Liceul de Muzica „Tudor Jarda”

Metodica predarii stiintelor

Suciu Paula
Clasa a IX-a B

Bistrita, 2017
Abordari teoretice:
Etimologie (din limba greaca) meta -> spre
odos -> cale
Metodica este o stiinta din domeniul stiintelor pedagogice care are ca obiect studierea
organizarii procesului de invatamant la un anumit obiect din planul de invatamant.

 Domeniul stiinte (DS)- GRADINITA;

 Matematica si explorarea mediului- CLASELE PREGATITOARE, I, II;
 Stiintele naturii- CLASELE A III-A SI A IV-A.

Metodica ofera informatii cu privire la organizarea procesului de predare-invatare-evaluare

la disciplinele sus mentionate.
! Intrebari la care trebuie sa raspunda MPS:
1. Care sunt obiectivele disciplinei?
2. Care este continutul disciplinei?
3. Cum se desfasoara procesul de predare-invatare-evaluare?

! Particularitati psihologice ale copiilor la varsta scolaritatii mici:

- Receptivitate;
- Perceptia globala si superficialitatea;
- Gandirea copilului se organizeaza in jurul catorva notiuni fundamentale (timp, scoala,
numar, cauza, miscare);
- Are loc trecerea de la gandirea intuitiva la organizarea gandirii in structuri mentale
concrete.

Piaget vorbeste despre aceasta varsta ca fiind stadiul operatiilor concrete:

- Curiozitate;
- Atentia incepe sa devina voluntara;
- Se contureaza stiluri cognitive:
 Copiii impulsivi- au un timp de reactie foarte scurt;
 Copiii reflexivi- au nevoie de un timp de gandire;
 Copiii analitici- analizeaza lucrurile inainte sa raspunda.
Invatamantul modern, centrat pe elev:
Avantaje:
 - Invatare individualizata in functie de interesele si nevoile elevilor;
- Invatarea este inlesnita prin identificarea unor pretexte motivationale;
- Realizarea unor proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor
deprinderi de proiect;
- Incurajarea initiativei elevilor;
- Reconsiderarea rolului profesorului.

Caracteristici psiho-pedagogice ale prescolarului:

- Dezvoltarea psihica si fizica accentuata;
- Receptivitate, imaginatie si fantezie debordanta;
- Socializarea se realizeaza intr-un ritm accelerat;
- Curiozitatea este vie si permanenta;
- Gandirea este legata de prezenta obiectelor;
- Limbajul se dezvolta cantitativ si calitativ;
- Memoreaza cu usurinta si rapiditate imagini, povesti, cantece, poezii dar durata de
pastrare a informatiilor este redusa;
- Incepe sa se organizeze atentia voluntara.

Scopurile si obiectivele studierii stiintelor:

Scopul principal al disciplinei de invatamant denumite generic „Stiinte” vizeaza observarea
si perceperea lumii in intregul sau cu elementele componente, procesele si fenomenele
caracteristice precum si invatarea prin intelegere si aplicare.
Stiintele din care sunt preluate informatiile stiintifice sunt:
 Biologie;
 Chimie;
 Fizica;
 Astronomie.
Prin predarea-invatarea stiintelor nu se urmareste o acumulare de fapte si informatii
stiintifice ci raportarea copilului la mediul din care provine. De asemenea, ajuta la formarea
spiritului de conservare a mediului si a sanatatii.
Stiintele dezvolta:
 Spiritul de observatie;
 Gandirea;
 Imbogateste vocabularul.
La gradinita stiintele apartin domeniului Stiinte care are doua subdomenii: Matematica si
Cunoasterea naturii.
 Noul plan de invatamant la gradinita are o structura pe doua niveluri si sugereaza
eterogenitatea:
a) Intre 37-60 luni (3,1 ani – 5 ani)
b) Intre 61 luni - 84 luni (5,1 – 7 ani)

Noul curriculum din ciclul primar prevede studierea stiinteor naturii inca din clasa
pregatitoare asigurand continuitate cu ceea ce cunoaste in gradinita. Materia se numeste
Matematica si explorarea mediului (MEM)- Abordare integrata.
Obiectivele acestei discipline vizeaza dezvoltarea capacitatii de observare, explorare si
intelegere a mediului inconjurator. Disciplina Stiinte ale naturii care apare in curriculum-ul
claselor a III-a si a IV-a vizeaza observarea si perceperea lumii dar si aplicarea informatiilor
obtinute. Se doreste stimularea interesului pentru cunoastere a copilului. Noile programe
evidentiaza necesitatea pregatirii elevului nu ca pe un om de stiinta ci ca pe un cetatean care
sa utilizeze demersuri stiintifice in vederea intelegerii si implicarii in mediul in care traieste.

