Sunteți pe pagina 1din 8

GRILA CURS 1

1.Hibrizii sunt:
unități subordonate speciei
unități superioare speciei
unităși superioare clasei

2.Bacteriile parazite:
își procură hrana și energia din descompunerea diferitelor materii organice
parazitează organele unor plante și animale de unde își procură hrana, producându-le
adeseori, boli foarte grave
oxidează amoniacul din sol

3.Încrengătura Archaebacteriophyta face parte din regnul:


Protista
Plantae
Monera

4.Tribul cuprinde:
genuri din cadrul unei familii, care au unele caractere comune
una sau mai multe familii înrudite
grupări mari, caracterizate prin unele caractere de mare importanță, ca semințe închise în
fruct

5.Bacteriile saprofite, libere din sol, care au capacitatea de a fixa azotul


atmosferic sunt reprezentate de:
Azotobacter chroococcum
Xanthomonas campestris
Lactobacillus bulgaricus

6.Încrengătura Bacillariophyta face parte din regnul:


Protista
Monera
Fungi

7.Acidul muramic este întâlnit în structura peretelui celular la organismele din


încrengătura:
Archaebacteriophyta
Chrysophyta
Eubacteriophyta

8. Încrengătura Chrysophyta este cunoscută și sub denumirea de încrengătura:


algelor aurii
algelor verzi
algelor albastre
9.Bacteriochlorina este întâlnită la bacteriile:

saprofite
parazite
fotosintetizante

10.Ordinul Volvocales face parte din încrengătura:


Euglenophyta
Dinophyta
Chlorophyta

Grile - Curs 2 - Biologie vegetală II


1.Familia Mucoracea:
cuprinde ciuperci cunoscute sub denumirea de mucegai ce trăiesc pe diferite substraturi
organice, pe care le descompun
cuprinde ciuperci ce produc boli numite ,,făinări,, la plante;
cuprinde ciuperci parazite obligatorii pe plante superioare, producând boli numite tăciuni sau
măluri

2.Nutriția fungilor se realizează:


prin spori
exclusiv pe cale aututrofă
exclusiv pe cale heterotrofă

3. Ordinul Uredinales cuprinde:


ciuperci care produc la numeroase graminee boala cunoscută sub numele de mălură
ciuperci parazite care produc boli cunoscute sub numele de rugini
ciuperci parazite care produc boli cunoscute sub numele de măluri, făinări sau tăciuni

4.Lichenii sunt:
organisme procariote unicelulare sau pluricelulare
organisme vii procariote, cele mai primitive sub aspect structural și ecologic, care populează
în prezent pământul
entități supraindividuale în construcția cărora intră două componente simbiotice: una
heterotrofă și una autotrofă

5.Uncinula necator atacă organele aeriene ale:


gramineelor
vitei de vie
pomilor fructiferi

6.Încrengătura Eumycota face parte din regnul:


Fungi
Plantae
Protista

7.Este o ciupercă otrăvitoare:


Boletus satanas
Agaricus arvensis
Boletus edulis

8.Agaricus campestris face parte din subîncrengătura:


Deuteromycotina
Basidiomycotina
Ascomycotina

Grile - Curs 3 - Biologie vegetală


1.Taxus baccata este o specie:
medicinală deoarece conține efedrină
toxică
ce prezintă canale rezinifere

2.Marchantia polymorpha crește frecvent în:


apele dulci
zonele cu temperaturi ridicate și precipitații scăzute
locuri umede și răcoroase

3.Hialocistele au rol în:


acumularea apei
fotosinteză
respirație

4.Familia Cupressaceae face parte din ordinul:


Pinaceae
Pinales
Cordaitales

5.Abies alba prezintă frunze:


pectinate, emarginate la vârf
solziforme
mici ascuțite la vârf

6.Troposporofilele au rol:
reglarea metabolismului
numai în respirație
asimilator și de formare a sporangilor

7.Specia Equisetum arvense este încadrată sistematic în clasa:


Equisetopsida
Psilopsida
Polypodiopsida

8.Larix decidua este încadrată sistematic în familia:


Pinopsida
Pinales
Pinaceae

9.Înmulțirea vegetativă a organismelor din regnul Plantae se face prin:


fragmente ale aparatului vegetativ sau prin diferite organe specializate
spori
meiospori

10.Regnul Plantae include:


fungii
algele si bacteriile
plantele cu corm complet

Grile - Curs 4 - Biologie vegetală II


1.Clasa Liliopsida cuprinde plante:
dicotiledonate
monocotiledonate
ce aparțin regnului Fungi

