Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bistrita, 2017
Abordari teoretice:
Etimologie (din limba greaca) meta -> spre
odos -> cale
Metodica este o stiinta din domeniul stiintelor pedagogice care are ca obiect studierea
organizarii procesului de invatamant la un anumit obiect din planul de invatamant.
Noul curriculum din ciclul primar prevede studierea stiinteor naturii inca din clasa
pregatitoare asigurand continuitate cu ceea ce cunoaste in gradinita. Materia se numeste
Matematica si explorarea mediului (MEM)- Abordare integrata.
Obiectivele acestei discipline vizeaza dezvoltarea capacitatii de observare, explorare si
intelegere a mediului inconjurator. Disciplina Stiinte ale naturii care apare in curriculum-ul
claselor a III-a si a IV-a vizeaza observarea si perceperea lumii dar si aplicarea informatiilor
obtinute. Se doreste stimularea interesului pentru cunoastere a copilului. Noile programe
evidentiaza necesitatea pregatirii elevului nu ca pe un om de stiinta ci ca pe un cetatean care
sa utilizeze demersuri stiintifice in vederea intelegerii si implicarii in mediul in care traieste.
Fisa de lucru 1
1.Definiti termenii:
- Curriculum;
- Cicluri curriculare;
- Programa scolara;
- Obiective cadru;
- Competente;
- Competente generale;
- Competente specifice;
- Obiective de referinta;
- Activitati de invatare;
- Continuturi.
2.Identificati diferentele intre: curriculum pentru invatamantul prescolar si programa scolara
pentru invatamantul primar;
3.Cum este organizat programul anual de studiu la gradinita?
4.Care sunt continuturile pentru domeniul stiinte, disciplina MEM precum si disciplina
Stiintele naturii in invatamantul primar?
REZOLVARE:
1.
Curriculum= ansamblul proceselor educationale si al experientelor de invatare prin care
trece elevul pe durata parcursului scolar;
Cicluri curriculare= perioade ale scolaritatii;
Programa scolara= document care cuprinde obiectivele (tintele de atins prin activitatea
didactica) continuturile si activitatile de invatare;
Obiective cadru= obiective cu un grad rificat de generalitate si complexitate. Ele se refera la
formarea unor capacitati si atitudini generale de specificul disciplinei si sunt marite de-a
lungul mai multor ani de studiu (finalitati).
Competentele= ansambluri structurate de cunostinte, abilitati si atitudini dezvoltate prin
invatare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, in
contexte particulare diverse.
Competentele generale= achizitiile cu cunoastere si atitudinale ale elevului la sfarsitul unei
perioade de invatare;
Competentele specifice= derivate din competentele generale si se formeaza pe parcursul
unui an scolar;
Obiective de referinta= obiective care specifica rezultatele asteptate ale invatarii la finalul
unui an de studiu si urmaresc progresia si informarea de capacitati si achizitia de cunostinte
ale elevului de la un an de studiu la altele.
Continuturile= informatii pe care le vor utiliza elevii pentru atingerea obiectivelor propuse;
2.
4. Continuturile sunt informatii pe care le vor utiliza elevii pentru atingerea obiectivelor
propuse.
Domeniul stiinte -> la alegere in functie de cele 6 teme grupate in proiecte tematice;
Matematica si explorarea mediului -> Nume, figuri si corpuri geometrice, masuri, date,
stiintele vietii, stiintele pamantului, stiinte fizice;
Stiintele naturii -> stiintele vietii, stiintele pamantului, stiintele fizicii.
Fisa de lucru 2
4. Invatamant primar:
Invatamant prescolar:
Fisa de lucru 4
Fisa de lucru 5
Fisa de lucru 6
Continuturi Competent
/ proiecte e specifice/ Activita Resurse Evaluar Ob
tematice Obiective ti de e s
de referinta invatare
Material Metodic Temporal
e e e
Fisa de lucru 7
Fisa de lucru 7
3. Sarcina frontală = sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de către toţi elevii;
Sarcini diferenţiate = sarcini de instruire diferite care se repartizează prin efectuare fie de
către grupe, fie individual;
Activitate independentă = efectuarea sarcinii se face de către elevi fără nici un sprijin;
Sarcini care presupun un demers investigativ pot constitui baza unei evaluări sumative, în
care aspectele abordate să poată permite analiza şi evaluarea unor situaţii noi, făcând
posibilă manifestarea creativităţii fiecărui elev. Etapele prezentate în cadrul activităţii de
investigaţie teoretică şi experimentală sunt desigur valabile şi în acest caz, cu menţiunea că
investigaţiile se pot referi şi la domenii în care nu este necesar un experiment propriu-zis.