Fisa de lucru 1

1.Definiti termenii:
- Curriculum;
- Cicluri curriculare;
- Programa scolara;
- Obiective cadru;
- Competente;
- Competente generale;
- Competente specifice;
- Obiective de referinta;
- Activitati de invatare;
- Continuturi.
2.Identificati diferentele intre: curriculum pentru invatamantul prescolar si programa scolara
pentru invatamantul primar;
3.Cum este organizat programul anual de studiu la gradinita?
4.Care sunt continuturile pentru domeniul stiinte, disciplina MEM precum si disciplina
Stiintele naturii in invatamantul primar?
REZOLVARE:
1.
Curriculum= ansamblul proceselor educationale si al experientelor de invatare prin care
trece elevul pe durata parcursului scolar;
Cicluri curriculare= perioade ale scolaritatii;
Programa scolara= document care cuprinde obiectivele (tintele de atins prin activitatea
didactica) continuturile si activitatile de invatare;
Obiective cadru= obiective cu un grad rificat de generalitate si complexitate. Ele se refera la
formarea unor capacitati si atitudini generale de specificul disciplinei si sunt marite de-a
lungul mai multor ani de studiu (finalitati).
Competentele= ansambluri structurate de cunostinte, abilitati si atitudini dezvoltate prin
invatare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, in
contexte particulare diverse.
Competentele generale= achizitiile cu cunoastere si atitudinale ale elevului la sfarsitul unei
perioade de invatare;
Competentele specifice= derivate din competentele generale si se formeaza pe parcursul
unui an scolar;
Obiective de referinta= obiective care specifica rezultatele asteptate ale invatarii la finalul
unui an de studiu si urmaresc progresia si informarea de capacitati si achizitia de cunostinte
ale elevului de la un an de studiu la altele.
Continuturile= informatii pe care le vor utiliza elevii pentru atingerea obiectivelor propuse;

2.

Curriculum pentru ivatamantul prescolar Programa pentru invatamantul primar

Cuprinde domenii experientiale (DLC, DEC, Cuprinde discipline din grupul stiinte
DS, DP, DOS); (Stiinte si explorarea mediului);

3.Programul anual de studiu la gradinita cuprinde cele 6 mari teme;

4. Continuturile sunt informatii pe care le vor utiliza elevii pentru atingerea obiectivelor
propuse.
Domeniul stiinte -> la alegere in functie de cele 6 teme grupate in proiecte tematice;
Matematica si explorarea mediului -> Nume, figuri si corpuri geometrice, masuri, date,
stiintele vietii, stiintele pamantului, stiinte fizice;
Stiintele naturii -> stiintele vietii, stiintele pamantului, stiintele fizicii.
 Fisa de lucru 2

1.Ce sunt planurile cadru?

2.Ce este planificarea calendaristica?
3.Etapele planificarii calendaristice?
4.Continutul unei planificari calendaristice (cap de tabel) la invatamantul primar si prescolar?
REZOLVARE:
1.Planurile cadru sunt documente reglatoare esentiale care jaloneaza resursele de timp ale
procesului de predare-invatare.
2.Planificarea calendaristica= un document administrativ care asociaza intr-un mod
personalizat elementele progrmei, obiectivele de referinta si continuturi cu alocare de timp
considerata optima de catre cadrul didactic pe parcursul anunul scolar.
3.

Realizarea asocierii dintre obiectivele de referinta si continuturi

Identificarea unitatilor de invatare si ordonarea lor in concordanta cu logica interna a disciplinei

Stabilirea tipurilor de activitati de predare-invatare, recapitulare, sistematizare, evaluare

Precizarea ritmului de parcurgere a materiei

4. Invatamant primar:

Unitate Obiective Numar

de de Continuturi de ore Saptaman Observatii
invatare referinta a

Invatamant prescolar:

Perioada Tema de stiudiu Tema proiectului Subtema proiectului

anuala
 Fisa de lucru 3

1.Ce este proiectarea didactica?