2.Frunzele magnoliofitelor sunt:


macrofile. rar aciculare sau reduse
microfile formate din stamine
aciculare și lemnoase

3.Gazdă intermediară pentru rugina grâului (Puccinia graminis) este:


Nymphaea alba
Berberis vulgaris
Clematis vitalba

4.Asimina triloba prezintă fructe:


toxice
comestibile
cu aril roșu cărnos și toxic
5. Specia Papaver somniferum este încadrată sistematic în regnul:
Monera
Protista
Plantae
6.Subclasa Magnoliidae cuprinde ordinele:
Magnoliales, Laurales, Piperales, Urticales și Rosales
Rosales, Fagales, Juglandales, Urticales și Hamamelidales
Magnoliales, Laurales, Piperales, Ranunculales, Nymphaeales și Aristolochiales

7.Ficus carica face parte din familia:


Cannabaceae
Moraceae
Platanaceae

8.Consolida regalis (nemțișorul de câmp) face parte din subfamilia:


Helleboroideae
Ranunculoideae
Clematitoideae

9.Humulus lupulus prezintă glande secretoare care produc:


lupulina
papaverină
morfină

10.Din ordinal Fagales fac parte următoarele familii:


Betulaceae și Fagaceae
Moraceae și Fagaceae
Fagaceae și Platanaceae

Grile - Curs 5 - Biologie vegetală II


1.Subfamilia Prunoideae cuprinde specii a căror fruct este reprezentat de:
bacă
drupă
bacă sau achenă

2.Plantele ale căror rădăcini trăiesc în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot


fac parte din familia:
Oleaceae
Fabaceae
Solanaceae

3.Cydonia oblonga (gutui) face parte din familia:


Apiaceae
Asteracea
Rosaceae

4.Medicago sativa este încadrată sistematic în subfamilia:


Phaseoloideae
Galegoideae
Sophoroideae

5.Capsicum annuum este o specie:


perenă
anuală
lemnoasă

6. Subclasa Rosidae cuprinde următoarele ordine:


Rosales, Fabales și Cordaitales
Rosales, Fabales și Apiales
Cordaitales, Apiales și Rosales

7.Beta vulgaris face parte din familia:


Chenepodiales
Polygonaceae
Chenopodiaceae

8.Subclasa Asteridae încadrează următoarele ordine:


Asteraceae, Solanales și Olales
Asterales, Solanales și Rubiales
Asterales, Olales și Solanaceae

9.Helianthus annuus (floarea soarelui) face parte din ordinul:


Rubiales
Asterales sau Compositales
Dipsacales

10.Capsella bursa-pastoris este specie ce aparţine familiei Brassicaceae şi se


caracterizează prin fruct de tip:
siliculă
silicvă dehiscentă
silicvă indehiscentă

Grile - Curs 6 - Biologie vegetală II


1. La speciile monocotiledonate rădăcina principală:
se dezvoltă din radicula embrionului și este înlocuită de timpuriu cu rădăcini adventive
se dezvoltă din bulbotubercul și este înlocuită de timpuriu cu rădăcini lemnoase
se dezvoltă din bulbotubercul și este înlocuită de timpuriu cu rădăcini pivotante

2.Familia Alismataceae cuprinde specii:


terestre
acvatice
cu rădăcini aeriene terestre

3.Aloe arborescens (aloe) face parte din familia:


Poaceae
Solanaceae
Liliaceae

4.Din punct de vedere sitematic, Cynodon dactylon (pirul gros) este încadrat în tribul:
Alopecureae
Chlorideae
Nardeae

5.Ramificarea tulpinii speciilor din ordinul Poales are loc:


numai la extremități
la nivelul pedicelului
numai la nivelul pețiolului

6.Panicului este întâlnit la:


Secale cereale
Triticum aestivum
Avena sativa

7.Allium cepa este încadrată în subfamilia:


Melanthioideae
Lilioideae
Allioideae

8.Subclasa Liliidae încadrează ordinele:


Liliales, Poales și Orchidales
Liliales, Poales și Saxifragales
Saxifragales, Poales și Rosales

9.Subfamilia Festucoideae face parte din ordinul:


Liliales
Poales
Bromeliales

10. Hordeum vulgare (orzul) este o specie:


anuală
perenă
trienală

S-ar putea să vă placă și