor de Soare şi Lună. Timpul şi măsurarea Venus, Marte, Jupiter, Saturn);
6.6. Definirea timpului solar mediu. lui. - observarea Lunii;
6.7. Clasificarea corpurilor • Sistemul solar. - urmărirea meteorilor.
sistemului solar. Planetele. Corpurile Demonstraţii:
6.8. Descrierea proprietăţilor fizice mici ale sistemului - vizionarea filmelor didactico-
ale Lunii şi planetelor din sistemulul solar. Pământul şi ştiinţifice;
solar. Luna. Maree. - utilizarea resurselor astronomice
6.9. Descrierea conceptelor moderne Originea şi evoluţia virtuale.
despre originea şi evoluţia sistemului sistemului solar. - vizită la Observatorul Astronomic.
solar. • Soarele. Rezolvarea unor situații-problemă.
6.10. Descrierea structurii şi Caracteristici Produse școlare:
caracteristicilor Soarelui. generale ale - situații-problemă rezolvate;
6.11. Expunerea caracteristicilor Soarelui. Structura şi - comunicări și referate:
principale şi etapelor de viaţă a atmosfera solară “Astronomia şi civilizaţia umană”,
stelelor. • Stelele. „Observatoare astronomice
6.12. Clasificarea spectrală a Caracteristici orbitale”,
stelelor. principale, „Stele variabile şi nestaţionare”,
6.13. Estimarea dimensiunilor şi clasificare, evoluţie. „Evoluţia stelelor”, „Cercetările
părţilor componente ale Galaxiei • Noţiuni de spaţiului cosmic şi rolul acestora în
noastre şi a distanţelor până la alte cosmologie. Galaxia dezvoltarea societăţii” prezentate.
galaxii. noastră. Alte galaxii.
Metagalaxia. Test de evaluare sumativă rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sferă cerească, coordonate ecuatoriale, polul nord/sud al
lumii, axa lumii, zenit, nadir, ecliptica, lună siderală, lună sinodică, stele variabile/nestaționare,
novă, supernovă, pitice albe/roșii, stea neutronică, gaură neagră, gigantă, supergigantă, stele
duble/multiple, fotosferă, cromosferă, protuberanţe, vânt solar, galaxii, roi stelar, nebuloase, sistem
heliocentric, metagalaxia, cosmogonie, cosmologie.
IX. Tabloul ştiinţific al lumii şi contribuţia fizicii la dezvoltarea societăţii
9.1. Identificarea etapelor de  Tabloul Produse școlare:
dezvoltare a fizicii şi astronomiei ca contemporan Rapoarte prezentate: „Descoperirile
ştiinţe. științific al lumii. fizicii în sec. al XX-XXI-lea privind
9.2. Argumentarea rolului fizicii în Evoluția tabloului structura substanţei și natura duală a
progresul tehnico-științific și în științific al lumii. materiei”, „Evoluția tabloului
dezvoltarea societății.  Rolul fizicii şi științific al lumii”.
astronomiei în
progresul tehnico –
ştiinţific şi în
dezvoltarea

39
 societăţii.

La sfârşitul clasei a XII-a, elevul poate:

 explica: fenomenul de inducţie electromagnetică, principiul de funcţionare a

tansformatorului;
 descrie: mişcarea purtătorilor de sarcină electrică în câmp magnetic, modalităţi de generare a
t. e. m. alternative, calitativ producerea câmpului electromagnetic şi propagarea undei
electromagnetice; fenomenele de interferenţă și difracţie a luminii întâlnite în natură şi
tehnică, calitativ diferite modele de atomi; proprietăţile fizice ale Pământului, Lunii sau a
altor planete ale sistemului solar; conceptele moderne despre originea şi evoluţia sistemului
solar; structura şi caracteristicile Soarelui;
 compara mărimile ce caracterizează curentul alternativ cu mărimile ce caracterizează
curentul continuu;
 caracteriza: nuclee utilizând proprietățile generale ale acestora, diferite tipuri de radiații
nucleare în funcție de proprietățile acestora;
 identifica: locul astronomiei în contextul fizicii, etapele de dezvoltare a fizicii şi astronomiei
ca ştiinţe;
 recunoaşte constelaţiile pe cer;
 clasifica corpurile sistemului solar;
 expune : cauzele şi caracterul mişcării aparente a Soarelui, Lunii, stelelor pe cer,
caracteristicile principale şi etapele de viaţă a unei stele;
 estima: dimensiunile şi părţile componente ale Galaxiei noastre şi a distanţelor până la alte
galaxii, acţiunea biologică a undelor electromagnetice;
 relata despre: domeniile de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice, inducţiei
electromagnetice, problemele transportului energiei electrice la distanţe mari, domeniile de
aplicaţii ştiinţifice şi tehnice ale undelor electromagnetice, domeniile de aplicare ale
efectului fotoelectric, efectele utilizării armamentului nuclear, efectele biologice ale
radiaţiilor ionizante, a unor dispozitive utilizate pentru detectarea şi măsurarea radiaţiilor;
 evalua perspectivele utilizării fuziunii nucleare ca sursă de energie a viitorului;
 completa/extrage informaţiile într-un/dintr-un grafic şi/sau tabel;
 formula concluzii prin evaluarea rezultatului obținut în urma măsurărilor efectuate;
 prezenta/interpreta rezultatele investigaţiilor experimentale;
 aplica formulele mărimilor fizice, legile studiate la rezolvarea problemelor/situaţilor-
problemă;
 argumenta pe baza postulatelor lui Borh, stabilitatea atomului;
 justifica rolul fizicii în progresul tehnico-științific și în dezvoltarea societății;
 propune un plan propriu de măsuri pentru formarea comportamentului de protecţie: a
mediului şi a propriei persoane în utilizarea practică a undelor electromagnetice, de acţiunile
radiaţiilor nucleare.