2.Nivelurile de proiectare didactica.
3.Ce sunt unitatile de invatare?
4.Ce contine proiectul unei unitati de invatare?
5.Exemple de proiecte tematice la invatamantul prescolar.
6.Exemple de unitati de invatare- invatamantul primar.
REZOLVARE:
1.Proiectarea didactica= programarea materiei de studiu pe unitati de timp si de activitate, a
planului calendaristic a sistemului de lectii, elaborarea planului de lectie, etc.
2.Se realizeaza la doua niveluri:
- Macrostructural: la nivelul procesului de invatamant in ansamblu;
-Microstructural: la nivelul disciplinei;
3. Unitatea de invatare reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila care are
urmatoarele caracteristici:
 Determina la elevi formarea unui comportament specific;
 Este unitara din punct de vedere tematic;
 Se desfasoara in mod sistematic si continua o perioada de timp;
 Se finalizeaza prin evaluare.
4.

Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare Observatii

referinta invatare

5. „Familia mea”; „Vietuitoarele si mediul lor de viata”; „Planetele/Universul”; „Resursele

naturale”; „Vreau sa cresc sanatos”.

Fisa de lucru 4

1.Identificati competentele specifice din programa scolara pentru unitati de invatamant:

- Corpul omenesc (clasa a II-a);
- Omul, mentinerea starii de sanatate (clasa a IV-a);
2. Oferiti sugestii metodologice, resurse materiale si temporale pentru cele doua unitati de
invatare.
3.Structura unei micro-proiectari.
REZOLVARE:
1.Competente specifice:
Corpul omenesc:
4.2. Formularea unor consecinte in urma observarii unor relatii, fenomene si procese simple;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corecta in relatie cu mediul natural si social.
Omul- mentinerea starii de sanatate:
1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.4.;
2. Metode:
 Explicatia;
 Conversatia;
 Descrierea;
 Observarea;
 Exercitiul;
 Modelarea;
 Problematizarea;
 Experimentul;
 Studiul de caz.
Resurse materiale:
 Atlase;
 Enciclopedii;
 Materiale pentru experimente;
3.Proiect de lectie: componenta didactica + componenta structurala (tabel)

Fisa de lucru 5

1.Care sunt diferentele dintre planificarile calendaristice in invatamantul prescolar si cel

primar?
2.Exemplificati planificarea calendaristica pentru sem. I, stiintele naturii, clasa a IV-a.

Invatamantul prescolar Invatamantul primar

Obiective de referinta; Competente specifice;
Nu exista unitati de invatamant, exista doar Exista unitati de invatamare;
 teme anuale;
Proiecte tematice concepute de Lista de continuturi date de programa
educatoare; scolara.

Fisa de lucru 6

1.Care sunt elementele unei prezentari pe unitati de invatare?

2.Exemplificati o proiectare didactica pentru unitatile de invatare „Corpuri-proprietati” clasa
a III-a, stiinte ale naturii.
REZOLVARE:
1.

Continuturi Competent
/ proiecte e specifice/ Activita Resurse Evaluar Ob
tematice Obiective ti de e s
de referinta invatare
Material Metodic Temporal
e e e

Fisa de lucru 7

1.Care sunt elementele unei micro-proiectari?

- Nume;
- Prenume;
- Data;
- Activitate;
- Grupa;
- Clasa;
- Nivel;
- Subiectul lectiei;
- Obiective de referinta;
- Obiective cadru;
- Scopuri;
- Obiective operationale;
- Metode didactice;
- Mijloace didactice;
- Metode de evaluare;
- Mijloace de evaluare;
 - Forme de organizare;
- Scenariu didactic;
- Bibliografia;
- Fise de lucru (anexe).

Fisa de lucru 7

1.Clasificati formele de organizare a activitatii didactice.

