6431 - Curriculum Chimie Gimnaziu 2019 06 24

Versiune pre finală
PROIECT
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM
Chimie
clasele a VII-a – a IX-a
Aria curriculară:
Matematică și științe
Chişinău, 2019
CUPRINS
Preliminarii .............................................................................................................................. 2
I. Administrarea disciplinei ................................................................................................... 3
Repartizarea unităților de conținut pe clase şi pe unități de timp ................................ 3
II. Repere conceptuale ............................................................................................................. 4
III. Competențe specifice disciplinei ...................................................................................... 5
IV. Unități de învățare
Clasa a VII-a ..... ................................................................................................................. 6
Clasa a VIII-a ......................................................................................................................14
Clasa a IX-a .........................................................................................................................22
V. Repere metodologice de predare-învățare-evaluare ........................................................31
Bibliografie ...........................................................................................................................35
1 / 35
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a, alături de manualul școlar,
ghidul metodologic, softurile educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente
curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate
cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al
Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul
general (2018) și Recomandărilor Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, privind
competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018),
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a reprezintă un document reglator,
care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și
metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților
educaționale.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a fundamentează și ghidează
activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de
lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-
evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a, prezentată în plan pedagogic în
curriculumul dat, are un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor
competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată
pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-
a s-a ținut cont de:
● abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
● necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
● valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și celor
specifice;
● necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a cuprinde următoarele
componente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe
specifice disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități de învățare-evaluare,
Produse de învățare, Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Lista bibliografică.
Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă, care reprezintă
competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare și au funcția de
stabilire a obiectivelor de evaluare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele
a VII-a – a IX-a orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare
în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare-
evaluare).
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a are următoarele funcții:
● de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru clasele a VII-a
– a IX-a;
● de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina data și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei
Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a, dintre competențele structurale ale curriculumului
disciplinar, dintre standarde și finalitățile curriculare;
● de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă) și de evaluare
a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a – a IX-a se adresează cadrelor didactice,
elevilor, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
2 / 35
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore
Obligatorie Matematică şi Ştiinţe VII 1 34
VIII 2 68
IX 2 66
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare

Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a IX-a
Unități de învățare Nr Unități de învățare Nr Unități de învățare Nr

de de de
ore ore ore
1. Substanțele și 8 1. Substanța - 9 1. Legea Periodicității şi 7

fenomenele chimice în componenta chimică a Tabelul Periodic.
viața noastră. materiei.
2. Tabelul Periodic al 7 2. Reacții chimice. 10 2. Soluțiile și disocierea 7

elementelor chimice și electrolitică.
structura atomului.
3. Compoziția 8 3. Oxigenul. Hidrogenul. 10 3. Metalele și compușii lor 16

substanței și legătura cu importanță practică.
chimică.
4. Substanțe pure și 9 4. Clasele de compuși 20 4. Nemetalele și compușii 28

amestecuri în viața anorganici. lor cu importanță practică.
cotidiană.
Ore la discreția 2 5. Apa și soluțiile. 11 5. Chimia și progresul 5

cadrului didactic modern.
6. Produsele chimice și 5 Ore la discreția cadrului 3

calitatea vieții. didactic
Ore la discreția cadrului 3

didactic
III. REPERE CONCEPTUALE
Curriculum-ul dat sincronizează abordarea psihocentrică și sociocentrică, prioritizarea

finalităților educaționale; integralizarea predării-învățării-evaluării etc. Cunoaşterea conceptelor,
principiilor, legilor, metodelor de obţinere, proprietăţilor şi utilizării unor substanţe, înţelegerea
impactului chimiei asupra calităţii vieţii, reprezintă componente de bază ale competenţei pentru
ştiinţe, care este o competență transversală. Ea se manifestă prin abilitatea de a manipula cu
substanţele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informaţiile ştiinţifice pentru rezolvarea
problemelor și a deduce concluzii, manifestând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul
științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic, ce
constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, terminologie, noțiuni, teorii, legi, modele și dezvoltă
gândirea abstractă a elevilor.
3 / 35
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Chimie este format din:
competențe-cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competențe.
Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt
de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și
performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele
din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor
internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-
cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/
transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele
specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează
a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor cinci
competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților
de învățare-evaluare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind
proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei
și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute
integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru
evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare
și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele
fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea
competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea / construirea acestora. Unitățile de
competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele a VII-a a
IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar
respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează
realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/ transdisciplinare. Unitățile
de conținut includ temele și liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte /sintagme care trebuie să
intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități de învățare. Abordarea
interdisciplinară a conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor sunt importante pentru
procesul de învățare și motivarea elevilor.
Conținuturile curriculare în clasa a VII-a vor dezvolta cunoștințele elevilor despre lumea
înconjurătoare: mediu - materie - substanțe - compoziția substanțelor - amestecuri - apă - aer -
protecția mediului. În clasa a VIII-a elevii iși vor dezvolta sistemul de cunoștințe despre substanțe și
proprietățile lor, conform axei cognitive: compoziția substanțelor - formule chimice - Legea
conservării masei substanțelor - reacții chimice - cantitatea și masa substanței - clasele de compuși
anorganici - acizi - baze - oxizi - săruri - legături genetice - apa - soluțiile - produsele chimice -
utilizarea inofensivă a substanțelor - calitatea vieții. În clasa a IX-a elevii vor descoperi cunoștințe
noi despre: Legea Periodicității și Tabelul Periodic - procesele chimice în soluții - disocierea
electrolitică - electroliții tari / slabi - reacții de schimb ionic - metale (sodiu, potasiu, calciu, aluminiu,
fier) și compușii lor cu importanță practică - nemetale (clor, sulf, azot, fosfor, carbon, siliciu) și
compușii lor cu importanță practică - utilizarea inofensivă a unor compuși organici în viața cotidiană
- chimia ca știință și artă, rolul ei pentru progresul modern. Cadrul didactic va selecta conținuturi
relevante și activități de învățare, astfel încât acestea să contribuie în mod eficient la formarea
competențelor specifice Chimiei.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să
valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o
4 / 35
completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune
accentul pe abordări flexibile care încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor
în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elemente de învățare dincolo de clasă în
contexte de: învățare prin cercetare; învățare bazată pe proiect; învățare bazată pe sarcini / probleme;
învățare prin colaborare; etc.
Învățarea bazată pe proiect le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le
creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor
incluse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modificate în dependență de problemele
comunității și interesele elevilor. Prin proiecte elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a
lumii, să identifice caracteristicele substanţelor și proceselor chimice din mediu și organism, să
utilizeze responsabil substanțele în activitatea cotidiană. Integrarea în curriculum a proiectelor
transdisciplinare (de exemplu, STIM - Științe, Tehnologie, Inginerie, Matematică; STIAM - Științe,
Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică, eTwinning - proiect european) asigură calitatea educației
pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța
să devii.
Curriculumul dat vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin
investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor chimice și proceselor chimice. Efectuarea
lucrărilor de laborator şi a lucrărilor practice va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a
planifica experimente, a efectua observări, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii.
Aceasta va contribui la formarea unui comportament ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor
chimice în diverse situații cotidiene, prevenind factorii de risc. Realizarea experiențelor digitale,
activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și responsabilă a tehnologiilor
digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi
utilizate în calitate de resurse educaționale deschise.
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI CHIMIE
CS 1. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate.

CS 2. Utilizarea limbajului chimic și a tehnologiilor digitale în diverse situații de comunicare,
manifestând corectitudine și deschidere.
CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea algoritmilor specifici chimiei, demonstrând perseverență
și responsabilitate în luarea deciziilor.
CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele de
securitate personală şi socială.
CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea
personală și grijă față de mediu.
IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
CLASA a VII-a
Administrarea disciplinei
Nr. Unități de învățare / Total Din ele, Activități de
semestre 34 număr de ore învățare - evaluare
ore recomandate,
număr
25 3 4 3 8
5 / 35
Predare Lucrări Evaluare Proiecte Experiențe
- practice sumativă de
învăţare laborator
Semestrul I 15 11 2 2 1 3
1 Substanțele și fenomenele 8 5 2 1 0 2
chimice în viața noastră.
2 Tabelul Periodic al 7 6 0 1 1 1
elementelor chimice și
structura atomului.
Semestrul II 19 14 1 2 2 5
3 Compoziția substanței și 8 7 0 1 1 1
legătura chimică.
4 Substanțe pure și amestecuri 9 7 1 1 1 4

în viața cotidiană.

didactic
Activităţi de învățare-evaluare
Unități de competențe Unități de conţinuturi
recomandate
1. Substanțele și fenomenele chimice în viața noastră
1.1. Operarea, în Chimia - știința despre Instructaj: Respectarea normelor

diferite situaţii de substanțe. Dezvoltarea chimiei, de protecție a muncii în laboratorul
comunicare, cu obținerea substanțelor noi şi a de chimie.
noțiunile ce se referă materialelor moderne. Realizările Investigarea experimentală a
la: substanță, chimiștilor din Republica substanțelor și proceselor
proprietățile substanței, Moldova. chimice:
fenomenele fizice, Corpuri fizice și substanțe. ● Lucrarea practică nr. 1.
chimice, reacțiile Diversitatea substanțelor. Tehnici de lucru cu
chimice. Metode de investigare a substanțele, vasele, utilajul
1.2. Caracterizarea substanțelor: observarea, și ustensile în laboratorul de
obiectului de studiu al descrierea, măsurarea, chimie (luarea probei,
chimiei / proprietăților experimentul. Norme de protecție cântărirea, măsurarea
fizice și fiziologice ale a muncii în laboratorul de volumului de lichid,
unor substanțe. chimie. Vase şi ustensile de încălzirea, observarea
1.3. Compararea laborator. structurii flăcării).
corpurilor și Proprietățile substanțelor. ● Lucrarea practică nr. 2.
substanțelor; Proprietățile fizice. Investigarea fenomenelor
proprietăților Noțiuni despre proprietățile fizice (evaporarea apei;
substanțelor; chimice și fiziologice ale mărunțirea, dizolvarea
fenomenelor fizice și substanțelor. Acțiunea unor zahărului, modificarea
chimice. formei unei sârme de
6 / 35
recomandate
1.4. Identificarea substanțe chimice asupra omului aluminiu/cupru prin

fenomenelor chimice şi a mediului. răsucire, întindere) şi
din mediu în baza Fenomene fizice și chimice. chimice (arderea lumânării /
semnelor reacțiilor Reacțiile chimice și influența lor chibritului, interacțiunea
chimice. asupra mediului și calității vieții. sodei alimentare cu oțet).
1.5. Aplicarea Semnele reacțiilor chimice. ● Experiența de laborator
tehnicilor de lucru cu nr. 1. Identificarea unor
substanțele, vasele, Elemente noi de limbaj chimic: proprietăți fizice ale
utilajul și ustensilele în Chimie, substanță, proprietățile substanțelor: starea de
laboratorul de chimie, fizice / chimice / fiziologice ale agregare, culoarea,
respectând regulile de substanțelor, fenomen fizic, solubilitatea în apă.
securitate. fenomen chimic, reacție chimică. ● Experiența de laborator
1.6. Investigarea nr. 2. Identificarea semnelor
experimentală a reacțiilor chimice:
proprietăților schimbarea culorii /
substanțelor, a mirosului, degajarea luminii
fenomenelor fizice și / căldurii / unui gaz,
chimice, respectând formarea sau dispariția unui
regulile de securitate. precipitat.
Rezolvarea exercițiilor:
● Elaborarea întrebărilor
cauzale și a răspunsurilor
privind caracterizarea
proprietăților fizice ale
substanțelor utilizate în
activitatea cotidiană;
respectarea normelor de
protecție a muncii în
laboratorul de chimie și
protecția sănătății.
● Elaborarea, în grup, a unui
poster despre obiectul de
studiu al chimiei /
importanța chimiei ca
știință / subștanțele și
materialele moderne /
realizările chimiștilor din
Republica Moldova.
● Recunoașterea vaselor și
ustensilelor de laborator și
explicarea modului de lucru
cu ele.
● Identificarea asemănărilor și
deosebirilor dintre: a)
corpuri alcătuite din diferite
substanţe (sticlă, lemn,
cauciuc, mase plastice,
fibre, metale); b)
proprietățile substanțelor; c)
7 / 35
recomandate
fenomenele fizice (topirea și