Elevul va manifesta următoarele atitudini şi valori:

 coerenţa şi corectitudinea limbajului specific;

 interes și curiozitate pentru promovarea activă a valorilor de inovare, explorare a mediului
înconjurător și a unui mod sănătos de viaţă;
 perseverență și precizie în cunoaşterea proceselor fizice din natură;
 creativitate şi atenție la integrarea achiziţiilor specifice disciplinei fizica cu cele din alte
domenii;

40
  valorificarea gândirii critice pentru elaborarea unui plan de prevenire și comportament
autonom și rațional în situaţii de risc.

Elemente comune cu matematica

- Funcții (forma analitică, reprezentarea grafică).
- *Derivata funcției.
- Utilizarea și transformarea formulelor.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a 2 sau mai multe numere reale.
- Ecuaţii.
- Calculul puterilor cu exponent rațional.
- Operaţii cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ.
- Utilizarea procentelor.
- Elemente de geometrie și trigonometrie
- Operaţii cu vectori.

V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina „Fizica. Astronomia”, dezvoltat în
termeni de competenţe şcolare, reprezintă organizarea procesului educaţional la fizică, centrarat pe
achiziţii finale concrete.
Proiectarea diferitor tipuri de strategii didactice în procesul de predare-învățare a fizicii va fi
determinată de:
- abordarea constructivistă în educație;
- tipologia finalităților cursului de fizică;
- formele de organizare a instruirii specifice fizicii: lecții, lucrări de laborator, lucrări practice etc;
- viziunea didactică a profesorului.
Ideea-cheie a metodologiei propuse în actualul curriculum constă în promovarea învățării centrate
pe elev (abordarea psihocentrică), dar și învățării centrate pe valorile promovate de societate
(abordarea sociocentrică). În cadrul primei abordări elevul la fizică, fiind subiect activ, se
informează, identifică, descrie, observă, experimentează, descoperă, analizează, interpretează,
apreciază, concluzionează, gestionează etc. Cu alte cuvinte, elevul realizează demersuri
constructiviste, iar profesorul asigură procesul de predare-învățare-evaluare, fără a se rezuma doar
la furnizarea de informații, ci la îndrumarea elevilor cum să învețe, gândind activ, logic, analitic și
critic. În cadrul celei dea doua abordări elevul asimilează la orele de fizică valorile promovate de
societate, iar profesorul ghidează acest proces fără a impune propriile viziuni.
Realizarea acestei idei-cheie în cazul predării fizicii se axează pe strategii didactice activ-
participative, care au la bază următoarele principii:
1. Promovarea învăţării prin descoperire şi rezolvare de probleme.
2. Construirea propriilor înţelesuri şi interpretări ale conţinuturilor însușite la fizică.
3. Discutarea şi negocierea cu elevii a modului de învățare.
4. Promovarea alternativelor metodologice de predare-învăţare-evaluare.
5. Analizele multidimensionale, transdisciplinare ale conținuturilor din domeniul fizicii, din
aria curriculară Matematică și Științe, etc.
6. Evaluarea prin metode alternative (portofoliul, proiecte STEM/STEAM, autoevaluarea etc.)
Așadar, predarea-învățarea cursului de fizică se va axa preponderent pe următoarele strategii
didactice:
- strategii euristice;
- strategii algoritmice;
- strategii de învăţare prin cooperare;
- strategii axate pe cercetare;