2.Descrieti caracteristicile activitatilor: frontale, in grup, individuale.
3.Definiti termenii:
- Activitate independenta;
- Sarcini diferentiate;
- Sarcina frontala.
4.Identificati caracteristici ale activitatilor experimentale de tip investigativ in orele de
stiinte.
5.Identificati alte tipuri de activitati didactice desfasurate in scoala si in afara scolii.
REZOLVARE:
1.
A) Dupa modul de repartizare a sarcinii:
 Frontala;
 Diferentiate;
 Individuale;
B) Dupa modul de participare:
 Colectiv;
 Pe grup;
 Individual.
C) Dupa modul de conducere a activitatii:
 Dirijate de invatator;
 Dirijate de echipe de specialisti;
 Dirijate prin programe de instruire;
 Independente.
2. Activităţile frontale cuprind: lecţia, activităţile în laboratorul şcolii, activităţile în
cabinetele de biologie, limba română, vizita, excursia, spectacolul etc.
 Activităţile de grup dirijate cuprind: părţi din lecţie, consultaţii, meditaţii, vizita în grupuri
mici, cercul de elevi, întâlniri cu specialişti (oameni de ştiinţă, scriitori), concursuri şi
dezbateri şcolare, sesiuni de comunicări şi referate, reviste şcolare, activităţi sportive.
Activităţile individuale cuprind studiul individual, activităţi de evaluare, efectuarea
temelor pentru acasă, studiul în biblioteci, lectură suplimentară şi de completare, întocmirea
de proiecte, referate, desene, scheme, alte lucrări scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte
practice.

3. Sarcina frontală = sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de către toţi elevii;
Sarcini diferenţiate = sarcini de instruire diferite care se repartizează prin efectuare fie de
către grupe, fie individual;
Activitate independentă = efectuarea sarcinii se face de către elevi fără nici un sprijin;

4. Realizarea unor activităţi experimentale de tip investigativ

Sarcini care presupun un demers investigativ pot constitui baza unei evaluări sumative, în
care aspectele abordate să poată permite analiza şi evaluarea unor situaţii noi, făcând
posibilă manifestarea creativităţii fiecărui elev. Etapele prezentate în cadrul activităţii de
investigaţie teoretică şi experimentală sunt desigur valabile şi în acest caz, cu menţiunea că
investigaţiile se pot referi şi la domenii în care nu este necesar un experiment propriu-zis.

Investigaţia reprezintă o activitate care se desfăşoară în clasă sau în afara ei, pe parcursul
unui interval variabil de timp şi care poate fi descrisă după cum urmează: elevul primeşte o
sarcină prin instrucţiuni precise, pe care trebuie să o înţeleagă şi apoi să o rezolve,
demonstrând şi exersând totodată, o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi în contexte
variate. Investigaţia constituie o şansă pentru elev de a-şi pune în valoare potenţialul creativ
în aplicarea cunoştinţelor asimilate, în explorarea situaţiilor noi (învăţare euristică) sau
foarte puţin asemănătoare în raport cu experienţa anterioară.

Investigaţia oferă, de asemenea, posibilitatea elevului de a se implica activ în procesul de

învăţare, realizând permanente integrări şi restructurări în sistemul raţional propriu, ceea ce
conferă cunoştinţelor un caracter operaţional accentuat.

Prin investigaţie, profesorul poate urmări procesul, realizarea unui produs precum şi
atitudinea elevului.

Sarcinile de lucru adresate elevilor de către profesor în realizarea unor experimente, pot fi
diferite ca nivel de complexitate a cunoştinţelor şi competenţelor implicate; ele pot
reprezenta:
 simpla descriere a caracteristicilor unor obiecte desprinse din realitatea imediată
sau fenomene observate direct de către elev şi comunicarea în diferite moduri a
observaţiilor înregistrate, prin intermediul desenelor, graficelor şi tabelelor;
 utilizarea unor materiale pentru a face observaţii referitoare la fenomenele supuse
atenţiei elevilor. Aceste observaţii constituie baza pentru realizarea unor comparaţii
adecvate între fenomenele respective - sau între ceea ce au înregistrat direct - şi
 ceea ce au presupus că se va întâmpla (confirmarea sau infirmarea ipotezelor
făcute);
 identificarea factorilor implicaţi în contextul supus observaţiei, prin intermediul
unor
instrumente minime.
caracter închis (cu un anumit parcurs de urmat, cu un răspuns corect)
caracter complet deschisă (mai multe căi, mai multe răspunsuri corecte)
conduse de profesor (profesorul pune o întrebare, sugerează o problemă)

5. Activităţi didactice desfăşurate în şcoală (în afara clasei)

 activităţi desfăşurate de colectivul didactic al şcolii:
 consultaţii;
 meditaţii;
 cercuri pe materii;
 şezători literare;
 jocuri şi concursuri şcolare;
 serbări şcolare;
 cenacluri;
 întâlniri cu personalităţi din diverse domenii.