solidificarea, evaporarea și
condensarea, dizolvarea și
cristalizarea) și chimice
(arderea, descompunerea).
● Identificarea proprietăților
fizice (starea de agregare,
culoarea, mirosul, gustul,
solubilitatea în apă,
temperatura de topire,
temperatura de fierbere,
conductibilitatea electrică,
duritatea, densitatea) ale
unor substanțe (apă, zahăr,
sare de bucătărie, fier,
cupru, aluminiu, grafit,
etc.), utilizând diverse
surse de documentare
(manuale, enciclopedii,
compendii, îndrumare,
surse digitale).
● Propunerea modului de
utilizare a unor substanțe
pornind de la proprietățile
acestora.
● Exemplificarea
proceselor/reacțiilor chimice
din activitatea cotidiană
conform semnelor reacției
chimice.
Jocuri didactice: Diversitatea
substanțelor / Cuvinte încrucișate/
Piramida investigării/ Ce s-ar
întâmpla, dacă…? etc.
2. Tabelul Periodic al elementelor chimice și structura atomului.
2.1. Operarea, în Atomii – particule constituente Investigarea experimentală a

diferite situaţii de ale substanțelor. substanțelor chimice:
comunicare, cu Elementele chimice. ● Experiența de laborator
noțiunile ce se referă Simbolurile și denumirile nr. 3. Compararea
la: atom, element elementelor chimice pentru proprietăților fizice ale
chimic, caracteristicile elementele cu numerele de metalelor și nemetalelor
elementului chimic ordine 1-20, 26, 29, 30, 47, 79, (starea de agregare,
conform poziției în 80, 82. Noțiuni despre masa culoarea, luciu), în baza
Tabelul Periodic. atomică relativă. mostrelor de substanțe.
2.2. Caracterizarea Tabelul Periodic al elementelor Rezolvarea exercițiilor:
elementelor chimice cu chimice: perioade, grupe, ● Scrierea, citirea simbolurilor
numerele atomice 1-20, subgrupe principale/ secundare. chimice, numirea
8 / 35
recomandate
în baza algoritmului: a) Elemente metalice și nemetalice. elementelor chimice (pentru

poziția în Tabelul Metale și nemetale. elementele cu numerele de
Periodic (denumirea, Structura atomului: nucleul ordine 1-20, 26, 29, 30, 47,
simbolul chimic, (protoni și neutroni) şi învelișul 79, 80, 82), identificarea
numărul atomic, masa electronic. masei atomice relative.
atomică relativă, Repartizarea electronilor pe ● Diferențierea noțiunilor de
perioada, grupa, straturi (scheme electronice) element chimic și substanță
subgrupa, caracterul pentru elementele cu numerele în enunțuri contextuale.
metalic sau nemetalic); atomice 1-20). ● Identificarea elementului
b) structura atomului Valențele elementelor chimice chimic, utilizând Tabelul
(sarcina nucleului, (în baza schemelor electronice și Periodic, și diferite
numărul de protoni, în baza Tabelului Periodic). caracteristici ale
neutroni, electroni, Noțiuni de electronegativitate. elementelor.
repartizarea Valență superioară, inferioară ● Determinarea valențelor
electronilor pe (pentru nemetale). elementelor chimice, în
straturi); c) valența Caracteristica elementelor baza schemelor electronice
superioară și valența chimice conform poziției în și a Tabelului Periodic.
inferioară (la Tabelul Periodic. ● Completarea fișelor de
nemetale). caracterizare a elementelor
2.3. Investigarea Elemente noi de limbaj chimic: chimice cu numerele
experimentală a atom, element chimic, simbol atomice 1-20 conform
proprietăților fizice ale chimic, denumirea elementului algoritmului: a) poziția în
metalelor și chimic, grupă, subgrupă Tabelul Periodic
nemetalelor în baza principală /secundară, perioadă, (denumirea, simbolul
mostrelor de substanțe. masă atomică relativă, metal, chimic, numărul atomic,
2.4. Elaborarea și nemetal, număr de masa atomică relativă,
prezentarea unui ordine/atomic, proton, neutron, perioada, grupa, subgrupa,
proiect creativ de electron, înveliș electronic, strat caracterul metalic sau
caracterizare a electronic, schemă electronică, nemetalic); b) structura
elementelor chimice și electronegativitate, valență, atomului (sarcina nucleului,
a valorilor personale. valența superioară, valența numărul de protoni,
inferioară (la nemetale). neutroni, electroni,
repartizarea electronilor pe
straturi); c) valența
superioară și valența
inferioară (la nemetale).
Jocuri didactice: Puzzle/ Memory
etc.
Joc didactic digital: Atomul.
Elaborarea și prezentarea
proiectului nr. 1. Arborele chimic
al Familiei și valorile personale.
3. Compoziția substanței și legătura chimică.
9 / 35
recomandate
3.1. Operarea, în Diversitatea și compoziția Investigarea experimentală a

diferite situaţii de substanțelor. substanțelor chimice:
comunicare, cu Formula chimică - compoziţia ● Experienţa de laborator
noțiunile ce se referă calitativă şi cantitativă a nr. 4. Elaborarea modelelor
la: moleculă, formula substanţei. Substanțe simple și bilă-ax ale moleculelor de
chimică, masa compuse. Noțiunea de moleculă. hidrogen, oxigen, azot, clor,
moleculară relativă; Tipuri de legătură chimică. apă, clorură de hidrogen.
legătura chimică și Legătura covalentă nepolară și Rezolvarea exercițiilor:
tipurile de legături polară (pe exemplele: hidrogen, ● Identificarea substanțelor
chimice; ion, sarcina clor, oxigen, azot; clorură de simple și compuse /
ionului. hidrogen, apă). Formulele compoziției calitative și
3.2. Alcătuirea electronice și modelele cantitative în baza
formulelor chimice și moleculelor. formulelor chimice și
modelelor moleculelor Legătura ionică (pe exemplul modelelor moleculelor;
unor compuși binari în clorurii de sodiu). Noțiuni de tipului de legătură chimică
baza valenței. ioni, sarcină a ionilor. în baza formulei chimice.
3.3. Determinarea Noțiunea de legătura metalică ca ● Modelarea formulelor
tipului de legătură legătură specifică în metale. electronice ale unor
chimică și a masei Formule chimice în baza substanțe cu legătură
moleculare relative în valenței. covalentă.
baza compoziției Masa moleculară relativă. ● Alcătuirea formulelor
substanței. chimice ale compușilor
3.4. Reprezentarea Elemente noi de limbaj chimic: binari în baza valențelor
compoziției unor Molecula, formula chimică, elementelor chimice și
substanțe cu legătură indice, compoziție calitativă / determinarea valenței în
covalentă prin formule cantitativă, compus binar, masă baza formulei.
electronice și modele moleculară relativă, legătură ● Descrierea compoziției,
bilă-ax. chimică, legătură covalentă proprietăților fizice și
3.5. Caracterizarea nepolară / polară, legătură utilizării unor substanţe
compoziției, metalică, legătură ionică, ion, simple și compuse, întâlnite
proprietăților fizice și sarcina ionului. în viața cotidiană.
utilizării unor substanțe ● Calcularea maselor
simple și compuse, moleculare relative ale
întâlnite în viața substanţelor în baza
cotidiană. formulelor chimice.
3.6. Elaborarea și Jocuri didactice: Cuvinte
prezentarea unui încrucișate/ Domino chimic / etc.
proiect creativ de Elaborarea și prezentarea
caracterizare a unei proiectului nr. 2. Pașaportul
substanțe. chimic al unei substanțe.
4. Substanțe pure și amestecuri în viața cotidiană.
4.1. Operarea, în Substanțe pure și amestecuri. Investigarea experimentală a

diferite situaţii de Amestecuri omogene și substanțelor și proceselor
comunicare, cu eterogene. chimice:
noțiunile ce se referă Metode de separare a ● Experienţa de laborator
la: substanță pură, substanțelor din amestecuri nr. 5. Separarea
10 / 35
recomandate
amestec omogen / eterogene (acțiunea magnetului, substanțelor dintr-un

eterogen, soluție, decantarea, filtrarea) și omogene amestec de fier și carbon
cristalizare, distilare, (distilarea, cristalizarea). /sulf prin acțiunea
decantare, filtrare. Aerul - amestec omogen de magnetului.
4.2. Caracterizarea substanțe. Compoziția și ● Experienţa de laborator
amestecurilor utilizate protecția aerului. nr. 6. Decantarea unui
în viața cotidiană, Apa naturală, potabilă și amestec de apă și nisip;
aerului, apelor naturale distilată. lapte de var.
și a metodelor de Rolul apei în viața noastră. ● Experiența de laborator
separare/purificare a Epurarea și protecția apei. nr. 7. Filtrarea unui amestec
substanțelor din Importanța metodelor de de apă și cărbune.
amestecuri eterogene separare a amestecurilor pentru ● Experiența de laborator
(acțiunea magnetului, asigurarea calității vieții. nr. 8. Decantarea unui
decantarea, filtrarea) / Elemente noi de limbaj chimic: amestec de ulei și apă,
omogene (distilarea, Substanță pură, amestec omogen utilizând pâlnia de separare.
cristalizarea). / eterogen, soluție, cristalizare, ● Lucrarea practică nr. 3.
4.3. Investigarea distilare, decantare, filtrare. Purificarea sării de
experimentală a bucătărie.
amestecurilor omogene Rezolvarea exercițiilor:
și eterogene, ● Descrierea amestecurilor
respectând regulile de omogene (oțet, sirop) şi
securitate. eterogene (lapte, apă
4.4. Elaborarea și carbogazoasă) întâlnite în
prezentarea unui viața cotidiană, indicând:
proiect creativ referitor starea de agregare, culoarea,
la investigarea unor compoziția, utilizarea.
substanțe și amestecuri, ● Corelarea compoziției
utilizate în activitatea amestecurilor omogene și
cotidiană. eterogene cu metodele de
separare a substanțelor.
● Elaborarea schemelor de
separare a amestecurilor din
mai multe substanțe.
● Exemplificarea aplicării
metodelor de separare a
substanțelor din amestecuri
întâlnite în viața cotidiană:
purificarea apei și aerului,
separarea metalelor din
deșeuri, prelucrarea
petrolului, extragerea
zahărului și purificarea lui
etc.
● Formularea unor întrebări
cauzale/răspunsuri privind
metodele de separare a
amestecurilor; investigarea
caracteristicilor aerului, apei
naturale, apei potabile și
11 / 35
recomandate
distilate; metodelor de
purificare.
● Modelarea procesului de
purificare a apei.
proiectului nr. 3. Creșterea
cristalelor de clorură de sodiu.
(Temă alternativă: Factorii de
poluare în localitatea mea.)
Produse de învățare recomandate: întrebări cauzale și răspunsuri privind respectarea normelor

de protecție a muncii în laborator; exerciții rezolvate; fișă de comparare a corpurilor și substanțelor
/ proprietăților și fenomenelor, completată; fișă de investigare a proprietăților fizice și chimice ale
substanțelor /semnelor reacțiilor chimice, completată; poster elaborat; problemă rezolvată pe baza
algoritmilor elaborați; problemă rezolvată prin aplicarea algoritmilor în situații noi;
experiment/lucrare practică realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate experimentală
elaborat; experiență de laborator realizată, experiență de laborator digitală realizată; jocuri
didactice realizate; proiect realizat și prezentat; test de evaluare sumativă rezolvat.
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul / eleva poate:

7.1. Opera, în diferite situaţii de comunicare, cu elemente noi de limbaj chimic: substanță,
proprietățile substanței, fenomene fizice, chimice, reacții chimice, atom, element chimic, simboluri
chimice, denumirile elementelor chimice, grupă, subgrupă principală /secundară, perioadă, masă
atomică relativă, metal, nemetal, număr de ordine / număr atomic, proton, neutron, electron, înveliș
electronic, strat electronic, schemă electronică, electronegativitate, valență, valența superioară,
valența inferioară (la nemetale), molecula, formulă chimică, indice, compoziție calitativă /
cantitativă, compus binar, masă moleculară relativă, legătură chimică, legătură covalentă nepolară /
polară, legătură metalică, legătură ionică, ion, sarcina ionului, substanță pură, amestec omogen /
eterogen, soluție, cristalizare, distilare, decantare, filtrare.
7.2. Determina tipul de legătură chimică și masa moleculară relativă în baza compoziției substanței.
7.3. Caracteriza:
- obiectul de studiu al chimiei / proprietăților fizice și fiziologice ale unor substanțe;
- elementele chimice cu numerele atomice 1-20, în baza algoritmului: a) poziția în Tabelul
Periodic (denumirea, simbolul chimic, numărul atomic, masa atomică relativă, perioada,
grupa, subgrupa, caracterul metalic sau nemetalic); b) structura atomului (sarcina nucleului,
numărul de protoni, neutroni, electroni, repartizarea electronilor pe straturi); c) valența
superioară și valența inferioară (la nemetale);
- compoziția, proprietăților fizice și utilizarea unor substanțe simple și compuse, întâlnite în
viața cotidiană;
- amestecurile utilizate în viața cotidiană, aerul, apa și metodele de separare a substanțelor
din amestecuri eterogene (acțiunea magnetului, decantarea, filtrarea) / omogene (distilarea,
cristalizarea).
7.4. Compara:
- corpurile și substanțele;
- proprietățile substanțelor;
- fenomenele fizice și chimice, observate în contexte cotidiene.
7.5. Identifica fenomenele chimice din mediu în baza semnelor reacțiilor chimice.
12 / 35
7.6. Alcătui formulele chimice și modele moleculelor unor compuși binari în baza valenței.
7.7. Aplica tehnicile de lucru cu substanțele, vasele, utilajul și ustensilele în laboratorul de chimie,
respectând regulile de securitate.
7.8. Reprezenta compoziția unor substanțe cu legătură covalentă prin formule electronice și modele
bilă-ax.
7.9. Investiga experimental, respectând regulile de securitate:
- proprietățile fizice ale metalelor și nemetalelor în baza mostrelor de substanțe;
- proprietățile substanțelor, a fenomenelor fizice și chimice;
- amestecurile omogene și eterogene.
7.10. Elabora și prezenta un proiect creativ :
- de caracterizare a elementelor chimice și a valorilor personale;
- de caracterizare a unei substanțe;
- referitor la investigarea unor substanțe și amestecuri, utilizate în activitatea cotidiană.
manifestând atitudini și valori specifice predominante:
● curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
● corectitudine și deschidere în utilizarea limbajului chimic și a tehnologiilor digitale;
● perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
● respect pentru normele de securitate personală şi socială;
● responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
CLASA a VIII-a
Nr. Activități de învățare

Din ele, - evaluare
număr de ore recomandate, număr
Unități de învățare / Total de activități
semestre 68
ore 58 2 5 4 12
Predare Experiențe
Lucrări Evaluare
- Proiecte de
practice sumativă
1 Substanța - componenta 9 8 0 1 0 2
chimică a materiei.
2 Reacții chimice. 10 9 0 1 1 1
3 Oxigenul. Hidrogenul. 10 9 0 1 0 3
4 Clasele de compuși 20 18 1 1 1 5
anorganici.
5 Apa și soluțiile. 11 9 1 1 1 1
13 / 35
6 Produsele chimice și 5 5 0 0 1 0
calitatea vieții.

didactic
Unități de competențe Unități de conținuturi
recomandate
1. Substanța – componenta chimică a materiei.
1.1 Operarea, în Substanțe simple și compuse. Instructaj: Respectarea normelor

diferite situaţii de Formulele chimice și denumirile de protecție a muncii în laboratorul
comunicare, cu substanțelor simple. Formulele de chimie.
noțiunile ce se referă chimice ale substanțelor Investigarea experimentală a
la: acid, bază, sare, compuse/compușilor chimice în substanțelor și proceselor
cantitate de substanță, baza valenței, sarcinii ionilor. chimice:
mol, masă molară. Noțiuni de oxizi, acizi, baze, ● Experiența de laborator
1.2. Alcătuirea săruri. nr. 1. Descrierea unor
formulelor chimice ale Substanțele simple și compuse mostre de substanțe simple
substanțelor compuse din jurul nostru. și compuse.
în baza valenței și Caracteristicile cantitative ale ● Experiența de laborator
sarcinii ionilor. substanței. Cantitatea de nr. 2 Calcularea masei,
1.3. Rezolvarea substanță. Molul. Masa molară. cântărirea/ măsurarea probei
problemelor de calcul Metode de rezolvare a ce corespunde unui număr
în baza formulelor problemelor în baza formulei anumit de moli de apă,
chimice, utilizând chimice, prin corelarea cantității carbonat de calciu, zahăr
noțiunile: cantitatea de de substanță cu masa substanței. etc.
substanță, masă molară. Rezolvarea exercițiilor:
1.4. Cercetarea Elemente noi de limbaj chimic: ● Formularea enunțurilor
experimentală a acid, bază, sare, cantitate de argumentate utilizând
corelației dintre masa substanță, mol, masă molară. noțiunile chimice noi.
substanțelor și ● Citirea formulelor chimice,
cantitatea de substanță. comentarea compoziției
substanțelor în baza
formulelor chimice.
● Alcătuirea formulelor
chimice ale oxizilor în baza
valenței, utilizând Tabelul
Periodic.
● Alcătuirea formulelor
chimice ale acizilor, bazelor,
sărurilor în baza sarcinii
ionilor, utilizând Tabelul
Solubilității.
● Calcularea masei molare în
baza formulei chimice.
Rezolvarea problemelor:
14 / 35
recomandate
● Determinarea masei
substanței în baza cantităţii
de substanţă.
● Determinarea cantităţii de
substanţă în baza masei
substanței.
Jocuri didactice: Cuvinte
încrucișate / Domino chimic
/Puzzle.
2. Reacții chimice.
2.1 Operarea, în Reacțiile chimice - procese de Investigarea experimentală a

diferite situaţii de transformare a substanțelor. substanțelor și proceselor
comunicare, cu Semnele reacțiilor chimice. chimice:
noțiunile ce se referă la: Legea conservării masei ● Experiența de laborator
ecuația chimică, reacția substanțelor. Ecuații chimice. nr. 3. Investigarea reacțiilor
de combinare, de Tipuri de reacții chimice: de combinare și de
descompunere, de reacții de combinare, de descompunere și
substituție, de schimb. descompunere. Noțiuni de reacții identificarea semnelor
2.2 Exemplificarea de substituție, reacții de schimb. acestor reacții.
proceselor chimice Metode de rezolvare a Rezolvarea exercițiilor:
observate în lumea problemelor în baza ecuațiilor ● Formularea enunțurilor
înconjurătoare în chimice: determinarea cantității argumentate utilizând
corelare cu semnele de substanță a unui noțiunile chimice noi.
reacțiilor chimice. reactant/produs de reacție ● Identificarea reacțiilor de
2.3 Diferențierea cunoscând cantitatea de combinare, descompunere,
reacțiilor chimice de substanță a unui produs de substituție și schimb în baza
diferite tipuri în baza reacție/reactant. schemelor și ecuațiilor
ecuațiilor chimice. Elemente noi de limbaj chimic: chimice.
2.4 Aplicarea Legii Ecuație chimică, reactant, produs ● Stabilirea coeficienţilor în
conservării masei de reacție, reacție de combinare, ecuaţiile chimice.
substanței pentru descompunere, substituție, ● Citirea ecuațiilor chimice,
stabilirea coeficienților schimb. comentarea tipului
în ecuațiile chimice. substanțelor (reactanți sau
2.5 Rezolvarea produși de reacție), tipului
problemelor în baza reacției, a coeficienților
ecuaţiei chimice, stabiliți.
utilizând noțiunea de Rezolvarea problemelor:
cantitate de substanță. ● Determinarea în baza
2.6. Elaborarea și ecuaţiei chimice a cantităţii
prezentarea unui proiect de substanță a unui
creativ referitor la reactant/produs de reacție,
utilizarea și importanța conform cantității de
reacțiilor chimice.
15 / 35
recomandate
substanță a unui produs de

reacție/reactant.
proiectului nr. 1: Reacțiile
chimice în lumea înconjurătoare.
3. Oxigenul. Hidrogenul.
3.1. Operarea, în Oxigenul, hidrogenul ca Investigarea experimentală a

diferite situaţii de elemente chimice. Răspândirea substanțelor și proceselor
comunicare, cu în natură. Caracteristica generală chimice:
noțiunile ce se referă la: conform poziției în Tabelul ● Experiența de laborator
alotropie, ozon, reacția Periodic. nr. 4. Obținerea oxigenului
de oxidare, reacția de Oxigenul, hidrogenul ca prin descompunerea
ardere, reacția de substanțe simple. Proprietățile peroxidului de hidrogen,
substituție. fizice. Obținerea oxigenului din captarea şi identificarea lui.
3.2. Caracterizarea peroxid de hidrogen, apă, în ● Experiența de laborator
elementelor chimice urma procesului de fotosinteză; nr. 5. Observarea și
oxigen și hidrogen a hidrogenul din metan, apă, acid caracterizarea mostrelor de
conform poziției în clorhidric/sulfuric în reacție cu diferiți oxizi.
Tabelul Periodic. magneziu, zinc, aluminiu. ● Experienţa de laborator
3.3. Caracterizarea Reacția de substituție. nr. 6. Obținerea
compoziției, structurii, Identificarea oxigenului, hidrogenului prin
obținerii, proprietăților hidrogenului. interacțiunea metalelor cu
fizice și chimice, Proprietățile chimice: acizi, captarea şi
identificării, utilizării, - ale oxigenului: reacția cu identificarea lui.
importanței oxigenului metalele calciu, magneziu, Rezolvarea exercițiilor:
și hidrogenului. aluminiu, zinc, fier, cupru; cu ● Elaborarea enunțurilor
3.4. Modelarea nemetalele hidrogen, sulf, fosfor, argumentate privind
ecuațiilor chimice ce azot, carbon (arderea completă, utilizarea, identificarea
caracterizează incompletă); cu metanul; oxigenului, hidrogenului;
proprietățile chimice și - ale hidrogenului: reacția cu importanța stratului de ozon;
metodele de obținere nemetalele oxigen, clor, sulf, necesitatea respectării
ale oxigenului și carbon, azot; cu oxizii metalelor regulilor de securitate în
hidrogenului. (noțiuni de reacție de reducere). cazul utilizării proceselor de
3.5. Investigarea Ozonul - formă alotropică a ardere.
experimentală a oxigenului, rolul biologic. ● Corelarea denumirilor
obținerii și a Protecția stratului de ozon al oxizilor cu formulelor
proprietăților Pământului. chimice.
oxigenului și Oxizii – produși ai reacției de ● Completarea fișei de
hidrogenului, oxidare. Noțiuni de reacții de caracterizare a oxigenului/
respectând regulile de ardere. Asigurarea securității în hidrogenului ca element
securitate. cazul utilizării proceselor de chimic și substanță simplă,
3.6. Rezolvarea ardere. conform algoritmului.
problemelor de Oxigenul, hidrogenul și ● Alcătuirea ecuațiilor
determinare a masei compușii lor - utilizarea și reacțiilor chimice ce
unei substanțe în baza influența asupra calității vieții și caracterizează metodele de
ecuațiilor chimice. mediului. obținere, proprietățile
16 / 35
recomandate
Elemente noi de limbaj chimic: chimice ale oxigenului,