Investigaţia reprezintă o activitate care se desfăşoară în clasă sau în afara ei, pe parcursul
unui interval variabil de timp şi care poate fi descrisă după cum urmează: elevul primeşte o
sarcină prin instrucţiuni precise, pe care trebuie să o înţeleagă şi apoi să o rezolve,
demonstrând şi exersând totodată, o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi în contexte
variate. Investigaţia constituie o şansă pentru elev de a-şi pune în valoare potenţialul creativ
în aplicarea cunoştinţelor asimilate, în explorarea situaţiilor noi (învăţare euristică) sau
foarte puţin asemănătoare în raport cu experienţa anterioară.
Prin investigaţie, profesorul poate urmări procesul, realizarea unui produs precum şi
atitudinea elevului.
Sarcinile de lucru adresate elevilor de către profesor în realizarea unor experimente, pot fi
diferite ca nivel de complexitate a cunoştinţelor şi competenţelor implicate; ele pot
reprezenta:
simpla descriere a caracteristicilor unor obiecte desprinse din realitatea imediată
sau fenomene observate direct de către elev şi comunicarea în diferite moduri a
observaţiilor înregistrate, prin intermediul desenelor, graficelor şi tabelelor;
utilizarea unor materiale pentru a face observaţii referitoare la fenomenele supuse
atenţiei elevilor. Aceste observaţii constituie baza pentru realizarea unor comparaţii
adecvate între fenomenele respective - sau între ceea ce au înregistrat direct - şi
ceea ce au presupus că se va întâmpla (confirmarea sau infirmarea ipotezelor
făcute);
identificarea factorilor implicaţi în contextul supus observaţiei, prin intermediul
unor
instrumente minime.
caracter închis (cu un anumit parcurs de urmat, cu un răspuns corect)
caracter complet deschisă (mai multe căi, mai multe răspunsuri corecte)
conduse de profesor (profesorul pune o întrebare, sugerează o problemă)
Fisa de lucru 8
1.Tipuri de ativitati instructiv-educative din gradinita;
2.Identificati sarcina didactica dominanta pentru diferitele tipuri de activitati instructiv-
eductive;
3.Ce presupune un proiect tematic la gradinita si care sunt criterile de selectare a subiectului
pentru un proiect?
4.Identificati de ce jocul este atat de important la gradinita;
5.Tipuri de jocuri;
6.Cum se face impartirea salii de grupa in zone?;
7.Ce ar putea cuprinde centrul stiinte?
REZOLVARE:
1.
- Activitati de educare pentru stiinta;
- Activitati de educare a limbajului;
- Jocuri si activitati la alegerea copilului;
- Activitati educative estetice;
- Activitati de educare psiho-motorie.
2.Activitati pe domenii experientiale;
Jocuri pe activitati didactice;
Activitati de dezvoltare personala- rutine; tranzitie; optionale;
3.
4.
- Integrarea diferitelor arii currciulare;
- Investigatie in profunzime;
- Sa fie strans legat de experienta cotidiana a copiilor;
- Sa fie suficient de familiar cel putin catorva copii;
5.
Jocul cu subiect şi roluri alese din viaţa cotidiană ;
Jocuri cu subiecte şi roluri din basme şi povestiri;
Jocul de construcţie;
Jocul de mişcare;
Jocurile hazlii;
Jocurile didactice.
6.Zonă liberă şi liniştită, Zona a creativităţii; Zonă cu mese şi scaune; Zonă pentru activităţile
de scriere; Zonă pentru joc atribuită jocului liber, construcţiilor sau sociodramei; Zonă pentru
depozitarea materialelor şi jucăriilor care nu sunt de folosinţă curentă (de obicei încuiată) ;
Zonă pentru expunerea lucrărilor copiilor; Zonă pentru construcţii cu cuburi sau alte
materiale de construcţie.
7.