Activităţi organizate de instituţii înafara şcolii:

 trupe cultural – educative;
 acţiuni de educaţie sanitară, rutieră etc.
 vizionări de spectacole etc.

Activităţi desfăşurate în afara şcolii(extraşcolare)

• excursii şi vizite didactice;
• activităţi cultural – distractive;
• vizionări de spectacole, filme tematice etc.
• tabere naţionale, judeţene, de documentare şi creaţie;
• manifestări cultural – educative în biblioteci, muzee, case ale tineretului;
• excursii şi drumeţii;
• emisiuni radio şi TV etc.

Fisa de lucru 8
1.Tipuri de ativitati instructiv-educative din gradinita;
2.Identificati sarcina didactica dominanta pentru diferitele tipuri de activitati instructiv-
eductive;
3.Ce presupune un proiect tematic la gradinita si care sunt criterile de selectare a subiectului
pentru un proiect?
4.Identificati de ce jocul este atat de important la gradinita;
5.Tipuri de jocuri;
6.Cum se face impartirea salii de grupa in zone?;
7.Ce ar putea cuprinde centrul stiinte?
REZOLVARE:
1.
- Activitati de educare pentru stiinta;
- Activitati de educare a limbajului;
- Jocuri si activitati la alegerea copilului;
- Activitati educative estetice;
- Activitati de educare psiho-motorie.
2.Activitati pe domenii experientiale;
Jocuri pe activitati didactice;
Activitati de dezvoltare personala- rutine; tranzitie; optionale;
3.

Tipul de activitate Sarcina didactica dominanta

Actitati de predare-invatare Comunicarea si insusirea de cunostinte;
Formare de princeperi si deprinderi Realizarea unor activitati independente;
Activitati de consolidare a cunostintelor Fixarea si consolidarea cunostintelor;
Activitati de evaluare Controlul si evaluarea

4.
- Integrarea diferitelor arii currciulare;
- Investigatie in profunzime;
- Sa fie strans legat de experienta cotidiana a copiilor;
- Sa fie suficient de familiar cel putin catorva copii;
5.
 Jocul cu subiect şi roluri alese din viaţa cotidiană ;
 Jocuri cu subiecte şi roluri din basme şi povestiri;
 Jocul de construcţie;
 Jocul de mişcare;
 Jocurile hazlii;
 Jocurile didactice.

6.Zonă liberă şi liniştită, Zona a creativităţii; Zonă cu mese şi scaune; Zonă pentru activităţile
de scriere; Zonă pentru joc atribuită jocului liber, construcţiilor sau sociodramei; Zonă pentru
depozitarea materialelor şi jucăriilor care nu sunt de folosinţă curentă (de obicei încuiată) ;
Zonă pentru expunerea lucrărilor copiilor; Zonă pentru construcţii cu cuburi sau alte
materiale de construcţie.

7.
- materiale din natură (ghinde, pietre, scoici, seminţe, fructe, legume, cereale, colecţii
de insecte, ierbare);
- mulaje din plastic reprezentând animale sau păsări;
- un loc pentru animale vii (acvariu cu peşti sau cu broscuţe ţestoase, suport de sticlă
pentru hamster sau porcuşor de Guineea, colivie pentru papagali sau peruşi);
 - un loc pentru instrumentele de investigaţie care să servească activităţilor de tip
experimente fizice şi chimice (magneţi, oglinzi, cărbuni, recipienţi, obiecte de
măsurare, prismă, baterii, termometru, clepsidră etc.);
- un loc însorit pentru plantele de interior sau cele semănate şi plantate de copii;
- un loc pentru pliante, imagini, planşe, atlase de anatomie, botanică, zoologie,
enciclopedii cu mijloace de locomoţie, harţi geografice etc. jocurile Lotto, jocurile
matematice, rigle, ruletă, cântare tip balanţă, piese Lego sau Duplo, table magnetice
cu numere etc.

Fisa de lucru 9
1.Ce sunt materialele didactice? Dar mijloacele de invatamant?
2.Functiile mijloacelor de invatamant;
3.Clasificarea mijloacelor de invatamant;
4.Mijloace didactice folosite in educatia prescolara.
REZOLVARE

1. Materiale didactice
Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse documente şi instrumente
naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării, pentru îndeplinirea unor
obiective instructiv- formativ-educative.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-
vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc( mediază) comunicarea( transmiterea)
conţinuturilor în scopuri instructiv-educative.