Formă alotropică, ozon, reacții hidrogenului.
de oxidare, ardere, substituție. ● Compararea hidrogenului şi
oxigenului; oxigenului şi
ozonului; conform
algoritmului.
● Compararea proceselor de
oxidare și ardere; a reacțiilor
de combinare,
descompunere și substituție
conform schemelor.
● Determinarea masei unei
substanțe în baza ecuaţiilor
chimice, cunoscând
cantitatea de substanță a
altei substanţe.
Joc didactic: Puzzle.
Studiu de caz: Ozonul protectorul
Terrei.
4. Clasele de compuși anorganici.
4.1. Operarea, în Clasificarea substanțelor Investigarea experimentală a

diferite situaţii de anorganice în baza compoziţiei substanțelor și proceselor
comunicare, cu și solubilității. chimice:
noțiunile ce se referă Noţiuni despre şirurile genetice ● Experienţa de laborator
la: oxizi, acizi, baze, ale metalelor şi nemetalelor; nr. 7. Identificarea acizilor
săruri, indicatori, scală Seria activității metalelor. și bazelor cu ajutorul
pH, mediu acid, mediu Identificarea acizilor și bazelor indicatorilor acido-bazici,
bazic, mediu neutru, cu indicatori. indicatorului universal și
reacția de schimb, Acizii: compoziția, clasificarea, scalei pH.
legătura genetică. denumirile (acid clorhidric, ● Experienţa de laborator
4.2. Corelarea sulfhidric, sulfuros, sulfuric, nr. 8. Proprietăţile chimice
compoziției substanței azotic, fosforic, carbonic, generale ale acizilor.
cu denumirea, clasa de silicic). Proprietățile chimice ● Experienţa de laborator
compuși, utilizarea, generale și obținerea (pe nr. 9. Proprietăţile chimice
acțiunea asupra exemplul acizilor clorhidric, generale ale bazelor.
organismului uman și sulfuric şi fosforic). Reacţia de ● Experienţa de laborator
importanța. schimb. nr. 10. Proprietăţile chimice
4.3. Caracterizarea Bazele: compoziția, clasificarea, generale ale oxizilor (oxid
unei substanțe pe denumirile. Proprietăţile chimice de calciu cu apa, oxid de
exemplul oxizilor, generale, obținerea. cupru cu acid
acizilor, bazelor, Oxizii: compoziția, clasificarea clorhidric/sulfuric).
sărurilor. (oxizi bazici și acizi), ● Experienţa de laborator
4.4. Modelarea denumirile. Proprietăţile chimice nr. 11. Proprietăţile chimice
ecuațiilor chimice ce generale, obţinerea. generale ale sărurilor.
caracterizează
17 / 35
recomandate
proprietățile chimice și Sărurile: compoziția, ● Lucrarea practică nr. 1.

metodele de obținere clasificarea (solubile și Legătura reciprocă dintre
ale oxizilor, acizilor, insolubile), denumirile. principalele clase de
bazelor și sărurilor. Proprietăţile chimice generale, compuşi anorganici.
4.5. Investigarea obținerea. Rezolvarea exercițiilor:
experimentală a Legăturile genetice dintre ● Identificarea formulelor
proprietăților chimice clasele de compuși anorganici. acizilor, bazelor, oxizilor,
ale oxizilor, acizilor, Acizii, bazele, oxizii, sărurile - sărurilor dintr-un șir de
bazelor, sărurilor, utilizarea și influența asupra substanțe propuse.
respectând regulile de calității vieții și mediului. ● Compararea acizilor,
securitate. bazelor, sărurilor și oxizilor
4.6. Rezolvarea Elemente noi de limbaj chimic: conform diferitor criterii.
problemelor în baza Oxid acid, oxid bazic, acid ● Corelarea denumirilor și
ecuațiilor chimice oxigenat acid neoxigenat, bază formulelor oxizilor, acizilor,
utilizând noțiunile masă alcalină, bază insolubilă, bazelor, sărurilor.
și cantitate de indicator, scală pH, mediu acid, ● Completarea schemelor de
substanță. mediu bazic, mediu neutru, reacții, schemelor lacunare,
4.7. Elaborarea și reacție de schimb, legătură vizând proprietățile
prezentarea unui proiect genetică. chimice/obținerea
creativ referitor la compușilor anorganici.
utilizarea și importanța ● Completarea fișelor de
substanțelor caracterizare a proprietăţilor
anorganice. chimice/obținerii
compuşilor anorganici în
baza schemei legăturilor
genetice.
● Determinarea cantității de
substanță/ masei în baza
ecuaţiei chimice, cunoscând
cantitatea / masa altei
substanțe.
Jocuri cu noțiuni chimice: Găsește
intrusul/ Găsiți corespondența/
Puzzle etc.
proiectului nr. 2. Top 10
substanțe anorganice din viața mea.
5. Apa și soluțiile.
5.1. Operarea, în Apa - compus cu importanță Investigarea experimentală a

diferite situaţii de vitală. Răspândirea în natură. substanțelor și proceselor
comunicare, cu noțiunile Proprietățile fizice. Rolul chimice:
ce se referă la: soluţie, biologic. ● Experiență de laborator
solvent, substanţă Proprietățile chimice ale apei: nr. 12. Investigarea unor
dizolvată, partea de descompunerea, interacţiunea cu proprietăți fizice și chimice
masă a substanţei metalele (sodiu, potasiu, calciu, ale apei.
dizolvate, apa potabilă.
18 / 35
recomandate
5.2. Caracterizarea fier), cu oxizii bazici și oxizii ● Lucrarea practică nr. 2.

compoziţiei, structurii, acizi. Prepararea unei soluții de
proprietăţilor fizice şi Apa ca solvent. Dizolvarea. clorură de sodiu cu o
chimice, utilizării și Soluţiile. anumita parte de masă a
rolului apei / soluțiilor în Compoziţia soluţiilor. Partea de substanței dizolvate.
viața cotidiană. masă a substanţei dizolvate în Rezolvarea exercițiilor:
5.3 Investigarea soluţie. ● Formularea enunțurilor
experimentală a Rolul vital şi importanţa argumentate utilizând
proprietăților apei, soluţiilor în viaţa cotidiană. noțiunile chimice noi.
respectând regulile de Apa potabilă. Calitatea apei ● Completarea fișei de
securitate. potabile în Republica Moldova. caracterizare a proprietăților
5.4. Rezolvarea Sursele de poluare a apei. fizice, chimice ale apei.
problemelor de calcul în Purificarea apei. ● Descrierea tipurilor de apă,
baza corelațiilor dintre surselor de poluare,
partea de masă a cerinţelor faţă de apa
substanței dizolvate, Elemente noi de limbaj chimic: potabilă.
masa substanței Soluţie, solvent, substanţă ● Asalt de idei privind
dizolvate și masa dizolvată, partea de masă a economisirea apei în
soluției. substanţei dizolvate, apă potabilă. condiții casnice.
5.5. Prepararea unei Rezolvarea problemelor:
soluţii cu o anumita ● Determinarea părţii de masă
parte de masă a a substanţei dizolvate în
substanţei dizolvate. soluţie.
5.6. Argumentarea ● Determinarea masei
cerinţelor faţă de apa substanţei/volumului apei
potabilă, calitatea, pentru prepararea soluţiei cu
purificarea și protecția o anumită masă/parte de
ei. masă de substanţă dizolvată.
5.7. Elaborarea și Elaborarea și prezentarea
prezentarea unui proiect proiectului nr. 3. Apa - miracolul
creativ referitor la vieții.
importanța apei.
6. Produsele chimice și calitatea vieții.
6.1. Operarea, în Produsele chimice și utilizarea Rezolvarea exercițiilor:

diferite situaţii de lor inofensivă în viața cotidiană, ● Identificarea regulilor de
comunicare, cu impactul lor asupra calității utilizare inofensivă a unui
noțiunile ce se referă vieții. produs chimic (de exemplu:
la: produsele chimice și Pictogramele produselor soda alimentară, pasta de
utilizarea lor (soda chimice. dinți, detergent de vase,
alimentară, calcar etc.). soluții pentru curățat
6.2. Rezolvarea Elemente noi de limbaj chimic: aragazul, de îndepărtare a
problemelor privind Produs chimic, substanțe calcarului etc.) în baza
selectarea și utilizarea caustice, inflamabile, toxice, etichetei și pictogramelor.
inofensivă a produselor corozive; oxidante/ antioxidante; ● Explicarea semnificației
chimice, utilizate în aromatizatori. pictogramelor de pericol ale
viața cotidiană. produselor chimice.
19 / 35
recomandate
6.3. Elaborarea și ● Modelarea situațiilor de

prezentarea unui selectare și utilizare
proiect creativ referitor inofensivă a produselor
la proprietățile și chimice.
utilizarea inofensivă a Jocuri cu noțiuni chimice: Ghici
unui produs chimic. substanța/ produsul etc.
proiectului nr. 4. Reclama unui
produs chimic.
Produse de învățare recomandate: enunț argumentat notat sau formulat; întrebări cauzale și
răspunsuri formulate; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat; fișă de caracterizare a elementului
chimic / substanței completată; fișă de comparare completată; fișă de investigare a proprietăților
fizice și chimice / reacțiilor completată; ecuație chimică modelată; schemă de transformări chimice
elaborată/ completată/ realizată; problemă rezolvată pe baza algoritmilor studiați; problemă
rezolvată prin aplicarea algoritmilor în situații noi; experiment /lucrare practică realizată conform
instrucțiunilor; raport de activitate experimentală elaborat; experiență de laborator realizată,
experiență de laborator digitală realizată; carte digitală cu caracteristicile produselor chimice
elaborată; prezentare Power Point; pictograme produselor chimice identificate și explicate; reguli
de utilizare inofensivă a unui produs chimic explicate; situații de utilizare inofensivă a produselor
chimice simulate; jocuri didactice realizate; proiecte realizate și prezentate; teste de evaluare
sumativă rezolvate.
La sfârșitul clasei a VIII -a, elevul / eleva poate:
8.1. Opera în diferite situaţii de comunicare, cu elemente noi de limbaj chimic: acid, bază, sare,
cantitate de substanță, mol, masă molară, ecuație chimică, reactant, produs de reacție, reacție de
combinare, descompunere, substituție, schimb, formă alotropică, ozon, reacții de oxidare, reacții de
ardere, oxid acid, oxid bazic, acid oxigenat acid neoxigenat, bază alcalină, bază insolubilă, indicator,
scală pH, mediu acid, mediu bazic, mediu neutru, legătură genetică, soluţie, solvent, substanţă
dizolvată, partea de masă a substanţei dizolvate, apă potabilă, produs chimic, sodă alimentară, calcar.
8.2. Aplica Legea conservării masei substanței pentru stabilirea coeficienților în ecuațiile chimice.
8.3. Alcătui formulele chimice ale substanțelor compuse în baza valenței și sarcinii ionilor.
8.4. Exemplifica procesele chimice observate în lumea înconjurătoare în corelare cu semnele
reacțiilor chimice.
8.5. Caracteriza:
- elementele chimice oxigen și hidrogen conform poziției în Tabelul Periodic;
- compoziția, structura, obținerea, proprietățile fizice și chimice, identificarea, utilizarea,
importanța oxigenului și hidrogenului;
- substanțe pe exemplul oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor;
- compoziţia, structura, proprietățile fizice şi chimice, utilizarea și rolul apei / soluțiilor în viața
cotidiană
8.6. Diferenția reacțiile chimice de diferite tipuri în baza ecuațiilor chimice.
8.7. Argumenta cerinţele faţă de apa potabilă, calitatea, purificarea și protecția ei.
8.8. Corela compoziția substanței cu denumirea, clasa de compuși, utilizarea, acțiunea asupra
organismului uman și importanța.
8.9. Cerceta experimental corelația dintre masa substanțelor și cantitatea de substanță.
8.10. Modela ecuațiile chimice ce caracterizează proprietățile chimice și metodele de obținere ale
oxigenului, hidrogenului, oxizilor, acizilor, bazelor și sărurilor.
20 / 35
8.11. Rezolva probleme:
- în baza formulelor chimice, utilizând noțiunile: cantitatea de substanță, masă molară;
- în baza ecuației chimice, utilizând noțiunea de cantitate de substanță; masa substanței;
- în baza corelațiilor dintre partea de masă a substanței dizolvate, masa substanței dizolvate și
masa soluției;
- privind selectarea și utilizarea inofensivă a produselor chimice, utilizate în viața cotidiană.
- obținerea și proprietățile oxigenului și hidrogenului;
- proprietățile chimice ale oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor;
- proprietățile apei.
8.13. Prepara o soluţie cu o anumita parte de masă a substanţei dizolvate.
8.14. Elabora și prezenta, în mod independent sau prin colaborare în echipă / grup, proiecte creative
referitor la:
- utilizarea și importanța reacțiilor chimice;
- importanța apei;
- utilizarea și importanța substanțelor anorganice.
- referitor la proprietățile și utilizarea inofensivă a unui produs chimic.
manifestând atitudini și valori specifice predominante:
CLASA a IX-a
Nr. Activități de învățare