41
- strategii axate pe problematizare.
Proiectarea anuală, cât şi proiectarea unităţilor de învățare la fizică este necesară să fie centrată pe o
asimilare treptată a competenţelor specifice fizicii care urmează a fi atinse pe parcursul celor trei ani
de studiu în liceu. Fiind dezvoltate permanent, ele vor conduce la formarea celor patru competenţe
specifice disciplinei, considerate ca finalități ale treptei liceale.
Competenţele specifice se exercită în diferite situaţii de învăţare cu un anumit grad de
operaţionalitate şi sunt în dependenţă directă de achizițiile dobândite la fiecare unitate de
învățare.
Nivelul calitativ al procesului educaţional este condiţionat de stilul de predare şi strategia didactică
utilizată de profesor. Strategia didactică presupune îmbinarea formelor de organizare a activităţilor
elevilor, metodelor şi mijloacelor de predare-învăţare în cadrul procesului de formare, iar
optimizarea acestora reprezintă scopul principal al strategiei şi stilului de predare al profesorului
dat.
Deci, optimizarea procesului didactic în cadrul orelor de fizică pentru treapta liceală constă în:
 Selectarea adecvată a metodelor, procedeelor didactice şi mijloacelor de învăţământ.
 Crearea situaţiilor de formare, adecvate conţinuturilor.
 Asigurarea unei comunicări didactice eficiente.
 Motivarea şi dezvoltarea intereselor elevilor.
 Corelarea teoriei cu practica etc.
Utilizarea metodelor în context interactiv îi vizează atât pe profesori cât şi pe elevi şi presupune o
participare activă prin efort comun vizând atingerea achiziţiilor finale. Metodele centrate pe elev
stimulează gândirea şi imaginaţia lui, capacitatea de comunicare, voinţa, motivaţia, interesul,
etc. Activ este elevul care depune un efort de reflecţie personală, interioară, abstractă, care
întreprinde un effort intelectual, de cercetare, de redescoperire a adevărurilor ştiinţifice.
Un imperativ al timpului reprezintă utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în
procesul educaţional la fizică. Resursele WEB pot fi folosite după posibilităţi, nu numai la
selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră, dar şi la efectuarea experimentelor cu
ajutorul laboratoarelor digitale, dotate cu senzori de ultimă generație, modelarea unor experimente
fizice, greu de realizat în condiţiile de laborator, precum și la evaluarea operativă a achizițiilor.
Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un şir de avantaje:
- asigură diversificarea strategiilor didactice, utilizate în procesul educațional la fizică;
- facilitează accesul elevilor la informaţie, stimulând interesul lor faţă de cele mai recente
descoperiri, motivând învăţarea;
- permit realizarea unei evaluări mai ample și mai operative a rezultatelor şi progreselor obţinute de
elevi;
- dezvoltă abilitățile de comunicare, de lucru în echipă;
- contribuie la realizarea proiectelor individuale şi în grup, sensibilizând atitudinea faţă de
problemele majore din viaţa cotidiană.

În cadrul procesului educaţional, activităţile de predare-învăţare-evaluare se află într-o strânsă

legătură. Aceste trei activităţi trebuie proiectate în acelaşi timp, deoarece principalul element
metodologic presupus în actualul curriculum îl reprezintă organizarea procesului educaţional în
raport cu noile finalităţi achiziţionate: competenţele specifice.
Astfel, evaluarea rezultatelor şcolare se integrează pe întreg procesul de instruire sub diferite forme
(tradiţionale şi formative) şi anume, prin:
- Evaluarea iniţială (chestionare, testări, interviuri);
- Evaluarea continuă (evaluări curente, orale şi scrise la lecţie, sarcini practice, teme pentru
acasă);
- Evaluarea sumativă (testări tematice, referate, proiecte).
Pentru a realiza cu succes evaluarea procesului şi a produselor finale este important de aplicat
strategii moderne de evaluare.

42
Caracteristicile de bază ale unei evaluări autentice în cadrul disciplinei Fizica. Astronomia sunt
următoarele:
- Relevanţa sarcinilor de evaluare şi punerea elevilor în situaţii asemănătoare celor din viaţa
reală. Pentru aceasta ei vor realiza observări, investigaţii, experimente, vor soluţiona unele
probleme concrete, vor reflecta privitor la ceea ce învaţă şi îşi vor exprima interesele,
opiniile şi atitudinile proprii;
- Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale.
Evaluarea trebuie să ofere elevilor informații suficiente despre procesul de formare a competenţelor
specifice fizicii. Astfel, în procesul de evaluare elevii demonstrează:
 Ceea ce ştiu – ansamblul de cunoştinţe fundamentale.
 Ceea ce pot să facă – ansamblul de priceperi, deprinderi, abilităţi de a face ceva cu
cunoştinţele fundamentale.
 Ceea ce pot să fie – ansamblul de atitudini, bazate pe valorile acceptate.
Evaluarea succeselor elevilor în această ordine de idei poate fi realizată de asemenea şi prin
utilizarea metodelor complementare de evaluare:
 observarea sistematică comportamentului elevilor;
 investigaţia;
 proiectul;
 portofoliul;
 autoevaluarea etc.
Aceste metode sunt în acelaşi timp şi metode de predare –învăţare şi metode de evaluare. Ele permit
profesorului să analizeze direct activitatea elevului, să evalueze procesul prin care se ajunge la
anumite rezultate / produse finale materializate în competenţe.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construirea cunoştinţelor şi
creează un climat favorabil învăţării. Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare
pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute şi pentru a găsi modalităţile proprii de
progres.

BIBLIOGRAFIE
1. Codul Educației al Republicii Moldova, 2014, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 23.11.2014.
2. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017
3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000.
4. Fizica. Curriculum pentru învățământul gimnazial: cl. a VI-a – a IX-a. Ch.: Lyceum, 2010
5. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, 2012.
6. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
7. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii
2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
8. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257,
art. Nr. 963.
9. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,
2018.
10. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid
metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
11. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituţiile de
învăţământ secundar general (aprobate prin ordinul MECC nr.193 din 26.02.2019).

43