2. Funcţiile mijloacelor de învăţământ

 Funcţia cognitiv-formativa;
 Funcţia de legare a procesului de învăţământ cu realitatea socio-profesională
 Funcţia de dezvoltare multidimensională şi integrală a personalităţii.

3.
 Mijloace de invatamant narturale;
 Mijloace de invatamant de substitutie:
- obiectuale (fizice): mulajele, corpurile geometrice, modelele sau
machetele fixe, secţionate sau funcţionale specifice diverselor domenii,
cum ar fi: biologice, mecanice, chimice, energetice, electronice, nucleare,
simulatoarele şi altele;
- iconice sau figurative (imagistice) grecescul eikon- imagine sau figură,
iconic. Ele pot fi clasificate în două subgrupe: reprezentări
imagistice( grafice): fotografii, desene didactice, care pot cuprinde întreaga
gamă de elemente ale desenului tehnic: schiţe, scheme, diagrame şi
simboluri intuitive, precum şi reprezentări grafice complexe: planşe, hărţi,
globul pământesc, panouri, tabele tematice, stass-uri;
- reprezentări audio-vizuale.
  Mijloacele de învăţământ logico-matematice (ideale);
 Mijloace de învăţământ acţionale;
 Mijloace de învăţământ mixte;
 Mijloace de învăţământ informatice;
 Mijloace de învăţământ de evaluare a cunoştinţelor;
4. Mijloace didactice folosite la gradinita:
- Foarfece;
- Lipici;
- Hartie colorata;
- Jucarii;
- Lego;
- Lut;
Fisa de lucru 10
1.Descrieti amanuntit cate o activitate didactica pentru fiecare metoda didactica descrisa in
suportul de curs;
2.Definiti termenii metodologice, strategie didactica, metoda didactica;
3.Clasificati metodele didactice.
REZOLVARE:
Observaţia- Observatie orhideea;
Experimentul- Experiment „Proprietatile focului”;
Demonstratia- Demonstratie reactii chimice (ex. Vulcanul);
Problematizarea
Explicatia
Povestirea- Povestire „Misterele universului”
Lectura
Modelarea- Modelare vulcan
Exercitiu- Consolidare- fise de lucru

2. Metodologia se constituie ca un segment al didacticii care studiaza natura, functiile si

modul de folosire a metodelor specifice procesului instructiv educativ.
Strategia didactica semnifica modalitati de abordare a predarii, învatarii si evaluarii printr-o
combinatie optima a metodelor, mijloacelor si tehnicilor de instruire, precum si a formelor
de organizarea, prin care sa se poata înfaptui obiectivele, finalitatile stabilite la parametri
superiori de performanta.
Metoda didactică este „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod
comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar eforturile profesorului şi ale elevilor
săi“.

3.
 Clasificarea metodelor didactice clasice (S. Stoian):
- metode bazate pe acţiune (exerciţiul, lucrări de laborator, de atelier, activitatea cu cartea);
- metode iconice (la nivelul primului sistem de semnalizare) – demonstraţia, observarea,
excursiile şi vizitele;
- metode simbolice (la nivelul celui de-al doilea sistem de semnalizare) – expunerea,
conversaţia;
  Clasificarea în funcţie de scopul didactic urmărit:
- metode de predare a materialului nou, de fixare a cunoştinţelor, de formare a priceperilor
şi deprinderilor: expunerea (prelegerea, explicaţia), conversaţia, demonstraţia, munca cu
manualul şi cartea, observarea independentă, exerciţiul;
- metoda de verificare şi apreciere a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor: verificarea
orală, verificarea scrisă, verificarea cu ajutorul maşinilor.
 Clasificarea metodelor de învăţământ realizată de A. Dancsuly, M.Ionescu, I. Radu,
D. Salade
- expunerea sistematică a cunoştinţelor;
- conversaţia;
- problematizarea (învăţarea prin probleme) ;
- modelarea;
- demonstraţia;
- experimentul;
- exerciţiul;
- metoda activităţii pe grupe;
- metoda activităţii independente;
- instruirea programată;
- metode de verificare şi evaluare.