Din ele, - evaluare
număr de ore recomandate, număr
Unități de învățare / Total de activități
semestre ore
66 55 3 5 5 12
Predare Experiențe
Lucrări Evaluare
- Proiecte de
practice sumativă
1 Legea Periodicității şi 7 6 0 1 1 0
Tabelul Periodic.
2 Soluțiile și disocierea 7 5 1 1 1 3
electrolitică.
3 Metalele și compușii lor cu 16 14 1 1 1 5

importanță practică.
21 / 35
4 Nemetalele și compușii lor 28 25 1 2 1 4
cu importanță practică.
5 Chimia și progresul modern. 5 5 0 0 1 0

didactic
Unități de Activităţi de învățare-evaluare

Unități de conţinuturi
competențe recomandate
1. Legea Periodicităţii şi Tabelul Periodic.
1.1. Operarea, în Tabelul Periodic și structura Instructaj: Respectarea normelor de

diferite situaţii de atomului. Noțiuni de oxidant și protecție a muncii în laboratorul de
comunicare, cu reducător. chimie.
noțiunile ce se referă Legea Periodicităţii. Schimbarea Rezolvarea exercițiilor:
la: Legea periodică a proprietăţilor metalice ● Formularea enunțurilor
periodicității, şi nemetalice, de reducător și argumentate utilizând
Tabelul Periodic, oxidant. noțiunile chimice noi.
oxidant și reducător. Caracteristicile elementelor ● Compararea, în baza
1.2 Caracterizarea chimice conform poziției în Tabelului Periodic, a
comparativă a Tabelul Periodic: simbolul elementelor chimice,
elementelor chimice, chimic, denumirea elementului, substanțelor simple,
substanțelor simple perioada, grupa, subgrupa compușilor lor.
și a compușilor lor principală/secundară; structura ● Deducerea schimbării
conform poziției atomului, electronii de valenţa şi periodice a proprietăților
elementelor chimice valentele posibile; caracterul metalice și nemetalice a
în Tabelul Periodic. (metalic /nemetalic; oxidant elementelor din perioadele I-
1.3. Explicarea /reducător); substanţa simplă III și explicarea Legii
variaţiei periodice a (formula, denumirea, caracterul Periodicității.
proprietăților (metal / nemetal); oxidul superior ● Corelarea, în baza Tabelului
metalice / nemetalice (formula, denumirea, caracterul Periodic, a caracterului
ale elementelor bazic /acid); hidroxidul superior metalic/nemetalic, de
chimice din (formula, denumirea); compusul reducător/oxidant ale
perioadele I-III în hidrogenat pentru nemetale elementului chimic cu
baza Legii (formula şi denumirea). Seriile compoziția/proprietățile
Periodicității. genetice ale metalelor și substanței simple/a
1.4 Rezolvarea nemetalelor. compușilor lui.
problemelor în baza ● Completarea fișelor de
ecuațiilor chimice Elemente noi de limbaj chimic: caracterizare a elementelor
utilizând corelațiile Legea Periodicității, oxidant, chimice cu numerele atomice
dintre cantitatea de reducător. 1-20, a compușilor lor în baza
substanță și masa algoritmului.
substanței. ● Aranjarea
1.5 Elaborarea și elementelor/substanțelor
prezentarea unui propuse în ordinea
22 / 35
proiect creativ creșterii/micșorării

referitor la proprietăților
importanța Legii metalice/nemetalice, de
periodicității și a reducător/oxidant.
Tabelului Periodic. ● Aprecierea rolului Legii
Periodicității pentru progresul
modern.
● Determinarea în baza ecuației
chimice a masei unui reactant/
produs de reacție, conform
masei unui produs de
reacție/reactant.
Jocuri didactice: Cuvinte
încrucișate/Puzzle etc.
proiectului nr. 1. Tabelul Periodic –
alfabetul materiei.
2. Soluțiile și disocierea electrolitică.
2.1. Operarea, în Solubilitatea substanțelor în apă. Investigarea experimentală a

diferite situaţii de Tabelul solubilității. substanțelor și a proceselor
comunicare, cu Disocierea electrolitică. chimice:
noțiunile ce se referă Electroliți și neelectroliți, Experiența de laborator nr. 1.
la: electrolit, electrolit tari și slabi. Disocierea Investigarea reacțiilor de schimb
neelectrolit, acizilor, bazelor alcaline și ionic cu formarea unui precipitat.
disociere sărurilor neutre. Ionii - formă de Experiența de laborator nr. 2.
electrolitică, prezență a elementelor chimice în Investigarea reacțiilor de schimb
electrolit tare/slab, organism și mediu. Rolul biologic ionic cu formarea unui gaz.
reacţia de schimb al ionilor. Experiența de laborator nr. 3.
ionic, ecuația Reacţii de schimb ionic. Condiții Investigarea reacțiilor de schimb
moleculară, ionică de realizare a reacţiilor de schimb ionic cu formarea apei.
completă, ionică ionic. Ecuaţii moleculare, ionice Lucrarea practică nr. 1. Rezolvarea
redusă. complete şi reduse. Reacțiile de problemelor experimentale la tema:
2.2 Identificarea schimb ionic utilizate în Reacţii de schimb ionic.
ionilor prezenți în activitatea cotidiană. Rezolvarea exercițiilor:
soluţiile / preparatele ● Formularea enunțurilor
utilizate în Elemente noi de limbaj chimic: argumentate utilizând
activitatea cotidiană Electrolit, neelectrolit, disociere noțiunile noi.
în baza etichetelor electrolitică, electrolit tare/slab, ● Interpretarea și compararea
produselor. reacţii ionice, ecuație ionică informațiilor referitoare la
2.3. Modelarea completă, ecuație ionică redusă. ioni, prezentate pe etichetele
ecuaţiilor de /prospectele de utilizare a
disociere diferitor produse: apă
electrolitică a minerală de diferite mărci; a
acizilor tari, bazelor diferitor suplimente minerale
alcaline, sărurilor etc.
neutre; a ecuațiilor
23 / 35
moleculare și ionice ● Alcătuirea ecuațiilor de

ale reacțiilor de disociere pentru acizi tari
schimb. (ecuaţii sumare), baze
2.4. Investigarea alcaline, săruri neutre.
experimentală a ● Modelarea ecuațiilor reacțiilor
condițiilor de de schimb ionic în formă
realizare a reacțiilor moleculară, ionică completă,
de schimb ionic, ionică redusă.
respectând regulile ● Exemplificarea reacțiilor de
de securitate. schimb ionic cu utilizare
2.5. Rezolvarea practică în activitatea
problemelor în baza cotidiană.
ecuațiilor chimice Rezolvarea problemelor:
ale reacțiilor de ● Determinarea masei/cantității
schimb, utilizând de substanță a unui
corelațiile dintre reactant/produs de reacție în
cantitatea de baza ecuaţiei chimice a
substanță și masa reacției de schimb, cunoscând
substanței. cantitatea de substanță / masa
2.6 Elaborarea și unui alt reactant/produs de
prezentarea unui reacție.
proiect creativ Jocuri didactice: Cuvinte încrucișate
referitor la soluții și /Domino /Memory
reacții de schimb Elaborarea și prezentarea
ionic. proiectului nr. 2. Apele din
Republica Moldova: prezent și viitor.
3. Metalele și compușii lor cu importanță practică.
3.1. Operarea, în Caracteristica generală a Investigarea experimentală a

diferite situaţii de metalelor conform poziției în substanțelor și a proceselor
comunicare, cu Tabelul Periodic. Șirul activității chimice:
noțiunile ce se referă metalelor. Experienţa de laborator nr. 4.
la: metal alcalin, Proprietățile fizice generale ale Investigarea proprietăților fizice ale
aliaj, coroziune, metalelor și domeniile de metalelor.
amfoteritate, utilizare. Noțiunea de aliaje. Experienţa de laborator nr. 5.
îngrășământ mineral, Răspândirea metalelor în Investigarea proprietăților chimice
aditiv alimentar. natură. Forma în care metalele ale bazelor alcaline.
3.2. Caracterizarea sunt prezente în natură. Metode Experienţa de laborator nr. 6.
comparativă a generale de obținere a metalelor Investigarea proprietăților chimice
metalelor conform (din oxizi). ale oxidului și hidroxidului de calciu.
algoritmului: poziția Metalele sodiu, potasiu, calciu, Experiența de laborator nr. 7.
în Tabelul Periodic, aluminiu, fier: proprietățile Investigarea proprietăților chimice
rolul biologic, fizice, utilizarea; compușii cu ale aluminiului și compușilor lui.
răspândirea în importanță practică (oxizii, Experiența de laborator nr. 8.
natură, proprietățile hidroxizii, sărurile); proprietățile Investigarea proprietăților chimice
fizice, chimice, chimice generale: reacția cu ale fierului și compușilor lui.
obținere, utilizare, oxigenul, clorul, sulful, apa,
acidul clorhidric, sulfuric diluat,
24 / 35
compușii cu fosforic, sărurile, oxizii metalelor Lucrarea practică nr. 2. Rezolvarea

importanță practică. (pentru aluminiu); seriile lor problemelor experimentale la tema:
3.3 Modelarea genetice. „Metalele și compușii lor”.
ecuaţiilor ce Compușii metalelor cu Rezolvarea exercițiilor:
caracterizează importanță practică. Proprietățile ● Formularea enunțurilor
proprietățile chimice generale, obținerea, argumentate utilizând
chimice, obținerea utilizarea: hidroxidului de sodiu și noțiunile noi.
metalelor, de potasiu; oxidului și hidroxidului ● Elaborarea/completarea
compușilor de calciu; oxidului și hidroxidului fișelor de caracterizare a
metalelor, legăturile de aluminiu; oxizilor și metalelor, a compușilor
genetice dintre hidroxizilor de fier. Sărurile cu metalelor.
metale și compușii importanță practică, utilizarea lor. ● Exemplificarea proprietăților
lor. Noțiune de amfoteritate a chimice, metodelor de
3.4. Investigarea aluminiului și a compușilor lui obținere a metalelor,
experimentală a (fără ecuații chimice). compușilor metalelor cu
proprietăților Noţiune de coroziune. Metode importanță practică prin
metalelor și a generale de combatere a ecuații chimice (moleculare și
compușilor lor, coroziunii. ionice) în baza legăturilor
respectând regulile Aliajele principale ale genetice dintre clasele de
de securitate. aluminiului (duraluminiul), substanțe anorganice.
3.5. Rezolvarea fierului (fonta și oțelul). ● Exemplificarea și
problemelor ce Proprietăți fizice specifice, argumentarea corelației: un
vizează proprietățile, utilizare. metal - ionul de metal -
obținerea, utilizarea Legăturile genetice dintre metale influența asupra organismului
metalelor și a şi compușii lor. - selectarea corectă a
compușilor lor cu Metalele și compușii lor - produselor alimentare -
importanță practică. influența asupra calității vieții și principii ale unei alimentații
3.6. Elaborarea și mediului. Ionii metalelor și rolul sănătoase.
prezentarea unui lor biologic. Metalele alcaline: ● Descifrarea marcajelor de pe
proiect creativ norme de utilizare în alimentație ambalajele produselor
referitor la a clorurii de sodiu, impactul alimentare, identificarea
importanța și asupra organismului uman a prezenței în ele a compușilor
utilizarea metalelor, consumului insuficient/excesiv, a metalelor conform codurilor
compușilor bilanțului ionilor de sodiu și aditivilor; a metalelor
metalelor și aliajelor. potasiu asupra sănătății. Noțiuni conform pictogramei ce
de îngrășăminte minerale cu indică tipul ambalajului;
potasiu. Ionii de calciu și fier: elaborarea concluziilor
condițiile asimilări eficiente; personale.
produse și obiceiuri ce duc la ● Elaborarea posterelor privind
eliminarea calciului din organism, proprietățile, utilizarea
consecințele pierderii metalelor și compușilor lor,
calciului/fierului. Aluminiul: rolul lor biologic, problemele
produsele ce conțin aluminiu (în ce vizează protecţia mediului
calitate de ambalaj), ioni de şi sănătatea omului.
aluminiu; consecințele acumulării Rezolvarea problemelor:
aluminiului în organism. ● Determinarea masei unui
Noţiunea de aditivi alimentari. reactant/produs de reacție în
Elemente noi de limbaj chimic: baza ecuaţiei chimice ce
caracterizează proprietățile
25 / 35
metal alcalin, aliaj, coroziune, /obținerea unui metal/compus