- materiale din natură (ghinde, pietre, scoici, seminţe, fructe, legume, cereale, colecţii
de insecte, ierbare);
- mulaje din plastic reprezentând animale sau păsări;
- un loc pentru animale vii (acvariu cu peşti sau cu broscuţe ţestoase, suport de sticlă
pentru hamster sau porcuşor de Guineea, colivie pentru papagali sau peruşi);
- un loc pentru instrumentele de investigaţie care să servească activităţilor de tip
experimente fizice şi chimice (magneţi, oglinzi, cărbuni, recipienţi, obiecte de
măsurare, prismă, baterii, termometru, clepsidră etc.);
- un loc însorit pentru plantele de interior sau cele semănate şi plantate de copii;
- un loc pentru pliante, imagini, planşe, atlase de anatomie, botanică, zoologie,
enciclopedii cu mijloace de locomoţie, harţi geografice etc. jocurile Lotto, jocurile
matematice, rigle, ruletă, cântare tip balanţă, piese Lego sau Duplo, table magnetice
cu numere etc.
Fisa de lucru 9
1.Ce sunt materialele didactice? Dar mijloacele de invatamant?
2.Functiile mijloacelor de invatamant;
3.Clasificarea mijloacelor de invatamant;
4.Mijloace didactice folosite in educatia prescolara.
REZOLVARE
1. Materiale didactice
Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse documente şi instrumente
naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării, pentru îndeplinirea unor
obiective instructiv- formativ-educative.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-
vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc( mediază) comunicarea( transmiterea)
conţinuturilor în scopuri instructiv-educative.
3.
Mijloace de invatamant narturale;
Mijloace de invatamant de substitutie:
- obiectuale (fizice): mulajele, corpurile geometrice, modelele sau
machetele fixe, secţionate sau funcţionale specifice diverselor domenii,
cum ar fi: biologice, mecanice, chimice, energetice, electronice, nucleare,
simulatoarele şi altele;
- iconice sau figurative (imagistice) grecescul eikon- imagine sau figură,
iconic. Ele pot fi clasificate în două subgrupe: reprezentări
imagistice( grafice): fotografii, desene didactice, care pot cuprinde întreaga
gamă de elemente ale desenului tehnic: schiţe, scheme, diagrame şi
simboluri intuitive, precum şi reprezentări grafice complexe: planşe, hărţi,
globul pământesc, panouri, tabele tematice, stass-uri;
- reprezentări audio-vizuale.
Mijloacele de învăţământ logico-matematice (ideale);
Mijloace de învăţământ acţionale;
Mijloace de învăţământ mixte;
Mijloace de învăţământ informatice;
Mijloace de învăţământ de evaluare a cunoştinţelor;
4. Mijloace didactice folosite la gradinita:
- Foarfece;
- Lipici;
- Hartie colorata;
- Jucarii;
- Lego;
- Lut;
Fisa de lucru 10
1.Descrieti amanuntit cate o activitate didactica pentru fiecare metoda didactica descrisa in
suportul de curs;
2.Definiti termenii metodologice, strategie didactica, metoda didactica;
3.Clasificati metodele didactice.
REZOLVARE:
Observaţia- Observatie orhideea;
Experimentul- Experiment „Proprietatile focului”;
Demonstratia- Demonstratie reactii chimice (ex. Vulcanul);
Problematizarea
Explicatia
Povestirea- Povestire „Misterele universului”
Lectura
Modelarea- Modelare vulcan
Exercitiu- Consolidare- fise de lucru
3.
Clasificarea metodelor didactice clasice (S. Stoian):
- metode bazate pe acţiune (exerciţiul, lucrări de laborator, de atelier, activitatea cu cartea);
- metode iconice (la nivelul primului sistem de semnalizare) – demonstraţia, observarea,
excursiile şi vizitele;
- metode simbolice (la nivelul celui de-al doilea sistem de semnalizare) – expunerea,
conversaţia;
Clasificarea în funcţie de scopul didactic urmărit:
- metode de predare a materialului nou, de fixare a cunoştinţelor, de formare a priceperilor
şi deprinderilor: expunerea (prelegerea, explicaţia), conversaţia, demonstraţia, munca cu
manualul şi cartea, observarea independentă, exerciţiul;
- metoda de verificare şi apreciere a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor: verificarea
orală, verificarea scrisă, verificarea cu ajutorul maşinilor.
Clasificarea metodelor de învăţământ realizată de A. Dancsuly, M.Ionescu, I. Radu,
D. Salade
- expunerea sistematică a cunoştinţelor;
- conversaţia;
- problematizarea (învăţarea prin probleme) ;
- modelarea;
- demonstraţia;
- experimentul;
- exerciţiul;
- metoda activităţii pe grupe;
- metoda activităţii independente;
- instruirea programată;
- metode de verificare şi evaluare.