amfoteritate, îngrășământ al unui metal.
mineral, aditiv alimentar. ● Calcularea masei clorurii de
sodiu necesare pentru
prepararea unei soluții
fiziologice; consumate zilnic
(utilizând informația de pe
etichetele diferitor produse
alimentare precum chipsuri,
pesmeți, murături etc.),
estimarea valorilor obținute și
formularea concluziilor.
● Calcularea conținutului
ionilor de calciu/de fier (II) în
diferite produse
alimentare/suplimente
alimentare pentru stabilirea
rației alimentare zilnice ce ar
contribui la un mod sănătos
de viață.
Jocuri didactice: Ghici metalul
/compusul / Cuvinte încrucișate etc.
proiectului nr. 3. Istoria unei
monede.
4. Nemetalele și compușii lor cu importanță practică
4.1. Operarea, în Starea gazoasă a substanțelor. Investigarea experimentală a

diferite situaţii de Volumul molar al gazelor. substanțelor și a proceselor
comunicare, cu Noțiunea de condiții normale. chimice:
noțiunile ce se referă Caracteristica generală a Experienţa de laborator nr. 9.
la: halogen, nemetalelor conform poziției în Identificarea ionului de clorură.
adsorbție, metan, Tabelul Periodic. Șirul Experienţa de laborator nr. 10.
propan, butan, alcool electronegativității. Seria genetică Identificarea ionului de sulfat.
etilic, acid acetic, a nemetalelor. Experienţa de laborator nr. 11.
polietilenă, cauciuc. Răspândirea nemetalelor în Identificarea ionului de amoniu.
4.2. Caracterizarea natură: în stare nativă, în formă Experienta de laborator nr. 12.
comparativă a de compuși. Identificarea ionului de carbonat şi a
nemetalelor conform Nemetalele clor, sulf, azot, oxidului de carbon (IV).
algoritmului : poziția fosfor, carbon, siliciu: compoziția Lucrarea practică nr. 3. Rezolvarea
în Tabelul Periodic, substanțelor simple, structura, problemelor experimentale la tema
rolul biologic, proprietățile fizice, formele „Nemetalele”.
răspândirea în alotropice, utilizarea; seriile lor Rezolvarea exercițiilor:
natură, proprietățile genetice. ● Formularea enunțurilor
fizice, chimice, Proprietățile chimice ale argumentate utilizând
obținere, utilizare, nemetalelor: noțiunile chimice noi.
compușii cu - clorul: reacția cu metalele, ● Elaborarea/completarea
importanță practică. hidrogenul, apa; fișelor de caracterizare a
26 / 35
4.3. Modelarea - sulful: reacția cu metalele, nemetalelor, a compușilor

ecuațiilor ce hidrogenul, oxigenul; nemetalelor.
caracterizează - azotul: reacția cu oxigenul, ● Exemplificarea proprietăților
proprietățile hidrogenul; chimice, metodelor de
chimice, obținerea - fosforul și siliciul: reacția cu obținere a nemetalelor,
nemetalelor, oxigenul; compușilor nemetalelor cu
compușilor - carbonul: reacția cu oxigenul, importanță practică prin
nemetalelor, hidrogenul, oxizii metalelor. ecuații chimice (moleculare și
legăturile genetice Compușii nemetalelor cu ionice) în baza legăturilor
dintre nemetale și importanță practică: proprietăți genetice dintre clasele de
compușii lor. fizice, chimice generale, obținere, substanțe anorganice.
4.5 Investigarea utilizare: ● Descifrarea marcajelor de pe
experimentală a - oxid de sulf (IV), oxid de sulf ambalajele produselor
proprietăților (VI), oxid de azot (II), oxid de alimentare, identificarea
nemetalelor și azot (IV), oxid de fosfor (V), oxid conform codul aditivului a
compușilor lor, a de carbon (II), oxid de carbon nemetalelor/ compușilor
reacțiilor de (IV), oxid de siliciu. nemetalelor, utilizați în
identificare a ionilor, - acid clorhidric, acid sulfuros, calitate de gaze de
a oxidului de carbon acid sulfuric, acid azotic, acid ambalare/gaze propulsoare,
(IV), respectând fosforic, acid carbonic; elaborarea concluziilor
regulile de - amoniacul, sărurile de amoniu. personale.
securitate. Clorura de hidrogen, sulfura de ● Exemplificarea și
4.6 Rezolvarea hidrogen (obținerea, proprietățile argumentarea corelației: un
problemelor ce fizice, impactul asupra nemetal – compusul lui -
vizează proprietățile, organismului și mediului). influența asupra organismului
obținerea, utilizarea Sărurile cu importanță practică, - selectarea corectă a
nemetalelor și a utilizarea lor. produselor utilizate - principii
compușilor lor cu Compușii organici ai carbonului: ale unei utilizări inofensive
importanță practică. metan, propan, butan, alcool etilic, pentru om și mediu.
4.7. Elaborarea și acid acetic, polietilenă, cauciuc ● Corelarea transformărilor
prezentarea unui (proprietățile fizice, utilizare). reciproce ale carbonaților și
proiect referitor la Legăturile genetice dintre hidrocarbonaților cu procesele
utilizarea și nemetale şi compușii lor. naturale, cu cele din
importanța Nemetalele și compușii lor - activitatea cotidiană, impactul
nemetalelor / influența asupra calității vieții acestor transformări asupra
compușilor lor în și mediului. Compușii mediului și omului.
viața omului. nemetalelor din produsele ● Specificarea regulilor de
chimice de curățare impactul lor securitate în cazul utilizării
asupra sănătății și mediului. aparatajului pe bază de gaze
Compușii nemetalelor - aditivii naturale şi produse petroliere.
alimentari, beneficii și daune. ● Elaborarea posterelor privind
Noțiuni de îngrășăminte minerale proprietățile, utilizarea
cu azot, fosfor. Carbonul: noțiuni nemetalelor și compușilor lor,
de cărbune activat, adsorbție; rolul biologic, protecția
importanța prevenirii formării mediului şi sănătatea omului.
oxidului de carbon (II) în Rezolvarea problemelor:
procesele de ardere; a acumulării ● Determinarea volumului unui
oxidului de carbon (IV) în spațiile gaz (c.n.) conform cantității
închise. Oxidul de siliciu – de substanţă; a cantității de
27 / 35
materie primă pentru producerea substanţă conform volumului

bateriilor solare, component al gazului (c.n).
sticlei, ceramicii, cimentului. ● Determinarea
Elemente noi de limbaj chimic: masei/volumului unui gaz
halogen, adsorbție, metan, (c.n.) în baza corelațiilor ce
propan, butan, alcool etilic, acid vizează cantitatea de
acetic, polietilenă, cauciuc. substanță.
● Determinarea
masei/volumului unui gaz
(c.n.) în baza ecuaţiei chimice
ce caracterizează
proprietățile/obținerea unui
nemetal/compus al unui
nemetal.
● Calcularea conținutului de
nitrați ce se poate conține în
diferite cantități de
legume/fructe produse
alimentare/suplimente
alimentare pentru stabilirea
rației alimentare zilnice, ce ar
contribui la un mod sănătos
de viață.
Jocuri didactice: Ghici nemetalul
/compusul; cuvinte încrucișate etc.
proiectului nr. 4. Recordurile
nemetalelor și ale compușilor lor.
5. Chimia și progresul modern.
5.1. Caracterizarea Chimia și domeniul umanitar al Rezolvarea exercițiilor:

substanțelor activității umane: muzică, pictură, ● Descrierea substanţelor
anorganice și design. Chimia și arta. conform algoritmului:
proceselor chimice Chimia și tehnologiile moderne. denumirea trivială/sistematică
utilizate în diferite Principii de utilizare inofensivă a – formula chimică – domeniul
domenii ale substanțelor și a reacțiilor chimice de utilizare – proprietatea ce
activității umane, în viața contemporană și grija față determină utilizarea ei –
conform unui de mediu. influența asupra
algoritm. sănătăţii/mediului – concluzii
5.2. Elaborarea și personale.
prezentarea unui ● Reprezentarea proceselor
proiect referitor la chimice observate în mediu și
valoarea chimiei ca utilizate în viața cotidiană prin
știință și artă. ecuaţii chimice.
5.3. Formularea Elaborarea și prezentarea
concluziilor proiectului nr. 5.
personale referitoare Chimia - știință și artă.
la beneficiile
28 / 35
utilizării substanțelor
anorganice și la
importanța studierii
acestor substanțe.
Produse de învățare recomandate: enunț argumentat notat sau formulat; întrebare cauzală
formulată; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat; fișă de lucru completată; schemă de transformări
chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică modelată; problemă rezolvată pe baza
algoritmilor elaborați; problemă rezolvată prin aplicarea algoritmilor în situații noi; experiment
/lucrare practică realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate experimentală elaborat;
experiență de laborator realizată, experiență de laborator digitală realizată; joc didactic realizat;
proiect realizat și prezentat; test rezolvat.
La sfârșitul clasei a IX-a, elevul / eleva poate:
9.1. Opera, în diferite situaţii de comunicare, cu elemente de limbaj chimic: Legea Periodicității,
Tabelul Periodic, oxidant și reducător, electrolit, neelectrolit, disociere electrolitică, electrolit
tare/slab, reacţii ionice, ecuație ionică completă, ecuație ionică redusă, metal alcalin, aliaj, coroziune,
amfoteritate, îngrășământ mineral, aditiv alimentar, halogen, adsorbție, metan, propan, butan, alcool
etilic, acid acetic, polietilenă, cauciuc.
9.2. Caracteriza:
- substanțele anorganice și procesele chimice utilizate în în diferite domenii ale activității
umane, conform unui algoritm;
- comparativ elementele chimice, substanțele simple și compușii lor conform poziției
elementelor chimice în Tabelul Periodic;
- comparativ metalele și nemetalele conform algoritmului: poziția în tabelul periodic, rolul
biologic, răspândirea în natură, proprietățile fizice, chimice, obținere, utilizarea, compușii cu
importanță practică.
9.3. Modela:
- ecuații de disociere electrolitică pentru acizi tari, baze alcaline și săruri neutre;
- ecuații moleculare și ionice ale reacțiilor de schimb;
- ecuaţii ale reacțiilor ce caracterizează proprietățile chimice, obținerea metalelor și
nemetalelor, compușilor metalelor, legăturile genetice dintre metale și compușii lor,
nemetale și compușii lor
9.4. Rezolva:
- probleme de calcul în baza formulelor chimice, utilizând noțiunile: cantitatea de substanță,
masă molară și volum molar;
- probleme de calcul în baza ecuațiilor chimice pentru a determina cantitatea de substanță/
masa/volumul unei substanțe, cunoscând cantitatea de substanță/ masa/ volumul altei
substanțe;
- probleme ce vizează proprietățile, obținerea, utilizarea metalelor / nemetalelor și a
compușilor lor cu importanță practică.
9.5. Explica: proprietățile chimice ale metalelor/nemetalelor în baza ecuațiilor chimice; variația
periodică a proprietăților metalice/nemetalice ale elementelor chimice din perioadele I-III în baza
Legii Periodicității.
9.6. Identifica ionii prezenți în soluţiile / preparatele utilizate în activitatea cotidiană în baza
etichetelor produselor.
- condițiile de realizare a reacțiilor de schimb ionic;
- proprietățile metalelor/nemetalelor și a compușilor lor;
29 / 35
- a reacțiilor de identificare a ionilor, a oxidului de carbon (IV).
9.8. Elabora și prezenta proiecte creative, în mod independent sau prin colaborare în echipă / grup,
referitor la:
- importanța Legii Periodicității și a Tabelului Periodic;
- soluții și reacții de schimb ionic;
- importanța și utilizarea metalelor, compușilor metalelor și aliajelor;
- utilizarea și importanța nemetalelor / compușilor lor în viața omului;
- valoarea chimiei ca știință și artă;
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Modalități de creare a mediilor de învățare favorabile pentru elevi. Chimia este o știință
experimentală, care oferă elevilor oportunități de explorare a substanțelor și proceselor chimice din
lumea înconjurătoare şi înțelegerea utilizării lor sigure în funcție de compoziție, structură, proprietăţi
şi obţinere. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în
procesul educațional la Chimie sunt: creativitatea, problematizarea, cooperarea, investigarea,
individualizarea și diferențierea, comunicarea, motivarea, libertatea, utilizarea tehnologiilor digitale,
autoevaluarea.
Specificul formării competenţelor la chimie este determinat de experimentul chimic, exprimat
prin experienţe de laborator şi lucrări practice. Dotarea laboratoarelor de chimie conform
Standardelor și crearea condițiilor favorabile pentru activitatea experimentală reprezintă o sarcină
esențială a școlii în scopul formării la elevi a competenței pentru științe. Mijloacele moderne la chimie
oferă posibilităţi variate de creare a situaţiilor de învăţare eficientă, de aceea este necesară
completarea laboratoarelor școlare de chimie conform Standardelor de dotare minimă a cabinetelor
la disciplinele școlare în instituţiile de învăţământ secundar general.
Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități
experimentale de investigare a substanțelor și reacțiilor chimice, realizarea experimentelor reale și
digitale, rezolvarea problemelor prin aplicarea algoritmilor specifici chimiei, participarea în proiecte
transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice întâlnite
în viața cotidiană. Integrarea sistematică a experimentului chimic în lecţiile de chimie creează
condiţiile necesare pentru formarea la elevi a competenţei de investigare teoretică şi experimentală.
Sarcinile de investigare a substanțelor și reacțiilor chimice trebuie să conțină un context semnificativ
şi să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De
ce…?) și sinteză (Cum…?) ajută elevilor să-şi creeze propriile concepţii cu privire la noua materie.
Individualizarea și diferențierea activității de învăţare la chimie asigură egalizarea şanselor de reuşită
şi permite dezvoltarea potenţialului creativ individual în ritm propriu. În procesul educaţional la
chimie elevii îşi vor forma competenţe de învăţare, prin activităţi de elaborare a obiectivelor personale
de învăţare, planificarea învăţării în mod individual sau în grup, realizarea lucrărilor de laborator,
experimentale şi creative.
Modalitățile de creare a cadrului motivațional pentru elevi. Investigarea experimentală a
proprietăților substanţelor în laboratorul școlar de chimie provoacă curiozitatea, uimirea şi bucuria
elevilor. Rolul profesorului este de a găsi acea modalitate optimă de stimulare a elevilor pentru efort
de activitate independentă, prin diferite metode, tehnici folosite la diferite etape ale lecției. Evocarea
experienţelor elevilor va include întrebări sau activităţi care îi implică, formularea independentă a
obiectivelor de învăţare corespunzător temei, propunerea ideilor pentru realizarea sarcinilor de
30 / 35
instruire și proiectelor, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.
Realizarea experimentelor chimice dezvoltă interesul elevilor pentru științe și le oferă experiență
importantă pentru proiectarea carierei profesionale în domeniul științelor și pentru utilizarea
inofensivă a substanțelor și a proceselor chimice în viața cotidiană. Includerea jocurilor didactice în
procesul educațional la chimie aprofundează și sistematizează cunoștințele, sunt atractive, crează o
bună dispoziție și un climat de încredere și siguranță, stimulează cooperarea. Este importantă reflecţia
elevilor pe marginea celor învăţate, a modului de învățare, de realizare a obiectivelor, de elaborare a
produselor și de evaluare a rezultatelor obţinute.
Cadrul didactic va propune elevilor proiecte transdisciplinare, de exemplu STIM (științe,
tehnologie, inginerie, matematică) sau STIAM (științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică),
ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să se ajute reciproc, să ofere feedback și
să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor pentru realizarea
proiectelor va stimula activitatea individuală şi de grup. De exemplu, elevii vor investiga produsele
chimice, utilizate zilnic, analizând etichetele acestora și căutând informații despre proprietățile
substanțelor componente. Un factor determinant pentru rezolvarea problemelor este motivaţia
exprimată prin atitudinea interogativă, interes pentru cunoaştere, dorinţa de a descoperi şi a inventa,
insistenţa de a depăşi dificultăţile, curiozitatea pentru această acţiune, satisfacţia de a cerceta. Prin
instituirea în clasă a unei atmosfere de colaborare, elevii se afirmă prin produse noi, manifestă
iniţiativă, devin activi și manifestă interes pentru învățarea chimiei.
Formele organizaționale și formele de învățare, modul de selectare și aplicare a acestora.
Diversificarea formelor de învăţare poate fi realizată prin: predarea cu participarea elevilor; acordarea
asistenţei metodice elevilor în procesul de investigare, sistematizarea şi utilizarea informaţiei;
stimularea perseverenţei, curiozităţii, creativităţii; îmbinarea raţională a activităţii independente cu
activităţi în echipă; includerea jocurilor didactice; învăţarea noţiunilor prin rezolvarea unor probleme
şi realizarea unor activităţi practice; realizarea lucrărilor de laborator şi practice; utilizarea
tehnologiilor digitale în predarea şi evaluarea materiei; evaluarea formativă a rezultatelor elevilor.
Învăţarea autonomă, axată pe principiile educaţiei continue a personalităţii, a devenit astăzi
factorul esenţial de succes profesional şi social. Învăţarea autonomă desemnează un proces de
achiziţionare a experienţei cognitive noi, în mod independent. Condiţiile învăţării autonome sunt:
dezvoltarea competenţelor de autoevaluare, creativităţii şi autoorganizării; sporirea potenţialului
creativ prin folosirea metodelor euristice, de descoperire şi cercetare; elaborarea proiectelor şi
portofoliilor; dezvoltarea capacităţii de evaluare şi autoevaluare. Cadrele didactice vor susţine
învăţarea autonomă a elevilor cu cerinţe specifice: participare la concursuri şi olimpiade de chimie,
etc.
Modalitățile de identificare și aplicare a celor mai efective strategii și metode didactice.
Strategiile didactice sunt modalităţi de îmbinare eficientă a metodelor, mijloacelor de
învățământ, modului de organizare a conţinutului, formelor de activitate (frontală, în grup,
individuală), formelor de evaluare (sumativă, formativă sau combinată). Proiectarea diferitor tipuri
de strategii didactice va fi determinată de abordarea constructivistă în educație, forme de organizare
a instruirii, viziunea didactică a profesorului, etc. Ideiea - cheie a metodologiei propuse în
curriculumul dat constă în promovarea învățării centrate pe elev – activitatea de construire individuală
a cunoașterii. Reperele de proiectare a strategiilor didactice sunt: specificul activităţii la chimie,
obiective operaţionale derivate din competenţe specifice, materialele şi mijloacele didactice
disponibile, stilul şi competenţele cadrului didactic. Un proiect didactic modern trebuie să fie axat pe
corelaţia dintre: unități de competență (ce va putea face elevul?) – obiective operaţionale (ce / cât /
cum va face?) – motivaţie (de ce va face?) – conţinutul sarcinilor didactice (ce va face?) – metode
(cum va face?) – mijloace (cu ce va face?) – evaluare (ce, cât şi cum va realiza?). Este important ca
tehnologiile didactice aplicate să fie adecvate situațiilor concrete de învățare şi să conducă la
realizarea obiectivelor planificate în scopul formării competențelor elevilor.
Curriculumul la chimie, centrat pe competenţe, orientează cadrele didactice spre aplicarea
problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de predare - învăţare – evaluare. Strategia
problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii,
31 / 35
experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării, etc. Cadrele didactice au libertatea de
a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee şi tehnici noi necesare pentru
formarea competenţelor elevilor, a promova alternative metodologice de predare-învăţare-evaluare,
cu accent pe învăţarea prin cercetare, experiment, rezolvare de probleme, elaborare și realizare de
proiecte.
Caracteristicile de bază ale învățării bazate pe proiect sunt: focalizarea pe dezvoltarea
competențelor; selectarea unei probleme provocatoare sau întrebări deschise pentru cercetare;
cercetarea și documentarea problemei/întrebării; autenticitatea; realizarea unui produs care este
prezentat și se oferă feedback; revizuirea produsului după feedbackul primit de la colegi și
profesor/părinți; reflectarea asupra experienței de învățare. Pași în realizarea proiectului: a)
identificarea unei probleme ce necesită rezolvare; b) culegerea de informații/date despre problema
selectată; c) elaborarea unei schițe de proiect și dezvoltarea unui plan de acțiune; d) realizarea
proiectului; g) prezentarea proiectului; h) reflecții asupra experienței. Elevii vor urma instrucțiunile
oferite despre fiecare pas/ etapă a proiectului, dar conținutul, metodele de lucru și deciziile le vor
aparține în exclusivitate.
Rezolvarea problemelor reprezintă cele mai productive procese de învăţare, deoarece
activează elevii, stimulează reactualizarea unor experienţe anterioare, impulsionează inventivitatea,
îi pregătesc pentru rezolvarea problemelor vieţii. Orice problemă şi exerciţiu trebuie să posede un
grad de dificultate care să nu depăşească obiectivele urmărite şi nivelul de dezvoltare al elevilor;
conţinutul ei să fie legat de practică, de viaţă, să motiveze intrinsec; să poarte un caracter divergent,
adică să posede alternative de rezolvare şi mai multe soluţii posibile; formularea ei să fie atrăgătoare,
să trezească emoţii pozitive şi dorinţa de a rezolva. La rezolvarea problemelor de chimie se va pune
accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formularea
concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaştere ştiinţifică (problematizarea, modelarea,
algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractizarea, analiza, sinteza,
generalizarea) şi diverse resurse didactice, inclusiv calculatorul electronic şi resursele digitale
necesare pentru selectarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să rezolve problemele propuse prin diverse metode.
Conţinuturile şi activităţile de învăţare-evaluare recomandate de curriculum vor asigura
suportul pentru formarea competenţelor specifice proiectate, stimulând elevii să caracterizeze
substanțele și procesele chimice, să rezolve probleme, să investigheze experimental comportarea
substanţelor şi să le utilizeze inofensiv în diverse situații de viaţă. Cadrele didactice vor efectua
instructajul elevilor cu referire la respectarea normelorr de securitate a muncii, vor acorda atenţie
realizării cu precizie a instrucţiunilor de lucru, a operaţiilor experimentale şi efectuării măsurărilor.
Curriculumui dat, pune accentul pe învățarea prin activitate experimentală, centrată pe
investigarea proprietăţilor şi identificării unor substanţe, urmată de elaborarea rapoartelor de
activitate experimentală, care vor include: obiectivele, modul de lucru, observările efectuate,
interpretarea rezultatelor, formularea concluziilor. Formarea competenţelor de comunicare în
procesul educaţional la chimie solicită utilizarea corectă şi variată a limbajului specific chimiei
(simboluri, formule, ecuaţii chimice, noţiuni şi terminologie chimică). Pentru aceasta este necesară
formarea deprinderilor de utilizare a Tabelului Periodic, a Tabelului solubilităţii şi a altor materiale
didactice informative. Elaborarea proiectelor în baza activităţii experimentale, compunerea
întrebărilor şi problemelor noi, cu caracter divergent, rezolvarea sistematică a problemelor în procesul
educaţional la chimie favorizează formarea competenţei de a acţiona autonom, dezvoltă
responsabilitatea, abilitatea de a elabora planuri pentru viaţă şi proiecte personale; abilitatea de a
acţiona în contexte mai largi.
Utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educaţional la chimie prezintă următoarele
avantaje: permite diversificarea strategiilor didactice; facilitează accesul elevilor la informaţii ample,
logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare; stimulează
interesul faţă de nou, motivează învăţarea prin imagini ale obiectelor legate de viaţa cotidiană, prin
experienţe chimice video, reprezentate în secvenţele emisiunilor TV, etc. Laboratoarele virtuale oferă
posibilitatea simulării fenomenelor chimice prin utilizarea unor imagini animate şi dinamice,
32 / 35
facilitând învăţarea conţinuturilor curriculare la chimie și permit realizarea evaluării formative,
aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute de elevi, oferă posibilitatea chestionării
pentru identificarea lacunelor în procesul de învăţare, exclud copierea, evidenţiază evoluţia fiecărui
elev; facilitează integrarea cunoştinţelor prin realizarea proiectelor individuale şi în grup.
Logica, etapele și modalitățile de evaluare a rezultatelor școlare. Evaluarea rezultatelor școlare la
chimie reprezintă o activitate educativă complexă de colectare sistematică a informațiilor despre
calitatea și dinamica rezultatelor școlare, de prelucrare și interpretare contextuală a acestora, în
vederea adoptării unei decizii semnificative conform finalităților educaționale și scopului acțiunilor
de evaluare. Evaluarea rezultatelor şcolare evidenţiază valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa
eforturilor depuse de toţi factorii educaţionali. Evaluarea inițială este realizată la început de an școlar
și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare
ce urmează, având funcția de diagnosticare și prognosticare. Evaluarea formativă este realizată pe
întreg parcursul didactic și vizează stabilirea valorii relației de predare-învățare și a decalajului dintre
progresia învățării școlare și cerințele curriculare. Evaluarea sumativă la chimie în gimnaziu se
realizează la finele unei unități de învățare, având funcția de constatare a nivelului atins.
Cadrele didactice vor pune accentul pe evaluarea formativă, care se realizează după
parcurgerea unei secvenţe de instruire, prin diverse modalităţi și permite adoptarea măsurilor de
recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea progresului şcolar. Formele de evaluare aplicate în
procesul educațional la chimie în gimnaziu sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrări practice și
de laborator, observarea sistematică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul,
autoevaluarea, etc. Formele de evaluare vor fi alese în dependenţă de obiectivele planificate şi de
specificul materialului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoştinţelor din
diferite compartimente ale cursului de chimie, precum şi formarea sistematică a deprinderilor elevilor
de a opera cu instrumentele moderne de evaluare: fişe de caracterizare a substanțelor și proceselor
chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului
elevilor, lucrări de creaţie, teste (cu sarcini complexe, cu răspuns deschis, itemi nestructuraţi şi
structuraţi, care vizează anumite competenţe-sinteză) etc. Proiectul poate fi individual sau de grup şi
se încheie prin prezentarea unui raport asupra rezultatelor obţinute sau a produsului realizat.
Realizarea proiectului în grup presupune parcurgerea următorilor paşi: enunţarea sarcinii de lucru,
repartizarea responsabilităţilor în cadrul grupului, colectarea datelor, a materialelor, realizarea
produsului, prezentarea. Criterii de evaluare pentru produsul final: validitate, elaborare şi structurare,
noutate, originalitate, calitate.
În procesul educațional la chimie în gimnaziu elevii vor elabora următoarele produse:
pictograme cu regulile de securitate în laboratorul de chimie, raport de activitate experimentală la
lucrarea practică, fișă de investigare a proprietăților substanțelor, tabel de sistematizare a datelor
observărilor sau investigațiilor, fișă de caracterizare a elementului chimic / substanței /produsului
chimic, fișă de comparare a substanțelor / amestecurilor / fenomenelor, exercițiu, problemă, test,
chestionar, întrebări cauzale și răspunsuri la ele, modele de atomi / molecule, portofoliul proiectului
/ prezentări digitale (proiect, planșă, poster, schemă, diagramă, tabel, buletin informativ, mesaje
chimice, video, poezie, fotografii), expoziție de lucrări creative / proiecte / prezentări digitale, carte
digitală cu caracteristicile substanțelor / pașaportul substanței, jocuri cu noțiuni chimice, experimente
digitale. Succesul şcolar reflectă gradul de eficienţă pedagogică al activităţii. Evaluarea bazată pe
criteriul de succes este o condiţie a calităţii procesului educaţional, care depinde de calitatea pregătirii
profesionale, calitatea metodelor şi mijloacelor de predare - învăţare, a modului de organizare a
lecţiilor şi a relaţiilor profesor - elev, de existenţa laboratorului de chimie, de prezenţa materialelor
didactice, etc. Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu
posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor învăţării, pentru formarea unei imagini cât mai corecte
a elevilor despre competenţele proprii şi orientarea lor spre succes.
Orientări de realizare a conexiunii inverse și a principiului transdisciplinarității. În
procesul de predare-învăţare a chimiei se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte
discipline, de exemplu; biologia (rolul biologic al unor elemente chimice/substanțe, circuitul
substanțelor în natură, elemente nutritive , procesul de respirație, fotosinteza); fizica (curent electric,
33 / 35
forme de energie, etc.); geografia (răspândirea substanțelor în natură, compoziția diferitor minerale,
valorificare resurselor naturale, atmosferă, geosferă) informatica (prezentări power point, software
educative, producerea materialelor cu proprietăți de semiconductor, baterii.), matematica (expresii
matematice de calcul, algoritmi.), literatura (asocieri, rezumate, poezii, etc.), istoria (date din istoria
descoperirii elementelor chimice, substanţelor chimice, legilor fundamentale ale chimiei, viaţa şi
activitatea savanţilor în chimie, influența dezvoltării chimiei asupra dezvoltării omenirii), economie
(produse chimice, apariția materialelor și tehnologiilor noi), dezvoltarea personală (elementele
chimice și valorile personale asociate, alimentație sănătoasă, hipo/hipervitaminoza, dauna alcoolului,
fumatului, metode de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, metode de
stingere a incendiilor)
Sugestii cu privire la lucrul individual, lucrul pentru acasă. Temele pentru acasă au
misiunea de a consolida materialul didactic studiat la lecție, contribuind la formarea competențelor-
cheie ale elevului și la realizarea obiectivelor urmărite, asigurând utilizarea creatoare a capacităţilor
dobândite pe parcursul lecţiei. La disciplina chimie temele pentru acasă se vor axa pe următoarele
componente: partea teoretică (subiectul care s-a învățat la lecție); partea practică (rezolvare de
exerciții aplicative, de modelare a activităţii cotidiene, probleme, elaborare de algoritmi, lucrări
practice, proiecte); partea recapitulativă. Temele pentru acasă la chimie vor fi realizate în formă:
orală (tema care a fost predată la oră, unele sarcini de cunoaștere și înțelegere), scrisă (exerciții de
cunoaștere și înțelegere, aplicare, rezolvare de probleme, exerciții din cotidian, elaborare de
algoritmi) și practică (modelare, produse digitale, proiecte, lucrări practice, experimente chimice).
Rolul efectuării temelor pentru acasă constă în consolidarea rezultatelor învățării, dezvoltarea
abilităților de lucru independent și obținerea unor efecte durabile ale învățării, consolidarea imaginii
de sine a elevului, precum și pregătirea pentru evaluările finale etc.
Lista bibliografică:
1. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic.
Chișinău: IȘE, 2017.
2. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).
5. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,
2018.
6. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal. Instrucțiune.
Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018.
https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
7. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în
învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din
http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_promovare_transfer_2016.pdf.
8. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituţiile de învăţământ
secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.
9. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
10. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
11. Ştiţi ce înseamnă aceste pictograme? - EU-Osha - Europa EU,
https://osha.europa.eu/ro/publications/promotional_material/clp-leaflet
34 / 35

6431 - Curriculum Chimie Gimnaziu 2019 06 24

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6431 - Curriculum Chimie Gimnaziu 2019 06 24

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Versiune pre finală

Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare

Unități de învățare Nr Unități de învățare Nr Unități de învățare Nr

1. Substanțele și 8 1. Substanța - 9 1. Legea Periodicității şi 7

2. Tabelul Periodic al 7 2. Reacții chimice. 10 2. Soluțiile și disocierea 7

3. Compoziția 8 3. Oxigenul. Hidrogenul. 10 3. Metalele și compușii lor 16

4. Substanțe pure și 9 4. Clasele de compuși 20 4. Nemetalele și compușii 28

Ore la discreția 2 5. Apa și soluțiile. 11 5. Chimia și progresul 5

6. Produsele chimice și 5 Ore la discreția cadrului 3

Ore la discreția cadrului 3

Curriculum-ul dat sincronizează abordarea psihocentrică și sociocentrică, prioritizarea

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI CHIMIE

CS 1. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

4 Substanțe pure și amestecuri 9 7 1 1 1 4

Ore la discreția cadrului 2

1. Substanțele și fenomenele chimice în viața noastră

1.1. Operarea, în Chimia - știința despre Instructaj: Respectarea normelor

1.4. Identificarea substanțe chimice asupra omului aluminiu/cupru prin

fenomenele fizice (topirea și

2. Tabelul Periodic al elementelor chimice și structura atomului.

2.1. Operarea, în Atomii – particule constituente Investigarea experimentală a

în baza algoritmului: a) Elemente metalice și nemetalice. elementelor chimice (pentru

3. Compoziția substanței și legătura chimică.

3.1. Operarea, în Diversitatea și compoziția Investigarea experimentală a

4. Substanțe pure și amestecuri în viața cotidiană.

4.1. Operarea, în Substanțe pure și amestecuri. Investigarea experimentală a

amestec omogen / eterogene (acțiunea magnetului, substanțelor dintr-un

Produse de învățare recomandate: întrebări cauzale și răspunsuri privind respectarea normelor

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul / eleva poate:

Nr. Activități de învățare

Ore la discreția cadrului 3

1. Substanța – componenta chimică a materiei.

1.1 Operarea, în Substanțe simple și compuse. Instructaj: Respectarea normelor

2.1 Operarea, în Reacțiile chimice - procese de Investigarea experimentală a

substanță a unui produs de

3.1. Operarea, în Oxigenul, hidrogenul ca Investigarea experimentală a

Elemente noi de limbaj chimic: chimice ale oxigenului,

4. Clasele de compuși anorganici.

4.1. Operarea, în Clasificarea substanțelor Investigarea experimentală a

proprietățile chimice și Sărurile: compoziția, ● Lucrarea practică nr. 1.

5.1. Operarea, în Apa - compus cu importanță Investigarea experimentală a

5.2. Caracterizarea fier), cu oxizii bazici și oxizii ● Lucrarea practică nr. 2.

6. Produsele chimice și calitatea vieții.

6.1. Operarea, în Produsele chimice și utilizarea Rezolvarea exercițiilor:

6.3. Elaborarea și ● Modelarea situațiilor de

La sfârșitul clasei a VIII -a, elevul / eleva poate:

Nr. Activități de învățare

3 Metalele și compușii lor cu 16 14 1 1 1 5

5 Chimia și progresul modern. 5 5 0 0 1 0

Ore la discreția cadrului 3

Unități de Activităţi de învățare-evaluare

1. Legea Periodicităţii şi Tabelul Periodic.

1.1. Operarea, în Tabelul Periodic și structura Instructaj: Respectarea normelor de

proiect creativ creșterii/micșorării

2. Soluțiile și disocierea electrolitică.

2.1. Operarea, în Solubilitatea substanțelor în apă. Investigarea experimentală a

moleculare și ionice ● Alcătuirea ecuațiilor de

3. Metalele și compușii lor cu importanță practică.

3.1. Operarea, în Caracteristica generală a Investigarea experimentală a

compușii cu fosforic, sărurile, oxizii metalelor Lucrarea practică nr. 2. Rezolvarea

metal alcalin, aliaj, coroziune, /obținerea unui metal/compus

4. Nemetalele și compușii lor cu importanță practică